2,072 matches
-
a hipercoagulabilității, tabloul clinic se poate complica cu semne de tromboză vasculară în diferite sectoare, atât periferic (ischemia acută a unui membru) cât mai ales central, la nivel cerebral (cu apariția semnelor de accident vascular cerebral instalat progresiv) sau coronarian (ischemie miocardică). Biologic, frecvent glicemia este > 800 mg/dl, osmolaritate plasmatică > 330 mOsm/l, pH-ul este normal, absența corpilor cetonici urinari dar putem întâlni insuficiență renală (funcțională), creșterea hematocritului și hiperlactatemie moderată prin hipoxie tisulară. Tratamentul preventiv constă în hidratarea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ciorap” sau difuză, picioarele fiind frecvent afectate iar simptomele apărând mai ales nocturn. Leziunile de neuropatie autonomă pot interesa orice segment al sistemului nervos vegetativ cu manifestări caracteristice zonei afectate: - cardiovascular:tahicardie fixă de efort - hipotensiune arterială ortostatică - denervație cardiacă ischemie miocardică silențioasă - aritmii cardiace - moartea subită - accidente anestezice gastrointestinal: - disfuncție esofagianăgastropareza - diaree/constipație - incontinență fecală - diskinezie biliară - genito-urinar:disfuncție erectilă - ejaculare retrogradă vezica neurogenă - pupilare: - pupila tip ArgyllRobertson (asimetrică) - neadaptare la întunericneuro-vascular: - sudorație postalimentară - tegumente/mucoase uscateanhidroză - alterarea fluxului sangvin
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
specifice și o mortalitate mai mare față de nediabetici, consecință a asocierii miocardiopatiei diabetice și a neuropatiei diabetice vegetative. Moartea subită se întâlnește mai frecvent la diabetici, fie datorită unui infarct miocardic atipic, fie datorită unor tulburări de ritm precipitate de ischemie pe fondul cardiomiopatiei diabetice. Accidentele vasculare cerebrale, expresia clinică a macroangiopatiei la nivel cerebral, sunt mai frecvente la diabetici, inducând o mortalitate crescută. Leziunea cea mai frecventă este cea ischemică, dar este citată în literatură și forma cu infarctizări mici
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
La bărbații vârstnici a fost evidențiată o creștere moderată a volumelor telediastolic și telesistolic în repaus, cu o modificare minimă a fracției de ejecție, aspecte care nu apar și la femeile de aceeași vârstă. Consecința hipertrofiei ventriculare stângi este apariția ischemiei miocardice, iar creșterea cantității de colagen miocardic determină apariția mai precoce a dilatării VS și a insuficienței cardiace. Endocardul parietal și cel al aparatelor valvulare stângi este îngroșat. Valvele sunt indurate, sclerozate și retractate, uneori fiind prezente și calcificări. Aparatul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
un traiect sinuos, ostiile putând avea aspect normal sau modificări stenozante. Vasodilatația coronariană dependentă de endoteliu se reduce ușor odată cu înaintarea în vârstă, dar rezerva vasodilatatorie coronariană maximală este nemo - dificată la pacienții vârstnici fără patologie ischemică asociată. Mecanismele producerii ischemiei miocardice sunt complexe, dar aceasta se datorează în special aterosclerozei coronariene, modificărilor structurale vasculare, disfuncției microcirculatorii, disfuncției endoteliale și factorilor neurogenici. Odată cu înaintarea în vârstă apare și o scădere ușoară a inotropismului. Viteza de scurtare a fibrelor miocardice este redusă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
rămân semnificativi și la pacienții vârstnici, atât în prevenția primară, cât și în cea secundară a bolii coronariene. 15.5. Tablou clinic Deși are o prevalență crescută, BCI asimptomatică se înregistrează la aproximativ 20% dintre pacienții geriatrici. Tabloul clinic al ischemiei coronariene la bătrâni prezintă anumite particularități, comparativ cu pacienții de vârstă adultă. Modificarea stilului de viață indus de vârsta înaintată sau de comorbidități maschează deseori simptome importante. În special după vârsta de 80 de ani, doar o mică parte dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
sau scintigrafia oferă informații mult mai utile. Prezența calcificărilor coronariene nu este considerată un predictor clar de evenimente cardiace. Angina pectorală tipică este întâlnită și la pacientul vârstnic, dar un procent semnificativ de bolnavi se prezintă cu manifestări atipice ale ischemiei miocardice, de exemplu dispnee sau agravarea insuficienței cardiace. Aceste „echivalente anginale” probabil că apar prin creșterea exagerată a presiunii telediastolice în VS, rezultat al ischemiei suprapuse peste reducerea complianței unui VS indusă de senescență și care este cel mai adesea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
la pacientul vârstnic, dar un procent semnificativ de bolnavi se prezintă cu manifestări atipice ale ischemiei miocardice, de exemplu dispnee sau agravarea insuficienței cardiace. Aceste „echivalente anginale” probabil că apar prin creșterea exagerată a presiunii telediastolice în VS, rezultat al ischemiei suprapuse peste reducerea complianței unui VS indusă de senescență și care este cel mai adesea moderat hipertrofiat (27). Dispneea, ca manifestare frecventă simptomatică de ischemie coronariană, poate fi determinată de mai mulți factori, inclusiv de regurgitările valvulare mitrale semnificative. Relativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
