5,452 matches
-
Articolul UNIC Se aprobă Acordul comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran, semnat la București la 3 februarie 1994. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: ------------------ Ministrul comerțului, Cristian Ionescu Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Melescanu ACORD 03/02/1994
HOTĂRÎRE Nr. 145 din 4 aprilie 1994 pentru aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110637_a_111966]
-
în religios, devenind aproape apologetică” (Mihăi lescu, 2006 : 165). La toate aceste dileme cu încărcătură epistemică s-a mai adăugat încă una, și anume întâlnirea prin lectură cu operele antropologilor occidentali care au studiat în ultimele decenii pelerinajele din spațiul islamic, existând precupări solide în domeniu. La ei am găsit tulburătoare asemănări și promițătoare puncte de reper, în ciuda faptului că în Islam cultul sfinților ignoră în general resturile corporale ale sfinților (moaștele, relicvele propriu-zise), cultivând în schimb pre zența lor imaterială
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fel ca și pelerinul ortodox, cel musulman este prea puțin tulburat de motivația teologică a gestului de venerare a spațiului din jurul mormintelor sfin ților, el căutând mai ales să se îmbibe cu sacru. Ceea ce contează cu ade vărat pentru pelerinul islamic este prezența reală a sfântului, perceput ca viu, activ, capabil să între prindă miracole prin intermediul suflului divin (baraka), care ira diază în jurul mormântului său. O vene rație paradoxală, deoarece ea nu este pe deplin conformă cu învățătura Coranului, chiar dacă se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
producem) haram, și nu altfel ? Posibilul răspuns, pe care voi căuta să-l detaliez mai jos, este acela că se referă la o practică ce își găsește rădăcinile în peregrinările rromilor de-a lungul vremii, fiind vorba de un împrumut islamic. Marea provocare în acest caz este metoda care trebuie adoptată în studiul unor astfel de practici sincretice. În prefața volumului Gypsy Demons and Divinities. The Magic and Religion of the Gypsy, scris de Elwood B. Trigg în anii 1970 (unul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la inventivitate, ca cercetător” (Evans- Pritchard, 1973 : 11). Am ales așadar să urmărim două piste pentru elucidarea acestui veritabil „mister” al pelerinajului. Prima este legată de religiozitatea rromă și de modul în care unul dintre conceptele de bază ale religiei islamice, și anume HARAM-ul, ar fi putut fi adaptat de o manieră sincretică. Cea de a doua pistă de reflecție și cercetare a fost cea lingvistică, în încercarea de a ordona și redescoperi sensurile acestui cuvânt de origine turcă. Câteva
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
religioase sincretice moștenite din Islam sunt întâlnite și la romii din India, Albania și Bulgaria. La aceștia din urmă, este citat obiceiul sacrificării rituale de oi și berbeci, cu toate că ei se revendică a fi creștini (Trigg, 1973 : 210). În cadrul religiei islamice, „haram” este mai mult decât un cuvânt sau un concept, fiind vorba de o adevărată instituție care stă la baza acesteia. Astfel, în Arabia preislamică, noțiunea de „haram” era strâns legată cu cea a unor enclave sacre, având în centru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
credințelor și superstițiilor. El afirmă că „extrem de diferite ca doctrină, esență și formă de manifestare, islamismul și creștinismul nu se puteau influența decât periferic și întâmplător. Adepții celor două religii se considerau reciproc «necredincioși», în sensul de eretici, astfel încât religia islamică și mitologia poporului turc au atins, într-o extrem de mică măsură, viața confesională și credințele românilor. Marea majoritate a împrumuturilor lexicale din acest domeniu se referă la realitățile străine de poporul român, specifice turcilor, sau, mai rar, evreilor, cu sensuri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cuvânt de batjocură dat țiganilor, „haramin = lăutar” (D.L.R., 361) sau „vagabond, tâlhar” (șăineanu, 1900). Dincolo de cono tația negativă și evoluția semantică a cuvântului „haram”, putem avansa oare ideea că rromii „haramini” au fost de fapt purtătorii unei noțiuni de „haram” islamic, anterioare chiar penetrării elementului otoman în regiune ? Haramini = purtători, deținători de haram ? Să recapitulăm : „Noi facem haram” (producem, purtăm, fabricăm) prin aceste covoare, nu doar le dăm de pomană, țineau să-mi spună, de fiecare dată, rromii cu care am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu numai. Rămâne de analizat modul în care mass-media reflectă mila și cari tatea, „multe dintre aceste acțiuni prezentate de televiziuni în stil strident aducând a campanie publicitară” (Manolescu, 2012). Cerșetoria și sărăcia extremă sunt remarcate și analizate în cadrul spațiului islamic, mai exact în cadrul pelerinajelor