1,979 matches
-
și internelor, secretarilor de stat, șefilor de departamente, adjunctului șefului Departamentului ordine și siguranță publică, secretarului general și secretarilor generali adjuncți ai Ministerului Administrației și Internelor, precum și al misiunilor specifice formațiunilor care desfășoară activități informativ-operative și de anticorupție, în coloana «Itinerarul de deplasare» din foile de parcurs eliberate pentru autovehiculele utilizate se va menționa sintagma «Misiune». ... ------------ Lit. c) a pct. 5 din anexa 11 la normativ a fost modificată de pct. 46 al art. I din ORDINUL nr. 251 din 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206779_a_208108]
-
ulterior de la șeful structurii. ... Navele care execută asemenea activități se înscriu în registrul cu dispoziții de zi, în care se menționează șeful care a dat aprobarea, felul și numărul documentului prin care se solicită intervenția, beneficiarul, scopul și durata deplasării, itinerarul, numele comandantului navei. (2) Navele care execută misiuni în folosul unor instituții de stat sau private, în baza unor planuri de cooperare, contracte sau la solicitarea acestora, se înscriu în ordinul de zi, precizându-se comandantul care a aprobat misiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205142_a_206471]
-
sau private, în baza unor planuri de cooperare, contracte sau la solicitarea acestora, se înscriu în ordinul de zi, precizându-se comandantul care a aprobat misiunea, felul și numărul documentului prin care se solicită intervenția, beneficiarul, scopul și durata deplasării, itinerarul și numele comandantului navei. ... Datele privind executarea acestor misiuni se consemnează și în jurnalul de bord, menționându-se la rubrica observații numărul dispoziției de zi pe unitate în baza căreia se aprobă ieșirea în misiunea navei respective. Articolul 55 Deplasarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205142_a_206471]
-
în ce condiții a avut loc accidentul, precum și cine, cum și când a dat ajutorul; - cazurile de deces la bord, indicându-se ora când s-a petrecut evenimentul și împrejurările în care s-a produs; Alte date ce se trec: - itinerarul navei - drumurile adevărate și compas urmate de navă, dacă există aparatura necesară determinărilor la bord; - poziția navei calculată prin estimă, mijloace astronomice sau cu mijloace tehnice; - schimbări de drum; - ordinea în care se navighează în formație și schimbările pozițiilor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205142_a_206471]
-
se va efectua cu .............., la data de ...........(detalii privind modalitățile de transport, precum data prevăzută a expedierii, modul de transport și identificarea mijlocului de transport), iar declarația vamală se face în: ................ (indicarea biroului vamal în care trebuie făcută declarația vamală). Itinerarul este următorul ................., ieșirea de pe teritoriul vamal al Comunității făcându-se prin ........................, iar intrarea în țara importatoare prin .............. (dacă aceste informații nu sunt cunoscute în acest stadiu, se menționează că vor fi furnizate în momentul depunerii declarației vamale). Ne asumam răspunderea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196583_a_197912]
-
Călinescu, Ist. lit. (1941), 851, Ist. lit. (1982), 936; Nicolae Manolescu, Amintiri despre scriitori, CNT, 1969, 42; Sonia Larian, „Stele și luceferi”, VR, 1970, 3; Const. Ciopraga, „Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
scris, cum v-a trimis gândurile ei, planurile ei și cu o ciudă copilărească spune: «Ei! N-am primit nimic de la dumnealui!» Tovarășe Jar, pioniera Eftimie Aurelia vrea să devină scriitoare și are nevoie de sprijinul dumneavoastră”. Să încheiem acest itinerar liric cu o informație despre stadiul și nivelul artistic al unei specii muzical-literare care a cunoscut un mare avânt în vreme: cântecul de masă. Despre cine și cum a contribuit la mobilizarea maselor prin cântec, scrie Mihu Dragomir 21: „Succesele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Literatura, II, 517-526; Micu, „Gândirea”, 491-513; Felea, Aspecte, II, 101-107; Ion Dodu Bălan, Resurecția unui poet. Aron Cotruș, București, 1981; Simuț, Diferența, 27-31; Cotruș, Meditații, 238-241; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 243-252; Elena Indrieș, Dimensiuni ale poeziei române moderne, București, 1989, 137-198; Cioculescu, Itinerar, V, 463-469; Dan Mănucă, Aron Cotruș inedit, RL, 1990, 25; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 57-59; Negoițescu, Ist. lit., I, 315-317; Aurel Martin, Centenar Aron Cotruș, RL, 1991, 2; Arșavir Acterian, Aron Cotruș, CRC, 1991, 14; Alexandru Ruja, Aron Cotruș - epistolar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
