3,582 matches
-
conduitelor. Astfel 5 cadre didactice din 6 au răspuns afirmativ la această întrebare, ceea ce este oarecum îngrijorător pentru un copil din clasele I-IV. Violența la această vârstă se manifestă prin: violență verbală, etichetare, dominare prin exteriorizare a ene rgiei. Itemul 4 vizează măsura în care școlarii mici sunt izolați sau cât de sociabili sunt la școală, în clasă. Cadrele didactice au răspuns cât mai variat. Doar 2 învățătoare din 6 au afirmat despre copiii din clasă că nu sunt izolați
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Doar 2 învățătoare din 6 au afirmat despre copiii din clasă că nu sunt izolați. Acest lucru înseamnă că aceștia relaționează mai ușor cu persoanele mai apropiate vârstei lor, că se adaptează mult mai ușor la situațiile de grup. La itemul 5 cadrele didactice intervievate au răspuns că majoritatea elevilor sunt preocupați de altceva în timpul orelor, sunt mai puțin atenți. Motivul ar putea fi cauze ce țin de stilul cadrului didactic, de personalitatea elevului dar în același timp pot exista și
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Motivul ar putea fi cauze ce țin de stilul cadrului didactic, de personalitatea elevului dar în același timp pot exista și factori externi perturbatori. Doar un învățător a răspuns că elevii săi sunt atenți în clasă, nu sunt distrați. La itemul 6 cadrele didactice au trebuit să nominalizeze copii care vin cu hainele murdare, rupte.Câțiva copii primesc îngrijirile necesare, iar majoritatea sunt mai puțin îngrijiți deoarece părinții lor sunt mai puțin interesați de igiena lor corporală, de sănătatea lor. La
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
6 cadrele didactice au trebuit să nominalizeze copii care vin cu hainele murdare, rupte.Câțiva copii primesc îngrijirile necesare, iar majoritatea sunt mai puțin îngrijiți deoarece părinții lor sunt mai puțin interesați de igiena lor corporală, de sănătatea lor. La itemul 7, 2 din 6 învățătoare au răspuns negativ la acest item privind preocuparea părinților de ai pune pachet copilului la școală. Motivul ar putea fi iresponsabilitatea părinților care nu conștientizează importanța unei mese sănătoase la o vârstă atât de fragedă
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
hainele murdare, rupte.Câțiva copii primesc îngrijirile necesare, iar majoritatea sunt mai puțin îngrijiți deoarece părinții lor sunt mai puțin interesați de igiena lor corporală, de sănătatea lor. La itemul 7, 2 din 6 învățătoare au răspuns negativ la acest item privind preocuparea părinților de ai pune pachet copilului la școală. Motivul ar putea fi iresponsabilitatea părinților care nu conștientizează importanța unei mese sănătoase la o vârstă atât de fragedă. Sunt și părinți care deși conștientizează acest fapt nu au posibilitate
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
părinților de ai pune pachet copilului la școală. Motivul ar putea fi iresponsabilitatea părinților care nu conștientizează importanța unei mese sănătoase la o vârstă atât de fragedă. Sunt și părinți care deși conștientizează acest fapt nu au posibilitate financiară. Conform itemului 8 foarte puțini copii au rechizite școlare necesare, deci din 6 cadre didactice doar 2 au răspuns pozitiv la această întrebare. Din răspunsurile cadrelor didactice putem observa că majoritatea copiilor din punctul de vedere al rechizitelor școlare sunt total neglijați
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
didactice doar 2 au răspuns pozitiv la această întrebare. Din răspunsurile cadrelor didactice putem observa că majoritatea copiilor din punctul de vedere al rechizitelor școlare sunt total neglijați. De vină fiind situația materială precară a familiei sau dezinteresul acesteia La itemul 9 putem afirma că 4 din 6 cadre didactice au răspuns că părinții copiilor sunt foarte dezinteresați de ei, vin doar atunci când primesc cecul și alte bunuri. Le itemul 10 cadrele didactice au avut de dat exemple cu părinți care
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
vină fiind situația materială precară a familiei sau dezinteresul acesteia La itemul 9 putem afirma că 4 din 6 cadre didactice au răspuns că părinții copiilor sunt foarte dezinteresați de ei, vin doar atunci când primesc cecul și alte bunuri. Le itemul 10 cadrele didactice au avut de dat exemple cu părinți care s-au implicat în problemele școlare. 2 din 6 învățători au răspuns că unii părinți au participat la diferite activități , iar ceilalți au răspuns negativ la această întrebare. Studiul
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
