3,327 matches
-
punct de vedere numeric, cu un număr de 2,4 miliarde de adepți. Islamul, cealaltă religie monoteistă derivată din tradiția religioasă iudaică, este a doua ca pondere numerică a adepților în lume. ul are originea în iudaism. Ca moștenitor (alături de islam și iudaismul contemporan) al tradiției religioase orientale, creștinismul perpetuează până în zilele noastre credințe și mituri născute pe malurile Eufratului acum mai bine de 5000 de ani. Cuvântul "creștin" vine din limba latină populară, de la "christianus", derivat de la Hristos, deoarece Iisus
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
moartea sa pe cruce, învierea sa din morți, înălțarea la cer și trimiterea Mângâietorului în ziua de Cincizecime). Se caracterizează prin monoteismul său, conform, de altfel, matricei originare ebraice, aceasta deși, fiind, totuși, o altă religie din aceeași matrice, anume islamul, percepe creștinismul ca fiind o formă de politeism (sîrk), iar istoricii religiei situează creștinismul pe o poziție aparte în raport cu religiile monoteiste cu caracter exclusiv (absolut), precum islamul și iudaismul, din cauza noțiunii specific creștine de Treime, adică "trei persoane de-o
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
originare ebraice, aceasta deși, fiind, totuși, o altă religie din aceeași matrice, anume islamul, percepe creștinismul ca fiind o formă de politeism (sîrk), iar istoricii religiei situează creștinismul pe o poziție aparte în raport cu religiile monoteiste cu caracter exclusiv (absolut), precum islamul și iudaismul, din cauza noțiunii specific creștine de Treime, adică "trei persoane de-o unică substanță", fapt ce clasează creștinismul în categoria monoteismelor pluriforme, alături de religiile primitive, care, prin expresia unui monoteism pluriform (mai mulți zei sunt considerați a fi manifestări
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
să participe direct la viața comunității. Creștinismul mai poate fi definit ca „religia cărții”, datorită importanței textelor sacre și a referinței la aceste texte ale revelației adunate în Biblie, dar această etichetare („religia cărții”) a fost făcută de reprezentanți ai islamului, creștinismul fiind religia lui Hristos, cel înviat. Totuși conținuturile doctrinare esențiale care îl caracterizează au fost elaborate în decursul secolelor și au dus la apariția multor confesiuni religioase, care - în diferite feluri - își exprimă legătura lor cu acest patrimoniu doctrinar
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
Africii. Astfel, cealaltă jumătate a Imperiului roman, deși va supraviețui încă o vreme, își va vedea și ea diminuată substanțial suprafața, populația și puterea economică, fapt care nu va face decât să faciliteze viitoarele pierderi produse de către creștinătatea orientală în fața islamului, pierderi care vor culmina cu desființarea imperiului ortodox în anul 1453. Istoricii amintesc printre cauzele slăbirii Bizanțului și îndelungata luptă intestină din creștinism („lupta cu ereziile”), mai precis la faptul că o parte a populației din partea estică, asiatică și nord-africană
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
cu care se confruntă creștinismul actual constituie teme ale dialogului ecumenic și interreligios, ecumenismul în rândurile creștinilor devenind astăzi, într-o lume în care cea mai numeroasă biserică creștină (catolică) a cedat deja întâietatea în lume în ce privește numărul de credincioși Islamului, o urgentă necesitate. Preoți, pastori, religioși și laici (mireni) din toate confesiunile creștine au fost activi (mai sunt încă) pe acest front; unii dintre aceștia au primit chiar recunoaștere internațională, cum ar fi, de exemplu, Premiul Nobel pentru Pace: Albert
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
păcii mondiale, o credință universală în dumnezeul evreilor, învierea morților), rămâne totuși o ființă umană și atât (vezi intrarea ""jewish eschatology"" de pe wikipedia engleză pentru mai multe detalii), care doar are concursul deplin al unicului creator care este Dumnezeu. Adepții Islamului s-au referit în istorie la evrei, creștini și la ei înșiși ca la ,Oamenii Cărții’’, datorită faptului că cele trei religii se bazează pe anumite cărți de origine divină. Doctrinar, însă, creștinismul este perceput de către islam ca o formă
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
este Dumnezeu. Adepții Islamului s-au referit în istorie la evrei, creștini și la ei înșiși ca la ,Oamenii Cărții’’, datorită faptului că cele trei religii se bazează pe anumite cărți de origine divină. Doctrinar, însă, creștinismul este perceput de către islam ca o formă de politeism (asociaționism, "sîrk" - în arabă "politeism"), așa cum este reflectat de chiar textul sfânt islamic (Coranul), în surata ("capitolul") 5, versetul 73, care spune textual că ""este blasfemie curată să pretinzi că Dumnezeu este unul din trei