copto-musulmane (așa-numitele mouled-uri, sărbători mixte, religioase, comerciale și populare), de către cercetătoarea franceză Catherine Mayeur- Jaouen. Prezența sezonieră, în număr mare, a cerșetorilor, atrași de generoasele ofrande, mesele gratuite și laxismul autorităților din perioada precisă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gesturi, formule și cuvinte utilizate în meditație și mysticism. Mudra (gestul), pratima (imaginea), mantra (formula magică) sunt elementele de meditație budistă. Experiențele lui Jacob Bớhme cu globul de cristal, ale călugărilor creștini de la Muntele Athos prin omphalicism hesicasm, iconografia hindusă, islamică și creștină, toate se bazează pe simbolism, dar ele se adresează indirect relației cu divinitatea având o semnificație pur noetică (abstract intelectuală). Cel mai interesant tâlc al simbolurilor este referința și deschiderea acestora în timp și spațiu. O interpretare extraordinară
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
urcă și coboară îngeri, e proiecția plană a scării pentru că suntem încă în această lume. Călătoria inițiatică se face prin trecerea unor poduri de aur, de fier, de aramă, ce pot exista și sub forma unei săbii 430. În tradiția islamică trecerea spre rai este pe podul de peste infern. Podul este loc de trecere și de încercare. El simbolizează tranziția între două stări interioare. El este un mijlocitor perfect între pământ și cer. Podul sabiei din romanele Mesei Rotunde este încercarea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
În legendele creștine de mai târziu această poveste devine o dramatică luptă între adevărata religie cu miracole divine și magia demonică, falsă plină de iluzii. 160 Charles Burnett, Magic and Divination in the Middle Ages: Texts and Techniques in the Islamic and Christian Worlds, 1996. 161 Valerie I.J. Flint, The Rise of Magic in Early Medieval Europe, 1993. 162 Richard Kieckhefer, Magic in the Middle Ages, 2000. 163 De multe ori magia a servit ca temă literară cum de exemplu apare
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Weizsacker, The Relevance of Science: Creation and Cosmogony 1964 347 Hainuwele din mitul Ceram întâlnit pe insulele Molucca. 348 John Macquarrie, Principles of Christian Theology, 1966. 349 Jaroslav Pelikan, The Christian Tradition, 1971. 350 Seyyed Hossein Nasr, An Introduction to Islamic Cosmological Doctrines, 1964. 351 De Lacy O'Leary, Arabic Thought and Its Place in History, 1963. 352 John Burnet, Early Greek Philosophy, 1963. 353 Arthur F. Wright (ed.), Studies in Chinese Thought, 1953. 354 Fung Yu-Lan, A History of Chinese
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și Malaezia. Acestea din urmă, totuși, tind să reprezinte națiuni musulmane mai secularizate. Într-o lume În care singurul avantaj major al unei culturi este abilitatea de a cultiva adaptabilitatea și adoptabilitatea, lumea musulmană de astăzi este dominată de clerici islamici care interzic literalmente ijtihad-ul, reinterpretarea principiilor Islamului În lumina realităților contemporane. Gândiți-vă la doctrina Îmbrățișată de adepții lui bin Laden. Scopul său este de a „epura“ Arabia Saudită de toți străinii și de toate influențele străine. Această atitudine este exact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
reevaluat și faptul că, de la clasa a IV-a la a XII-a, nu ne Învățăm copiii că mai există și alte civilizații În lume și că facem parte din comunitatea globală, insistând În schimb numai și numai asupra lumilor islamice“. Lumea uită extrem de ușor că, atunci când vine vorba de activități economice, una dintre cele mai mari virtuți, pe care le poate avea o țară sau o comunitate este o cultură a toleranței. Când toleranța reprezintă norma, toată lumea prosperă - deoarece toleranța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mișcării anti-globalizare din diferite țări, deoarece au văzut În ea o formă de protest la adresa repeziciunii cu care lumea veche dispare și devine plată. Cea de a patra forță din spatele mișcării, puternică, În primul rând, În Europa și În lumea islamică a fost antiamericanismul. Discrepanța dintre puterea economică și politică a Americii și cea a restului lumii a devenit atât de accentuată după prăbușirea Uniunii Sovietice, Încât America a Început să influențeze - sau, cel puțin, așa s-a perceput - viețile locuitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
