2,036 matches
-
se realizează fără compasiune, fără luarea în considerare a problemelor și suferințelor celuilalt, fără rușine sau sentiment de culpă, fără rezonarea interafectivă empatică dintre Eu și tu. Ea se poate articula cu conduite duplicitare, cu minciuna, mitomania, confabulația, reaua credință, ipocrizia. Din altă perspectivă manipularea se exercită în plan socio-politic și în comerț prin propagandă, retorică, reclame. La acest nivel persoanele sunt abordate în manieră abstractă, ca simple unități depersonalizate, fără implicarea față către față a doi subiecți conștienți și responsabili
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care urmărește interese egoiste, prin care se face rău altora, sunt induși în eroare, li se iau bunurile, sunt defăimați, calomniați, păcăliți, înșelați. Ea este frecventă la TP histrionică, antisocială, narcisică. Tot din cazul trăirilor duplicitare face parte reaua credință, ipocrizia, compromisul. Omul este și se comportă într-un anumit fel, dar în spatele măștii el se gândește și se comportă și în alt fel. El poate spune un lucru în față dar crede și face altceva în spatele manifestării publice. Sau face
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pădurea, Oglindele, Vulpea liberală) trebuie raportată, de asemenea, la racilele vieții sociale și, mai ales, politice ale vremii, devenite ținte de atac pentru un observator, realist și critic, al contemporaneității. Sub scutul limbajului esopic, sunt denunțate mereu parvenitismul, demagogia, trădarea, ipocrizia, semnalmente morale ale unei epoci și societăți caracterizate de cameleonismul politic și de amestecul strident de tiranie și aparentă libertate. Observator realist în punctul de plecare, fabulistul este în fond un moralist clasic. La fel ca la modelele sale (La
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
conflicte care par de nestins. Surprinsă într-o ipostază reflexivă, Brehnacea își dezvăluie (prin intermediul unui monolog interior) permanenta preocupare: aceea ca "în tot trupul publicăi" să nu se prilejuiască "cu cât mai rele și mai cumplite răscoale"39. Nu este ipocrizie, nu este poză, afectare a unui fals interes, ci realitatea propriu-zisă: aceasta este grija personajului care "acestea așe în sine chitindu-le" se hotărăște să împiedice o astfel de perspectivă periculoasă. Cum altfel decât îndemnând, prin intermediul unui discurs filosofico-moralizator, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încurce în părul oamenilor și, ca vampir, suge sângele copiilor care dorm. Este o încarnare a demonului, a Prințului tenebrelor. De aceea Satan este reprezentat cu aripi de liliac. Animal hibrid, pasăre și animal în același timp, el simbolizează duplicitatea, ipocrizia. Este de asemenea emblema melancoliei, pentru că nu iese decât la crepuscul (de unde numele său latin vespertilio) și pentru că bântuie prin locurile solitare și printre ruine. Locurile solitare sunt desemnate în hărțile folclorice prin două aripi de liliac".19 Ia astfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aceea m-am și bucurat mult că punctual, referitor la o persoană sau alta, cum am amintit deja mai sus, istorisirile celor intervievați au fost convergente. Dar mărturisesc că a trebuit să mizez mai mult pe oroarea față de neadevăr și ipocrizie pe care au manifestat-o pe parcursul interviurilor toți cei cu care am vorbit, cu atât mai mult cu cât ei au fost victimele minciunilor mai mici sau mai mari, fie ale informatorilor și denunțătorilor, fie ale celor din aparatul de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
uitat, dacă vreți, uneori și cum mă cheamă. C.I.: Aveți o autoironie admirabilă! D.V.: Se poate, numiți-o cum vreți! Dar sunt atât de sătul de răutatea omenească și de fățărnicie, poate mai mult decât de răutate mă doare fățărnicia, ipocrizia semenilor mei: nu pot concepe că cineva vine, îți strânge mâna, te îmbrățișează, te sărută... În cartea 12 pe care v-am oferit-o, am vreo 10 episoade intitulate Tânguirile Iudei. Știți că eu iau, în unele episoade din acestea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
rând atenția exegetului în capitolul său dedicat oaspetelui și chiar parazitului care a fost, aproape toată viața, autorul Confesiunilor. Modul în care Rousseau gândește ospitalitatea trădează ambivalența fundamentală a situației ospitaliere. Deși s-a arătat critic față de politețe și de ipocrizia pe care ea o presupune, Confesiunile ni-l dezvăluie pe tânărul Jean-Jacques manifestând o politețe interesată, sau una onestă, de la o situație de ospitalitate la alta. El compară, cu altă ocazie, ospitalitatea antică, așa cum o cunoaștem în versiune homerică sau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