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
că Iisus Hristos a fost un simplu om, un profet (surata 5, verset 75), iar versetul 77 spune că cei care cred altfel sunt niște rătăciți. Se poate găsi o mai amplă cercetare a viziunii islamice despre creștinism în lucrarea "Islamul interdicțiilor" al islamologului Anne-Marie Delcambre, capitol 7, paginile 55 la 62. Conceptul sîrk (în engleză "shirk") este și el discutat la intrarea omonimă din Wikipedia engleză. Creștinii, la rândul lor, nu recunosc Coranul ca fiind o carte de origine divină
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
iulie 1998, revista britanică "Nature" publica rezultatele unui sondaj despre credință la intelectuali. Conform acestui sondaj numai 40% (25% credincioși și 15% agnostici) din membrii comunității științifice cred într-un dumnezeu personal (cum este acela al religiilor monoteiste precum creștinismul, islamul și iudaismul), în timp ce doar 7% dintre membrii elitei comunității științifice (cum sunt, de exemplu, membrii Academiei Naționale de Științe a S.U.A.) cred în existența aceluiași tip de dumnezeu. Rezultatele sondajului demonstrau, practic, o inversiune a raportului credincioși-necredincioși față de populația
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
aduce documente privind funcționarea ei pe teritoriul Uniunii Sovietice mai înainte de căderea comunismului, este în mod automat considerată "distructivă". Ca o consecință, legea dă drepturi depline numai unui număr restrâns de religii de "prim rang", așa cum este Biserica Ortodoxă Rusă, islamul, budismul și iudaismul. Se așteaptă ca această situație să se normalizeze după terminarea perioadei de 15 ani de la căderea comunismului. Mai este ceva care face ca guvernul să favorizeze biserica ortodoxă, datorită rădăcinilor culturale adânci. Este un lucru obișnuit pentru
Biserica Ortodoxă Rusă () [Corola-website/Science/298497_a_299826]
-
Islamul este urmat în România de 0,3 % din populația țării. Are are o tradiție de 700 de ani în Dobrogea, regiune ce a fost provincie otomană aproape cinci secole (cca. 1418-1878). Cea mai mare parte din cei 64.337 de
Islamul în România () [Corola-website/Science/307041_a_308370]
-
suferit represalii culturale din partea regimului comunist. Astăzi, 85% din musulmanii din România locuiesc în Județul Constanța, formând 6% din populația totală a județului, și fiind reprezentați în Parlament de "Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România". Orașul Constanța este centrul Islamului românesc; în Mangalia se află o moschee monumentală (Esmahan Sultan), construită în anul 1525. O mică comunitate musulmană s-a aflat pe insula Ada Kaleh, o enclavă otomană care a fost mai târziu parte a Austro-Ungariei, transferată către România în
Islamul în România () [Corola-website/Science/307041_a_308370]
-
înregistrează în anul 647 victoria noii religii, deschizând astfel o nouă pagină în istoria Tunisiei în particular, și în cea a Africii de Nord, în general. Cercetări recente demonstrează că situl a continuat să fie ocupat în primele secole ale Islamului.
Sbeitla () [Corola-website/Science/308559_a_309888]
-
Jizya ("cizye" în turcă, "cizie" în română) este taxa suplimentară impusă populației de altă religie decât islamul, din interiorul granițelor statului islamic ("califatului"). Este un impozit tip ""capitație"" (funcție de numărul de persoane și nu funcție de avere sau dimensiunea proprietății funciare, în contrast cu alt impozit musulman, anume "haraciul" (kharaj (arabă), harac (turca otomană)). Această practică discriminatorie își găsește justificarea
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
califatului"). Este un impozit tip ""capitație"" (funcție de numărul de persoane și nu funcție de avere sau dimensiunea proprietății funciare, în contrast cu alt impozit musulman, anume "haraciul" (kharaj (arabă), harac (turca otomană)). Această practică discriminatorie își găsește justificarea în poruncile zeului unic al islamului (Alah) către credincioșii lui, porunci care sunt enunțate în versetul coranic 29 din surata 9 ("al-tawba") ce prescrie explicit caracterul și funcția umilitoare a acestei taxe. O altă sursă legală a acestei practici o reprezintă și așa-numitele prescripții ale
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
și acest aspect. Este vorba despre Tamim Al-Dari, un arab creștin, palestinian de loc și comerciant de meserie, născut în teritoriu gasanid și fiind d.p.d.v. clanic un lakmid (din tribul lakhm). El afirma că Profetul ar fi spus: "Religia asta (islamul) va ajunge peste tot în lume; va pătrunde în casele sedentarilor și-n corturile nomazilor, până când Alah va slăvi islamul și va umili necredincioșii." El (Tamim adică) adăuga: "Știu asta din chiar experiența a familiei mele: acei dintre ai mei