răsturnare a regimurilor arabo-islamice seculare, imorale și nedrepte care au Întinat Islamul. În locul lor, totuși, islamist-leniniștii nu vor să instaureze un paradis al clasei muncitoare, ci, mai degrabă, un paradis religios. Legământul lor este acela de a instaura un stat islamic În cuprinsul acelorași teritorii stăpânite de Islam la apogeul puterii sale, condus de către un calif, un lider politico-religios suprem, care să unească toate popoarele islamice Într-o singură comunitate. În multe privințe, islamist-leniniștii au apărut În același context istoric ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ci, mai degrabă, un paradis religios. Legământul lor este acela de a instaura un stat islamic În cuprinsul acelorași teritorii stăpânite de Islam la apogeul puterii sale, condus de către un calif, un lider politico-religios suprem, care să unească toate popoarele islamice Într-o singură comunitate. În multe privințe, islamist-leniniștii au apărut În același context istoric ca și ideologiile europene radicale ale secolelor al XIX-lea și XX. Fascismul și marxism-leninismul s-au născut ca urmare a industrializării și modernizării rapide petrecute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
crez revoluționar universal, iar Bin Laden este șeicul Guevara“, scrie Karatnycky. „La fel ca liderii unor mișcări de extremă stângă precum Weather Underground din America, Banda Baader-Meinhof din Germania, Brigăzile Roșii din Italia și Facțiunea Armatei Roșii din Japonia, teroriștii islamici au fost absolvenți de Învățământ superior, convertiți la o ideologie neo-totalitară atotcuprinzătoare“. Prietenul meu Abdallah Schleifer, profesor de jurnalism la Cairo, chiar l-a cunoscut pe Ayman al-Zawahiri, aghiotantul lui Bin Laden și ideologul principal al Al-Qaeda, pe când Al-Zawahiri era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
London Spectator. El a publicat un eseu În numărul de primăvara anului 2004 al City Journal, revistă trimestrială de politici de urbanism, referitor la experiențele acumulate În urma contactelor sale cu tinerii musulmani din Închisorile britanice. Dalrymple observă că majoritatea școlilor islamice de astăzi tratează Coranul ca pe un text de inspirație divină, care nu este deschis nici unei forme de critică literară sau de reinterpretare creatoare. Coranul este o carte sfântă care trebuie Învățată pe de rost, nu adaptată la cerințele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
arabi și musulmani de pretutindeni, această disonanță cognitivă, Împreună cu cuvântul „umilință“, Își fac foarte repede loc În conversație. Un fapt grăitor este discursul de bun-rămas, ținut la 16 octombrie 2003 de către Mahathir Mohammed, În calitate de premier al Malaysiei, În cadrul unui summit islamic găzduit de țara sa. În discursul adresat celorlalți lideri ai lumii islamice, el și-a construit argumentația Întrebându-se de ce civilizația musulmană a ajuns atât de umilită - termen pe care l-a folosit de cinci ori. „Nu voi enumera aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
fac foarte repede loc În conversație. Un fapt grăitor este discursul de bun-rămas, ținut la 16 octombrie 2003 de către Mahathir Mohammed, În calitate de premier al Malaysiei, În cadrul unui summit islamic găzduit de țara sa. În discursul adresat celorlalți lideri ai lumii islamice, el și-a construit argumentația Întrebându-se de ce civilizația musulmană a ajuns atât de umilită - termen pe care l-a folosit de cinci ori. „Nu voi enumera aici situațiile În care am fost umiliți“, a spus Mahathir. „Singura noastră reacție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Bin Laden Însuși. La data de 4 ianuarie 2004, Bin Laden a transmis unul dintre mesajele sale Înregistrate prin intermediul Al-Jazeera, rețeaua de televiziune prin satelit cu sediul În Qatar. Pe 7 martie, web site-ul Centrului pentru Studii și Cercetări Islamice a publicat integral textul mesajului. Un anume paragraf mi-a sărit imediat În ochi. Paragraful respectiv se găsește În mijlocul unui pasaj În care Bin Laden vorbește despre relele diverse comise de conducătorii lumii arabe, În principal de către familia domnitoare saudită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cele lumești“, afirmă Bin Laden. „Este de ajuns să știm că economia tuturor țărilor arabe este mai slab dezvoltată decât economia unei țări care a făcut cândva parte din lumea noastră șislamicăț, În vremurile când eram cu adevărat atașați valorilor islamice. Această țară este teritoriul pierdut al Andaluziei. Spania este o țară necredincioasă, dar economia ei este mai puternică decât a noastră deoarece conducătorul acestei țări dă socoteală pentru faptele sale. În țările noastre nu dă nimeni socoteală și nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de limbă arabă Al-Sharq-Al-Awsat, cu ocazia celei de a treia comemorări a atacurilor de la 11 septembrie, intitulat „Suntem cu toții Bin Laden“, În care surprinde corect această problematică. Articolul se Întreabă de ce Învățații și clericii musulmani au sprijinit cu entuziasm proclamațiile islamice fatwa care Îl condamnau la moarte pe Salman Rushdie pentru că a scris Versetele Satanice, un roman presupus blasfemiator, În care se Întrețes teme referitoare la Profetul Mahomed, dar, până În ziua de azi, nici un cleric musulman nu a emis nici o fatwa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]