situații de ospitalitate pe care le-a trăit acest oaspete etern îl fac să denunțe, rând pe rând, alienarea în practica ospitalității, ospitalitatea interesată de prestigiul oaspetelui sau practicată în scopuri perverse. Cum pentru Rousseau, "orice societate nu e decât ipocrizie și minciună", cum el vizează o primire fără reciprocitate, un dar neîmpărtășit, autorul Visărilor ajunge, criticând ospitalitatea socială, la paradoxul unei ospitalități extreme, ospitalitatea de sine, acordată sieși. Iată așadar că în această radiografiere a ospitalității în toate tipurile și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în purtarea mea..."279 Este amuzant, și Rousseau se amuză și el, să vedem cum tânărul Jean-Jacques se lasă îmbiat de vinul gustos al gazdei și cum își justifică el politețea interesată de care dă dovadă, apărându-se de o ipocrizie pe care o va blama mai târziu. Acceptarea acestei politeți oneste, el o atribuie vârstei lui tinere, unei inocențe ce va fi în curând dezamăgită. Dorința de a fi găzduit pentru el însuși îi este satisfăcută la Doamna de Warens
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
poate să aleagă ce-i place, fără a deranja pe nimeni. Oricine poate să vină și să plece după cum îi place, fără obligații față de un patron și totuși aici totul este făcut pentru ca să fii bine primit și aceasta fără nici o ipocrizie". Această utopie ne amintește într-o oarecare măsură teatrul din Oklahoma și faimoasa scenă a banchetului care are totuși și alte semnificații. Este vorba în ambele cazuri de două utopii asemănătoare și al căror caracter utopic este foarte mult pus
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unele declarații prin care susține că «România este o țară pe care o stimează și o iubește și căreia îi dorește tot binele» [...], organele noastre trebuie să dea dovadă de vigilență sporită. Catolicismul nu o dată s-a dovedit a fi «ipocrizia organizată»”. Mai mult, Securitatea a constatat că înmulțirea contactelor cu reprezentanții Sfântului Scaun a determinat intensificarea activității legale, dar mai ales clandestine a Bisericilor Catolice locale. în ceea ce privește scopurile diplomației pontificale în relațiile cu România, analizele Securității conchideau că „Vaticanul s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
intervențiile încep cu o laudă adusă partidului și șefului său și se încheie la fel. Ca la curte. Cu plecăciunea rituală. întregul congres de la București a fost un congres curtean. De câtă ape să fie nevoie pentru a șterge pata ipocriziei intelectuale, pată stăruitoare dacă ne referim, printre altele la această Conferință?” (p. 149). în ceea ce privește critica făcută unor scriitori din România, la o primă vedere s-ar putea spune că Monica Lovinescu cade uneori în capcana dihotomiei între scriitorii „buni” și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pedagogilor afirmați în anii ’70-’80, care își reiterează demersul “înnoitor” cu autoritatea specialistului problemei, indiferenți la faptul că problema de atunci se adresa societății socialiste, iar cea de acum, cel puțin declarativ, nu. în ciuda dorinței autorilor de a evita ipocrizia și neglijențele discursive, analiza lor recurge inevitabil la clișeele intens mediatizate ale discursului pedagogic. Sunt clișee ce se află la baza limbajului didactic internațional, prezente în rapoartele instituțiilor europene sau în presa de profil, foarte ușor de reunit sub egida
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a ceea ce ar avea de comunicat. În context școlar, este vorba despre libertatea de alegere a subiectului. Obligând elevii să dezvolte subiecte care nu trezesc în ei nicio rezonanță afectivă, nicio amintire, niciun interes, îi constrângem, cum spune Dottrens, “la ipocrizie, la vorbărie" și compromitem astfel "posibilitățile pe care încercăm să le formăm". Un subiect impus, un subiect care nu trezește interesul autentic nu poate mobiliza întregul spectru al posibilităților celui pus în situația de a compune. Preferințele pentru un subiect
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
comportare și a ordinelor lui ulterioare. La proces, Antonescu XE "Antonescu, Ion" nu a recunscut că a dat ordinul masacrării evreilor și de evacuare a Întregii Comunități. Exista În persoana lui o Îmbinare de strateg și tactician, de viclenie și ipocrizie, având capacitatea de a instiga mase și, În același timp, să pară un om civilizat - dar, mai presus de toate, exista În el o ură oarbă, patologică, s-ar putea spune, Împotriva poporului evreu. Ordinul pe care i l-a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