explorat neavând nimic din farmecul obișnuit al „primitivității” -, altele de un adânc umanitarism, dezvăluind un infern concentraționar, dar toate de un realism halucinant. În profunzime, însă, proza posedă robusta armătură a unui subiect unitar. Coborârea pe fluviul siberian este un itinerar de inițiere, străbătut de personajul central, basarabeanul Ion Răutu, surghiunit la ieșirea din adolescență, o călătorie la capătul căreia se produce revelația, iluminarea supremă. Tânărul își vede semenii (paznicii Feighin și Sinenco, alți deținuți, localnicii siberieni), dedați îndeobște celor mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
31-34, 88-110, 398-399, 409-416, 435-437, 479-481; N. Tertulian, Eseuri, București, 1968, 129-158; Profira Sadoveanu, Stele și luceferi, București, 1969, 267-276; Botez, Memorii, I, 282-292; Scrisori - Ibrăileanu, II, 369-381, IV, 113-254; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 378-390, 614-615; Ornea, Poporanismul, passim; Cioculescu, Itinerar, I, 194-196, II, 253-257; Nicolae Manolescu, Romanul lui C. Stere, RL, 1976, 1; Negoițescu, Analize, 149-156; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 73-78, 108-116; Virginia Mușat, C. Stere, scriitorul, București, 1978; Constantin Ciopraga, Frânturi de biografie: C. Stere, CRC, 1979, 30
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
o suită de aproximativ douăzeci de articole - note de călător, impresii intelectuale, relatarea cunoștinței cu Giovanni Papini, Ernesto Buonaiuti, Giovanni Gentile -, texte publicate în aceiași ani în „Cuvântul”, „Universul literar” și „Sinteza” , reproduse pentru prima dată de P.-C., ca Itinerar italian, într-o addenda. Tot mai interesat de „subiectul” Mircea Eliade, cercetătorul și-a continuat sistematic investigațiile: identifică și editează în 1992 și teza de doctorat Psihologia meditației indiene. Studii despre yoga. Moment crucial în destinul tânărului Eliade, studiul deschide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
îngr. și pref. Gabriela Danțiș, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 106-119, passim; Piru, Ist. lit., 97-99; Anghelescu, Scriitori, 113-149; Valentin Tașcu, Nivele sociale - nivele de lectură în romanul lui Nicolae Filimon, DFC, 1-15; Papahagi, Critica, 22-38; Țeposu, Viața, 17-23; Cornea, Itinerar, 105-150; Cosma, Geneza, 81-83, 93-103, passim; Constantin Mateescu, Pe urmele lui Nicolae Filimon, București, 1985; Călinescu, Biblioteci, 25-48, 99-102; Cornea, Aproapele, 163-189; Manolescu, Istoria, I, 322-325; Negoițescu, Ist. lit., I, 33-40; Faifer, Semnele, 110-112; Dicț. analitic, I, 179-182, II, 25-27
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
gândirii estetice în Moldova medievală. SCRIERI: Conținut și formă în opera literară, Chișinău, 1972; Frumosul artistic și valoarea lui educativă, Chișinău, 1972; Semnificația social-estetică a literaturii, Chișinău, 1976; Imaginea artistică și procesul de creație, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 255-261; Mihail Dolgan, „Conținut și formă în opera literară”, RLSL, 1976, 2; V. Pâslaru, Literatura-fenomen social-estetic, „Învățământul public”, 1978, 17 ianuarie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 275. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288086_a_289415]
-
Umbra răsculatului, București, 1996. Repere bibliografice: Perpessicius, Tinerii noștri scriitori, „Flacăra roșie” (Arad), 1955, 3429; Nicolae Manolescu, „Cordovanii”, CNT, 1963, 36, 37; Eugen Simion, „Cordovanii”, GL, 1963, 39; Dumitru Micu, O epopee a satului contemporan, VR, 1963, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 182-201; Râpeanu, Noi, 215-220; Regman, Confluențe, 87-91; Oprea, Mișcarea, 181-196; Mihai Ungheanu, „Eclipsă de soare”. „Fragmentarium”, LCF, 1969, 14; Gabriel Dimisianu, „Eclipsă de soare”. „Fragmentarium”, RL, 1969, 14; Teodor Tihan, „Fragmentarium”, ST, 1969, 8; Ciobanu, Panoramic, 136-144
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
află Praetoria Augusta, de asemenea cu nume latin. În figură apar, între coordonate, Jiul și Oltul, în copia de la Roma27 datată din anul 1490, mult mai clară decât cea de la Vatoped. La scurtă vreme este atestată documentar și Pelendava, în itinerarul din "Tabula Peutingeriană", din secolul II sau III e.n. În Dacia indică trei drumuri: Lederata -Tibiscus, Dierna - Porolissus și Drubetae - Apulum, prin Romula 28. În cadrul celui de al treilea drum apare și localitatea Pelendava, Craiova geto-dacă și apoi romană. Este
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Peutingeriană", din secolul II sau III e.n. În Dacia indică trei drumuri: Lederata -Tibiscus, Dierna - Porolissus și Drubetae - Apulum, prin Romula 28. În cadrul celui de al treilea drum apare și localitatea Pelendava, Craiova geto-dacă și apoi romană. Este posibil ca itinerarul Drobeta - Pelendava, prin Ad Mutrium (Pe Motru), să corespundă, conform interpretării arheologului D. Tudor 29, celui efectuat de Traian la începutul celui de al doilea război dacic și consemnat pe Columna Traiană. Edificată la Roma după anul 105 e.n. Columna
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