echivalente anginale” probabil că apar prin creșterea exagerată a presiunii telediastolice în VS, rezultat al ischemiei suprapuse peste reducerea complianței unui VS indusă de senescență și care este cel mai adesea moderat hipertrofiat (27). Dispneea, ca manifestare frecventă simptomatică de ischemie coronariană, poate fi determinată de mai mulți factori, inclusiv de regurgitările valvulare mitrale semnificative. Relativ frecvent, pacienții vârstnici cu infarct miocardic acut, în special femeile, se prezintă cu dispnee, modalitate atipică de debut a sindromului coronarian acut, care poate explica
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
în raport cu segmentul topografic interesat: la nivelul membrelor se produc leziuni musculare, vasculare și nervoase care vor fi responsabile de hemoragii, variabile cantitativ, constituind hematoame difuze, cu caracter compresiv, cu diminuarea debitului circulator distal, cu apariția anoxiei tisulare sau fenomene de ischemie acută periferică ce necesită un tratament de urgență. Consecința acestor tulburări va fi vicierea metabolismului celular local, cu acumulare de produși metabolici intermediari (acid lactic, acid piruvic) ce determină acidoză metabolică, precum și eliberarea de substanțe cu acțiune vasoplegică (histamina, serotonina
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
traumatic, hemoragic sau mixt, fie sub forma unor sindroame post-traumatice tardive. Cauzele acestor manifestări sunt direct proporționale cu importanța pierderilor de lichide (sânge, plasmă) în zona afectată, ce determină hipovolemie și acumulări de substanțe toxice ca urmare a traumatismului și ischemiei. (vezi sindromul de strivire). O atenție deosebită se acordă insuficienței renale acute, care însoțește stările de șoc, din contuziile grave și care apare de regulă atunci când resuscitarea este tardivă sau inadecvată. Din punct de vedere fiziopatologic, factorii încriminați în etiologia
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
profunde palparea va aprecia existența herniilor musculare (ca urmare a leziunilor aponevrotice), dezinserții sau rupturi musculare și/ sau tendinoase, manifestată clinic prin impotență funcțională selectivă. Prezența de hematoame circumscrise sau difuze cu caracter compresiv și care se pot însoți de ischemie acută periferică (edem, modificări de sensibilitate și motilitate, absența pulsului, răceala extremității) impune intervenția chirurgicală de urgență. Pot exista de asemeni leziuni nervoase manifestate clinic prin sindrom de întrerupere, disociere sau iritație. 12.2.6. CONTUZII SUPERFICIALE ASPECTE ANATOMO CLINICE
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
în cel circumscris). Cantitatea de sânge acumulată poate fi uneori importantă (până la 2 litri în fracturile femurului) și în raport cu situația topografica pot apare fenomene de compresiune asemănătoare cu cele produse de garou. Consecințele pot fi: acțiune hemostatică sau fenomene de ischemie periferică în segmentul afectat, sub leziune, manifestate prin durere intensă, marmorare, cianoză, modificări de puls și motilitate, fenomene care impun intervenția de urgență. Evoluția hematomului are o mare importanță terapeutică. Se va urmări aspectul stagnant sau creșterea rapida a hematomului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
corespunde de regulă opririi hemoragiei. O creștere rapidă sugerează existența unei leziuni importante și impune intervenția chirurgicală de urgență. Aprecierea stării de compresiune trebuie urmărită atent pe o lungă perioadă de timp, ținând cont de sensibilitatea diferită a țesuturilor la ischemie. Țesuturile cu un metabolism mai redus (osul, pielea, cartilagiul) rezistă mai bine la lipsa de oxigen decât țesutul nervos sau cel muscular. Starea tegumentului nu reflectă întotdeauna starea circulatorie profundă. Se știe ca pielea rezistă 48 de ore, mușchii 6
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
condițiile plăgii arteriale laterale fără hematom compresiv fluxul arterial poate fi conservat, cu puls prezent în aval de leziune, de unde absența fenomenelor ischemice. Secțiunea arterială, poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută gravă. Anatomic se descriu plăgi arteriale uscate, care apar în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă într-un cordon subțire și rigid. Sunt prezente semne de ischemie acută. 12.4.2.2. Fiziopatologia Fenomenele fiziopatologice sunt dependente de tipul, mărimea, sediul și importanța leziunii vasculare, de timpul scurs de la accident până în momentul examinării ca și de eficiența mecanismelor de compensare circulatorie. Efectele traumatismelor vasculare sunt locale și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de tipul, mărimea, sediul și importanța leziunii vasculare, de timpul scurs de la accident până în momentul examinării ca și de eficiența mecanismelor de compensare circulatorie. Efectele traumatismelor vasculare sunt locale și generale. Reacțiile locale sunt determinate de prezența spasmului și a ischemiei acute: a. Spasmul vascular însoțește totdeauna leziunile arteriale, sub forma unui spasm segmentar, sau mai frecvent sub aspectul unui spasm violent, extins în general pe axul și colateralele vasculare situate sub leziune. Apariția spasmului agravează modificările determinate de traumatismul arterial