din interpretarea și aprecierea rezultatelor. Importanța și rolul său implică cu necesitate regândi rea, transformarea, punerea pe baze noi și flexibile a demer sului evaluativ în învățământul preuniversitar. Formularea actuală a subiectelor la examene trebuie să asigure un echilibru între itemi cu alegere multiplă, răspuns scurt sau de completare, etc. În concepția noului sistem de evaluare o probă de exa men este constituită dintr-un ansamblu de trei elemente: 1. o listă de obiective care se urmăresc prin probă; ele rezul
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
de evaluare o probă de exa men este constituită dintr-un ansamblu de trei elemente: 1. o listă de obiective care se urmăresc prin probă; ele rezul tă din politica de învățământ; 2. subiectul propriu-zis care cuprinde o succesiune de itemi cu instrucțiuni clare pentru elevi, în privința modalității de răspuns; 3. o schemă de notare (barem) pentru profesorii corectori, care poate fi făcută cunoscută și elevilor într-o anume formă. Schema de notare se stabilește în strânsă legătură cu grila de
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
să descopere dimensiunile de bază ale credințelor despre bani. Yamanchi și Templer (1982 apud Furnham și Okamura, 1999) au încercat să dezvolte un instrument psihometric complet numit Scala Atitudiniilor față de Bani (Money Attitude Scale MAS), analiza factorială a 62 de itemi din selecția originală au relevat cinci factori: PuterePrestigiu, Timp Economie, Neîncredere, Calitate și Anxietate. Ei au descoperit că atitudinile față de bani erau, în mod surprinzător, independente complet de venitul persoanei (Furnham și Okamura, 1999). Gresham și Fontenot (1989 apud Furnham
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mai scăzută decât consumatori normali, și că deține credințe despre bani care reflectă abilitatea simbolică a acestora de a influența stima de sine (Furnham și Okamura, 1999). Lynn (1991 apud Furnham și Okamura) a folosit de asemenea o parte din itemii din scala lui Furnham, pentru a cerceta diferențele naționale a atitudinii față de bani în 43 de țări. S-a relevat o asociere statistică negativă între valorizarea banilor și venitul pe cap de locuitor în majoritatea grupurilor naționale. Oamenii din țările
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
utilizează termenii de patologie monetară, sănătate monetară și nebunie monetară ca sinonime, referindu-se întotdeauna la scorurile ridicate la chestionar, care sugerau credințe și comportamente patologice cu privire la bani. Varianta scurtă a chestionarului de sănătate monetară, este o scală de 20 itemi cu răspuns de tip da -u, în timp ce instrumentele de măsură specifice ale patologiei sunt mai lungi și cu variante multiple de răspuns. Astfel fiind posibil să aplici șapte măsuri pe fiecare individ cu scalele lui Forman: cu cinci patologii specifice
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
gen feminin. Majoritatea subiecților au studii superioare (53 din 56). 5.5 Instrumente În această cercetare am utilizat două instrumente, un chestionar care măsoară implicarea motivațională (IM4Constantin et al., 2009) și o scală a atitudinii față de bani (MA) care combină itemi din Money Attitude Scale al lui Yamauchi și Templer (1982 apud Baker și Hagedorn, 2008) și din Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham (1984 apud Baker și Hagedorn, 2008) conform articolului prezentat de Baker și Hagedorn în 2008
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de Baker și Hagedorn în 2008. 5.5.1 Chestionarul Implicații Motivaționale (IM4) Este realizat și dezvoltat de către Ticu Constantin și echipa e-team, varianta pe care am aplicat a fost cea din 2008, care este alcătuit din 40 de itemi dihotomici, după cum se poate vedea în exemplu următor: 13. Profesional vorbind, cred că mai important este: să am libertatea să fac ceea ce îmi place; ca efortul meu să fie răsplătit. În continuarea atașez prezentarea sintetică a chestionarului Implicații Motivaționale așa cum
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mulțumit și are o părere bună despre sine. 5.5.2 Scala Atitudine față de bani Următorul instrument utilizat, MA (Money Attitude) s-a bazat pe o cercetare întreprinsă în 2008 de Baker și Haugedorn, care urmărea determinarea celor mai puternici itemi care măsoară cei patru factori existenți atât în MAS (Money Attitude Scale ale lui Yamauchi și Templer, 1982) și MBBS (Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham, 1984). Baker și Hagedorn (2008) au încercat să dezvolte o scală care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Attitude Scale ale lui Yamauchi și Templer, 1982) și MBBS (Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham, 1984). Baker și Hagedorn (2008) au încercat să dezvolte o scală care să măsoare atitudinea față de bani mai puternică, alegând 45 de itemi pentru analiză: primii 5 cei mai reprezentativi pentru fiecare factor în studiul lui Yamauchi și Templer și primii 5 de la cei 5 factori al cercetării lui Furnham. Au fost chestionate 200 de persoane prin telefon, dintr-un lot aleatoriu de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ajuns la concluzia că un model cu patru factori este cel optim, acești factori sunt: putere prestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată de Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) este puterea, ea reprezintă o atitudine care subliniază că dincolo de necesitățiile