șdupă spusele saleț Își recunoaște neputința și lipsa sa de autoritate declarând că nu a fost consultat asupra multora dintre aceste măsuri, relevându-se deseori incapabil de a influența șchiarț În cazuri de importanță secundară”. Era un exemplu clasic de ipocrizie românească. Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" a transmis ordinul de deportare și lichidare al Conducătorului XE "Antonescu, Ion" ministerelor care Îi erau subordonate, urmărind punerea lor În practică; a primit albumul cu fotografiile grozăviei și a fost implicat personal nu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dezvoltării presei independente. Rezultatul a fost un "război cultural" cu generația în vârstă care era mult mai legată de tradiție. Împotriva acestor "părinți" s-au ridicat "fiii", copii ce nu mai credeau în idealurile celor în vârstă, erau deziluzionați de ipocrizia care îi înconjura și se îndoiau că vor putea schimba ceva. În cele din urmă, Nihilismul rus nu a realizat ceea ce și-a propus cu siguranță nu a produs schimbările culturale și politice pe care le-au realizat mișcările studențești
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Referința excesivă la acest tip de presupuneri, fără să fie probată veracitatea concluziilor la care s-a ajuns și care au fost expuse în toată media importantă, decredibilizează actul în sine. Mai este ceva: apare aici o doză enormă de ipocrizie. Noi am cerut - prin vocea ambasadorului român de la Washington, și apoi și formal, în scris - ca Human Rights Watch să prezinte dovezile. Le-am fi acceptat, în caz că dovezile, presupunând că ele ar fi existat, demonstrau că s-a întâmplat ceva
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
trăite în preajma talentului și a generozității emanate de nevoia comunicării. Sunt zile normale, unde noi și ai noștri ne vedem mai des și mai mult decât de obicei, ne salutăm, ne pupăm, ne ocolim, folosind toate subtilitățile elaborate de tehnica ipocriziei în relațiile dintre oameni și ne străduim să ne păstrăm cugetul curat și judecata dreaptă în cele de trei ori patru ore când îi cunoaștem pe interpreții din concurs. Meritul principal al acestui festival este că există: în fiecare an
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
tot prin moarte, de francmasoni. În mod inexplicabil, ecourile asasinatului de la Taizé au fost extrem de palide în mediile românești, poate pentru că ne-am săturat noi înșine de excesul de violență, de potențialul criminal care ne însoțește la fiecare pas, de ipocrizia continuă și de minciuna enormă care au camuflat atîta vreme, pînă au devenit componentă majoră a imaginii noastre despre noi înșine, un fond de cruzime și de sălbăticie fără egal. Sau, doamne ferește, am trecut cu mai multă discreție peste
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
romanului Lolita al lui Nabokov), și trezește în noi acea indiscreție insațiabilă pe care ne străduim să o ascundem în viața de zi cu zi. Curiozitatea ne este întreținută pe parcursul lecturii de senzaționala sinceritate a autoarei, care lasă deoparte orice ipocrizie pentru a-și relata experiența. în roman nu apare, bineînțeles, Nora Iuga însăși, ci o proiecție a ei, Anna, dar în timpul lecturii ne abatem de la regula jocului și o identificăm în eroină pe scriiitoare. Există prejudecata că un om cultivat
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
un loc fac din proiectul elvețiano-român nu numai un eveniment de o remarcabilă acuratețe și de o mare autenticitate, ci și un fenomen mult mai profund: o formă de confesiune colectivă și o probă se solidaritate umană lipsită de orice ipocrizie.
România-Elveția și retur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16651_a_17976]
-
Attila/ tot mai usucă rufe" (Mărturisiri de nemărturisit). Sau această nerăbdare de-a ieși din ficțiune în acțiune: "Ceasul meu de-acum -/ nebun/ că un vers scris/ într-o mînăstire!" (Însemnare). Sau această fierbere patetic-amenintătoare a solitudinii: "Elicii strălucitoare/ atleții ipocriziei primesc aerul;/ e mare ventilație./ Stafia cuvîntului Weltanschauung/ tulbură/ din ce in ce mai agresiv/ viața de noapte;/ ce fac forțele de ordine?/ Soluția finală/ nu-ți pare nici ea/ mai puțin fragilă. Cu cine să-mparti?/ Oră e singura" (Noutăți). Astfel poezia lui
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
alte funcții de conducere! Ba pe la evidență populației, ba pe la Academia de poliție! Probabil pentru a fi siguri că polițistul de mâine va fi selectat după criteriile prin care s-a făcut remarcat cel de azi: incompetent, las, trădător! Strategia ipocriziei, în care acești domni guvernanți au devenit adevărați ași, spune totul despre nivelul deplorabil al clasei politice de la noi. Un Vlad Roșca, tuns chilug, apare cu fățărnicie pe posturile de televiziune și, într-un moment de cumpănă pentru soarta țării
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]