5,195 matches
-
legat în natură, interdependent. Dacă și animalele se bat pentru dominație, pentru teritoriu, pentru hrană, pentru femele - ce să mai zicem de oameni?! * Valuri înspumate, neastâmpărate și înalte. Și vântul, urlând noaptea... Se-aud lovituri puternice afară... Parcă vaporul se izbește de ghețari, ori crezi că merge pe pietriș. Cabina se bălăngăne și patul e ca un dălnăiuș... Ne-apropiem de Peninsula Antarctica, de sfârșitul lumii. Am impresia că vaporul se rupe. Scârțâie din toate încheieturile, ca un bătrân. * Am fost
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
Articolele Autorului Mi s-a-ntâmplat?! Ori am visat?! Oricum, trebuie s-accept finalul! Cam așa mormăiam eu alaltăieri în fața computerului... Tocmai încheiasem o dispută cu Luxița, nevastă-mea. Mă dovedise! Și nu-mi scuzam înfrângerea! Exceptând aplombul comunicării, mă izbește permanent la ea logica enunțului și argumentația. Câștigă totdeauna! Și ce mă oftic! Nu recunosc în ruptul capului, dar, când se-ntâmplă, mă dau obosit și-n căutare de... relaxare imediată. Ca un făcut, victoria consoartei mă marchează într-atât
CARE PE CARE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376622_a_377951]
-
băgase atâta capital afectiv în ea! Ani de zile învățase să devină mai bună, mai puțin egoistă, mai inventivă, mai... pentru el. O surprinsese atunci când începuse remarcile nefavorabile în legătură cu înfățișarea ei, dar și pentru asta făcuse multe. În zadar! Se izbise de un sloi de gheață refractar la comunicare în mod voit. Interpretase comportarea bărbatului ca pe o pedeapsă... o pedeapsă pentru propriile-i frustrări... Măcar să-i fi zis de ce merită sancționarea! Ori poate nu era vorba de vreuna?! Să nu
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
sărut ești eu conjugat la diateza pasivă.... Singurătatea mă cere la fel cum ma cere țărâna; are pofta să nu mă dezlipesc de ea. N-am încotro, mă supun și-o urmez pas cu pas pretutindeni. Fără milă, Singurătatea mă izbește cu putere de zid și mă lasă lata pe dușumele. Nu-mi aruncă nici măcar o privire. E o stratagema de-a ei, mă încearcă să vadă cât mai rezist lângă dansa. Terapie de șoc, asta-mi aplică, se-ntrece cu
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
pe un carusel, trambulină pentru eternitate. Mă azvârl cu inima în palmă în fața cântării orelor, sunt însă și azvârlită de stările aprinse de viață. Cad și mă ridic între râsul și plânsul anotimpurilor. Întâmpinată de mângâierea vremii, alerg după vise, Izbită de absențe, încremenesc fără vlagă. Și zilele curg ca arșița peste pământul însetat de ploaia deasă, mi-e sufletul și liber, dar și prins parcă-ntr-o plasă. Da!Locuiesc în mine. Si am loc suficient pentru zidire. Stăpână peste
LOCUINȚA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375210_a_376539]
-
sunt sportivii de succes sau actorii pasionali, care însuflețesc, apelând la mândria națională. E drept, uneori ne calcă apăsat pe pedala răbdării noastre blajine, generalizându-ne exagerat calitățile, dar oare nu e mai bine așa decât invers? Nu ne mai izbim la tot pasul de oameni cu expresii faciale împietrite și, la cealaltă extremă, nu mai suntem agresați fonic, cu decibeli mulți, de înjurăturile suculente, emanate de vreun strident, care ține cu tot dinadinsul să se facă remarcat. Nu ni se
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > LEVITAȚIE Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2301 din 19 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Traversez dimineața cețoasă cu noaptea neîndeajuns dormită scâncid agățată de poale și-mpiedicându-mi pașii la semafor mă opresc brusc izbindu-mi fără scuze buimăceala drept în frunte și caut din priviri abia ghicitul cer în speranța de a mai putea levita doar o clipă pe urma unui zbor de pasăre culoarea stridentă ca mărul lui newton îmi atinge pe neașteptate
LEVITAŢIE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375312_a_376641]
-
Un poet talentat, dar căruia norocul nu i-a surâs. Un intelectual devenit victimă a dictaturii și, apoi, a emigrării. Un iubitor al poeziei persane medievale, care nu a renunțat la această dragoste a lui niciodată. Nici măcar atunci când s-a izbit de vitregiile vremurilor și lipsa de înțelegere a oamenilor. Speranța lui era că, la o anumită dată, în viitor, va fi înțeles, va fi redescoperit. Personal, l-am cunoscut întâmplător. Publicase o carte în regie proprie - prima ediție a catrenelor
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
lopata și intră cu viteză ,împins de la spate de un curaj nebănuit. Bărbatul se întoarce instantaneu ,dar nu apucă să mai riposteze, căci lovitura e năprasnică și plină de foarte multă ură. Cade ca secerat ,dar el continuă să-l izbească ,nu mai reacționează ca un om normal,îl vrea pierit pe veci din viața lor,atât de minunată . - Oprește-te ! Oprește-te ,te rog,o să-l omori ! O aude în cele din urmă. Și - abia într-un târziu, aruncă cazmaua
VIAȚA LA PLUS INFINIT (9) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372577_a_373906]
-