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
factori este cel optim, acești factori sunt: putere prestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată de Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) este puterea, ea reprezintă o atitudine care subliniază că dincolo de necesitățiile vieții banii pot procura de asemenea putere, prestigiu
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
această variabilă sunt ezitante, suspicioase și cu îndoieli în situații care implică bani. În contrast, persoanele cu scoruri mici sunt încrezătoare și acceptă situații în care este vorba de bani (Yamauchi și Templer, 1982 apud Pimental et al, 2009). Exemplu item: Spun automat „Nu-mi permit”, chiar dacă îmi permit sau nu. ECONOMIE Cumpătare, grijă și prudență în situații și decizii legate de bani, un management a banilor și o atitudine față de bani conservatoare, se acordă o atenție sporită planificării și bugetului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
nu vor avea bani în viitor, deseori se simt vinovați că își cumpără lucruri, chiar și cele necesare, le este dificil să ia decizii ce implică cheltuieli indiferent de suma implicată și dacă își permit sau nu acel obiect. Exemplu item: Prefer să economisesc bani pentru că nu știi niciodată când lucrurile se înrăutățesc și ai nevoie de bani. ANXIETATE Banii sunt priviți atât ca sursă a anxietății cât și un mod de protecție împotriva ei. Persoanele care au un scor ridicat
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mod de protecție împotriva ei. Persoanele care au un scor ridicat la acest factor sunt anxioase când e vorba de bani și în situații care includ bani. Ei abordează relații care implică schimb monetar cu ezitare, grijă și nervozitate. Exemplu item: Dau semne de nervozitate atunci când nu am destui bani. 6 CONCLUZII Motivația hedonistă este cea care determină indivizii să întreprindă acțiunile care le fac plăcere, rațiunea comportamentelor vine din interior. Acest angajat va fi motivat să lucreze și să facă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
folosite modalități. Strategiile de evaluare trebuie concepute, astfel încât să solicite elevilor eforturi intelectuale și practic-acționale și să îi ajute să se dezvolte și să se modeleze în plan cognitiv, psihomotor și afectiv-motivațional. Probele de evaluare elaborate de către noi conțin itemi obiectivi și semi-obiectivi. În cazul primei categorii menționate, utilizăm itemi cu alegere multiplă, itemi tip dualitate (adevarat-fals) și itemi tip pereche. Toți itemii sunt însoțiți de suport concret-intuitiv sau ilustrativ. În ceea ce privește capacitatea de autoevaluare, aceasta este necesară elevului pentru a
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
solicite elevilor eforturi intelectuale și practic-acționale și să îi ajute să se dezvolte și să se modeleze în plan cognitiv, psihomotor și afectiv-motivațional. Probele de evaluare elaborate de către noi conțin itemi obiectivi și semi-obiectivi. În cazul primei categorii menționate, utilizăm itemi cu alegere multiplă, itemi tip dualitate (adevarat-fals) și itemi tip pereche. Toți itemii sunt însoțiți de suport concret-intuitiv sau ilustrativ. În ceea ce privește capacitatea de autoevaluare, aceasta este necesară elevului pentru a-l ajuta să-și compare rezultatele cu standardele propuse inițial
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
și practic-acționale și să îi ajute să se dezvolte și să se modeleze în plan cognitiv, psihomotor și afectiv-motivațional. Probele de evaluare elaborate de către noi conțin itemi obiectivi și semi-obiectivi. În cazul primei categorii menționate, utilizăm itemi cu alegere multiplă, itemi tip dualitate (adevarat-fals) și itemi tip pereche. Toți itemii sunt însoțiți de suport concret-intuitiv sau ilustrativ. În ceea ce privește capacitatea de autoevaluare, aceasta este necesară elevului pentru a-l ajuta să-și compare rezultatele cu standardele propuse inițial. Metodele și tehnicile de
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]