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
teritoriu gasanid și fiind d.p.d.v. clanic un lakmid (din tribul lakhm). El afirma că Profetul ar fi spus: "Religia asta (islamul) va ajunge peste tot în lume; va pătrunde în casele sedentarilor și-n corturile nomazilor, până când Alah va slăvi islamul și va umili necredincioșii." El (Tamim adică) adăuga: "Știu asta din chiar experiența a familiei mele: acei dintre ai mei care au aderat la islam au câștigat bunuri, onoare și glorie, iar cei care au persistat în necredință au cunoscut
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
în lume; va pătrunde în casele sedentarilor și-n corturile nomazilor, până când Alah va slăvi islamul și va umili necredincioșii." El (Tamim adică) adăuga: "Știu asta din chiar experiența a familiei mele: acei dintre ai mei care au aderat la islam au câștigat bunuri, onoare și glorie, iar cei care au persistat în necredință au cunoscut umilința (dhull), statutul de inferioritate (saghar) și capitația (jizya)." De Prémare comentează: "Membrii familiei lui Tamim care au rămas creștini sunt taxați drept necredincioși (kufr
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
produce vreo pagubă; nu vom învăța [nici noi], nici pe copiii noștri (Coranul); nu vom predica deloc (altora) legea noastră și nici nu vom chema pe nimeni la ea: dar nu vom împiedica pe nimeni dintre ai noștri să îmbrățișeze Islamul, dacă aceasta îi va fi vrerea. [În public], îi vom trata pe musulmani cu cinste și considerație și ne vom ridica de pe locurile noastre, dacă ei vor dori să se așeze. Nu ne vom asimila deloc lor în ceea ce privește veșmintele, nici
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
religia și practicile musulmane, pentru Profet și Coran, pentru viața și proprietatea musulmanilor; 5. să nu întrețină relații sexuale și, cu atît mal mult să nu se căsătorească cu femei musulmane; 6. sa nu ajute în nici un fel pe dușmanii Islamului, pe harbî-i (de unde interdicția de a exporta "articole strategice", de ex. cai și arme, în dar al-harb), să nu le acorde azil, sa nu le divulge tainele islamului si să nu cadă la înțelegere cu ei. Obligațiile "dezirabile", a căror
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
cu femei musulmane; 6. sa nu ajute în nici un fel pe dușmanii Islamului, pe harbî-i (de unde interdicția de a exporta "articole strategice", de ex. cai și arme, în dar al-harb), să nu le acorde azil, sa nu le divulge tainele islamului si să nu cadă la înțelegere cu ei. Obligațiile "dezirabile", a căror respectare depindea de epocă și de societate, erau următoarele : l. în relațiile comerciale cu musulmanii, zimmi-ii nu trebuiau să vândă acestora vin., să le dea camătă, să bea
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
departe cât în prezent". Asta denotă starea jalnică a adminstrației otomane și meritele celei românești, care nu era afectată de corupție ca provinciile imperiului. Alte surse care ne pot indica valorea jizyei într-un moment sau altul al istoriei expansiunii islamului se găsesc în scrierile persanului Baladuri, mai precis în a sa "Kitab Futuh al-Buldan" ("Cartea cuceriri țărilor"). Textul este chiar recunoscut pentru tipicul recurent al descrierii, începând cu atacul, încheierea tratatelor de închinare (de protecție). Explicația acestei curiozități stă în
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
pentru tot restul listei de localități subjugate: Armatele musulmane sosesc în regiune în 639 e.n. și supun mai întâi populația rurală, agricultorii din jurul localității, istoricul amintind de prada făcută cu această ocazie. Orașul, întărit fiind, nu se predă odată ce armatele islamului se instalează în fața porții, drept pentru care începe asediul. Se iau robi din populația agricolă fără apărare, din jurul localității, se pradă tot ce putea fi de folos unei armate de asediu. La capătul câtorva zile de izolare completă orașul încercuit
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
berberilor. Mai mult, istoria cunoaște cazuri în care arabi creștini (și care au rămas creștini mult timp după înțelegerea cu musulmanii) au fost scutiți de plata ciziei - vezi istoria taglib-ilor. Capitolele care se ocupă de această taxă din lucrarea Fundamentele Islamului a profesorului De Prémare sunt în acest sens revelatoare. Sintagma "în general" s-ar fi impus deci în cazul acestei afirmații privind întinderea ciziei, asta dacă era să se prețuiască exactitatea. Baladuri continuă descrierea spunându-ne ca impozitul a fost
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]