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
arterial deoarece limitează sau împiedică mecanismele de compensare circulatorie arterială (refacerea circulației prin colaterale). Spasmul poate apare și în traumatismele care nu interesează direct axul arterial. În aceste situații, prin violența și durata lui, poate determina tabloul clinic al unei ischemii acute. Fenomenul este reversibil și cunoscut în literatură sun numele de stupoare vasculară traumatică. b. Ischemia acută traumatică nu prezintă diferențe fiziopatologice față de cea produsă de ocluziile arteriale de altă cauză, exceptând faptul că efectele sale sunt agravate de șoc
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
apare și în traumatismele care nu interesează direct axul arterial. În aceste situații, prin violența și durata lui, poate determina tabloul clinic al unei ischemii acute. Fenomenul este reversibil și cunoscut în literatură sun numele de stupoare vasculară traumatică. b. Ischemia acută traumatică nu prezintă diferențe fiziopatologice față de cea produsă de ocluziile arteriale de altă cauză, exceptând faptul că efectele sale sunt agravate de șoc și hemoragie. Fenomenele ischemice apar constant în contuzii, prin tromboză, în secțiunile traumatice, prin oprirea fluxului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
interval scurt în întreaga rețea vasculară, arterială și venoasă situată în aval de leziune fiind cu atât mai gravă cu cât colateralele și masele musculare sunt mai distruse. Consecințele locale ale trombozei posttraumatice depind de durata întreruperii circulatorii, de intensitatea ischemiei, de valoarea circulației colaterale, de suplețea cât și de rezistența particulară a fiecărui țesut la anoxie. Ca urmare, se produc modificări metabolice locale și de pH (acidoză) cu consecință asupra tonusului și permeabilității vasculare, explicând apariția precoce și importanța edemului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
justifică operațiile decompresive), apariția leziunilor musculare, nervoase și de retur venos (tromboze). Reacțiile generale se pot manifesta sub forma șocului traumatic sau/și hemoragic. Obișnuit, hipovolemia consecutivă pierderii sângelui și fluidelor în leziune tinde să reducă fluxul sanguin periferic accentuând ischemia. Concomitent, prezența fenomenelor obstructive (tromboză) sau compresive (prin hematom), reduce și mai mult circulația periferică astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel un cerc vicios (fig. 12.8). Insuficiența renală acută poate apare în leziunile vasculare grave însoțite de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
infecțiilor mai ales cu anaerobi. 12.4.2.3. Forme anatomoclinice ale traumatismelor arteriale: Semnele clinice ale traumatismelor arteriale sunt loco-regionale și generale. Semnele locale sunt legate direct de leziunea arterială și se manifestă prin hemoragie externă, hematom pulsatil și ischemie acută a extremității. Semnele generale sunt determinate de reducerea volumului circulant, hipovolemia, ce poate merge până la șoc, resorbție de produși toxici din teritoriul ischemiat și insuficiență renală acută. Descrierea simptomatologiei în funcție de aspectul anatomo-clinic al leziunii prezintă interes practic atât pentru
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
atât pentru înțelegerea exactă a fenomenelor, cât și din punct de vedere terapeutic. Din acest punct de vedere traumatismele arteriale se grupează în trei entități: 1. Contuzia arterială se caracterizează clinic prin prezența a trei grupe de semne: de contuzie, ischemie și gangrenă legate strict de gradul alterării anatomice și funcționale a vasului, fără exteriorizarea sângelui. Semnele de contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin prezența durerii (care este vie, difuză), echimoză mai mult sau mai puțin întinsă și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin prezența durerii (care este vie, difuză), echimoză mai mult sau mai puțin întinsă și tumefacția regiunii contuzionate. Pulsul este diminuat sau absent, datorită, de obicei, spasmului. Dacă persistă, apar fenomene de ischemie acută caracterizate prin dureri ce se accentuează și nu se calmează la medicația obișnuită, paloarea și răcirea tegumentelor situate sub leziune, colabarea rețelei venoase superficiale, paralizia extremității afectate (de exemplu imposibilitatea mișcării în teritoriul sciaticului popliteu extern), dispariția sensibilității superficiale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
un perete fibros ce se individualizează progresiv de planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se însoțește cu semne de ischemie, uneori cu evoluție rapidă sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența hemoragiei externe cu sânge roșu, sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]