deformat și acesta - după A. Vraciu, hidronim traco-dacic. Și pentru a completa lista microhidronimiei traco-dacice a Banatului, să menționăm în această categorie, după A. Vraciu, Mehedia (Mehadia), apoi, după A. Vraciu și C. Poghirc, Bersobis (Bîrzava), cuprinsă în fragmentul de itinerar rămas din relatarea războaielor dacice ale Împăratului Traian și, în fine, aici raliindu-se și alți specialiști, Dierna (Cerna), de la radicalul indoeuropean kers = negru. În Oltenia, atât Jiul de Est, cât și cel de Vest, au la izvoare câte un
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
s-a răspândit asemenea unei pete de ulei și a făcut progrese uluitoare În câteva milenii. Dacă omenirea a trăit În analfabetism aproape Întreaga sa existență, trebuie să ne obișnuim cu ideea că și religia ar fi putut avea un itinerar lung și fluctuant În interiorul perioadei Îndelungate a preistoriei. Un itinerar poate destul de Îndelungat Încât să implice și etape cărora, cel puțin teoretic, ar trebui să le recunoaștem trăsăturile specifice, pentru a Îndepărta riscul de a amesteca Într-un Întreg manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
făcut progrese uluitoare În câteva milenii. Dacă omenirea a trăit În analfabetism aproape Întreaga sa existență, trebuie să ne obișnuim cu ideea că și religia ar fi putut avea un itinerar lung și fluctuant În interiorul perioadei Îndelungate a preistoriei. Un itinerar poate destul de Îndelungat Încât să implice și etape cărora, cel puțin teoretic, ar trebui să le recunoaștem trăsăturile specifice, pentru a Îndepărta riscul de a amesteca Într-un Întreg manifestări diferite. Cele expuse până acum delimitează un prim criteriu al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
comportament. Ocupându-ne de cercetarea religiilor dispărute, vom putea recunoaște fenomenul religios doar În baza existenței unui comportament religios. Oriunde apar, În documentarea culturală preistorică, fapte cu anumite caracteristici - care trebuie precizate -, acestea ne autorizează să Întrezărim prezența „religiei”. Astfel, itinerarul cercetării nu poate decât să treacă de la documentarea preistorică generală la constatarea actelor sau „comportamentelor religioase” și, de aici, la eventualele descoperiri ale unor manifestări sistematice și repetitive ale acestor comportamente, pe care le putem numi „religii” preistorice. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oferim o perspectivă cât mai largă. Ideea conform căreia comportamentul cultural de tip hominid a avut o evoluție În timp este un lucru evident, o informație empirică. Această evoluție se caracterizează printr-un Întreg de variații de-a lungul unui itinerar de o complexitate În creștere. Astfel, este legitim să ne așteptăm ca și comportamentul religios să fi avut o traiectorie evolutivă. Spre deosebire de ceea ce se consideră uneori, nu există nici un motiv să credem că acesta ar fi constituit o excepție și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Divina comedie”. Preia ceva din epopeea dantescă - împărțirea în cânturi (în număr de 31), utilizarea terținei (fiecare cânt are douăsprezece triple terține), cizelarea cu grijă maximă a versurilor (perfectă stăpânire a meșteșugului arătând în special rimele) -, dar îi opune un „itinerar spiritual” ce „nu s-așază-ntre erezuri”, anume „vieața de îndumnezeire” a Sfântului Paisie cel Mare, prăznuit de Biserica Răsăriteană la 19 iunie. Cel care a urcat scara desăvârșirii monahale în Egiptul veacului al IV-lea, învingător în „războiul său nevăzut”, potrivit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Suceava” face parte din redacții. În 1937 se mută la București, iaru un an mai târziu revine la Cernăuți. Din 1941, va fi cenzor la Ministerul Propagandei. Primul volum de poeme, Carte de iconar, îi apare în 1933, urmat de Itinerar cu anexe în vis (1934; Premiul pentru poezie al Societății Scriitorilor Români), Divertisment (1935), Tarot sau Călătoria omului (1935), Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat (1936). Mai colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
tumorii politice este mult mai restrânsă decât se crede. Cel mai îndepărtat de o asemenea contaminare este tulburătorul roman Ion Aluion, al cărui conflict tragic va persista multă vreme în memoria cititorului. ION SIMUȚ SCRIERI: Carte de iconar, Cernăuți, 1933; Itinerar cu anexe în vis. Cartea pământului, Cernăuți, 1934; Divertisment, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Tarot sau Călătoria omului, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
foarte probabil, pentru curtea faraonului, evenimente ca acelea pe care le povestește Biblia erau doar anecdote lipsite de importanță. Exodul este un eveniment fundamental pentru credința lui Israel; este foarte puțin probabil ca să fi lăsat urme în istoria Egiptului. 3. Itinerarul ieșirii din Egipt Mai rămâne o întrebare cu privire la trecerea mării: chestiunea itinerarului. Există cel puțin trei posibilități: evreii au traversat Marea Roșie sau așa-numitele „Lacuri Amare” sau laguna vecină cu Mediterana numită Lacul Menzaleh (sau, în antichitate, Lacul Serbon). De
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]