ochii sfinți ne binecuvăntau ... .................. Și-atunci din vis eu singur m-am trezit, Plăngănd ,cu ochii înspre asfințit . Era prea frig și totul mă durea , Și-n plus , nu era prin jur nici EA ... # De-atunci eu stălpii cerurilor revoltat izbesc Cătănd un rost ca să trăiesc ... Referință Bibliografică: visul / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1650, Anul V, 08 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VISUL de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372624_a_373953]
-
Pe unul dintre studenți l-am simțit încercând să se apropie de legendarul erou britanic Beowulf, pe alții, pătrunzând tunelurile întunecate ale dedesubtului pământesc în căutarea magnificului erou al întunericului. Imagini ale imaginației fantastice se ridicau din interiorul lor, se izbeau de tabla neagră și lată a sălii de curs, dispăreau și se înlocuiau, producând o rumoare. Știu că cineva s-a ridicat și s-a repezit să deschidă ușa sălii, spunând că îi este foarte frig însă clanța nu a
CURSUL DE LITERATURĂ FANTASTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372753_a_374082]
-
Îmi voi duce misiunea la bun sfârșit!” Se ridică de pe trunchiul răsturnat și încălecă. „ Și totuși Prințesa m-a păcălit de două ori! Urmașul lui Dracula s-a născut!” Căpitanul Arnăutu simți o amețeală atunci când primele raze ale soarelui îl izbiră în moalele capului. Lumina zilei parcă îi slăbea vlaga din mușchi și brațu-i devenea greoi. În cele din urmă, porni agale pe un drumeag ca să ajungă la locul de întâlnire cu căpitanul Sasu și cu oștenii săi. Referință Bibliografică: XI
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
decembrie 2016 Toate Articolele Autorului împinge capătul unei sfori zice și asta pentru că așa vede el depărtarea un capăt un nimic sub care se tânguie o umbră ar putea prea bine să tragă de capătul celălalt precum marea de valul izbit de mal dar trupul său descompus în nisip fără să știe îl arde pe tălpi prea multă demagogie ar zice nebunul sub inconștiența privirilor de alături Referință Bibliografică: nebunul, un trecător anonim / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NEBUNUL, UN TRECĂTOR ANONIM de TEODOR DUME în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373133_a_374462]
-
mea! Să nu se șteargă veselia de pe chipul tău! De ți-aș zice să nu pleci ... Ce să spun, ce să spun? Cu fiecare pas, glasul ți se pierde. Iubirea e o prăpastie de dor, desi știi că o să te izbești de pământ, o cauți, o cauți ... Am zburat spre soare cu aripile-mi de ceară, dar acum, când tu pleci, mi se topesc. Mă uit la tinerețea mea și aș vrea să zbor către ea, cred că mi-am uitat
POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ-ROMÂNĂ) AUTOR URFET ŞACHIR BINE AI VENIT, DRAGOSTE, ÎN INIMA MEA! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373236_a_374565]
-
nu-mi pierd luciditatea! Mă va învârti ca pe o morișcă!” Își desprinde palmele de pe stâncă și împinge cu forță în piciorul de sprijin ca să-l arunce cât mai departe de peretele muntelui. Câteva clipe plutește prin aer, apoi se izbește de vulcanul de apă sub el și se afundă în necunoscut. Mișcările îi sunt dezordonate și se zbate disperat. Este când afundat în adânc și răsucit în toate părțile, când scos la suprafață că abia trage câte o gură de
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
în minus, dar ți-ai găsit, tot cât un porc arăta - peste sută. Am ocolit clădirea înapoi, impetuos și am simțit că-mi crapă capul. La propriu. Mai exact, am luat curba prea strans și, clădirea fiind joasă, m-am izbit cu fruntea de o grindă din acoperiș. Dar lovitura a fost atât de puternică (de parca eu stăteam și grinda mă lovea) încât am căzut în fund. Când m-am ridicat, inginerul și cantaragiul nu știau ce să-mi facă. I-
PORCĂRIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372184_a_373513]
-
Alo puștiulică,aici nu e teren de fotbal ! îi întrerupe nașul antrenamentul după vreo câteva minute. Supărat că distracția s-a terminat chiar înainte de-a începe,intră-n compartiment și-aruncă cu putere mingea către fereastră. Iar mingea buclucașă izbește înghețata ce se împrăștie rapid peste ochelarii,fața și cămașa mea galbenă,cadou de la nevastă.Acum e cu maro ! - Ce dracu ai mai făcut? sare mamița,făcându-se că-l ia pe domnul Goe de urechi.Na,ca să stai locului
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
A mea inimă ce așteaptă să revii! Doar dacă cerul ți-ar vorbi, Iubirea mea ai resimți Doar... dacă cerul ar vorbi! Dacă de a mea durere ai ști Ai căuta a mă citi, În versuri de tristețe te-ai izbi Doar... dacă cerul ar vorbi! Doar... dacă cerul ți-ar vorbii... Doar daca cerul ar vorbii... Iubirea mea., mai regăsi... Autor: Chiricea Ciprian Ionuț ( CCI Poezii ) Referință Bibliografică: Dacă / Chiricea Ciprian Ionuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2315, Anul
DACĂ de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376254_a_377583]
-
picurata în sufletul tău de copil. Primele jaloane ale vieții noastre se sprijină de cuvintele mamei. Ea știe să strângă în sacul inimii lacrimi scurse ale ochilor și să spele cu ele tot greul de care în viață, poate, ne izbim. Când apa ochilor săi este liniștită, vei ști că totul este bine, dar... atunci când se tulbură, ceva nu este în regulă, fiindcă mama simte cel mai bine asta. Ea aude și ... Citește mai mult MĂICUȚA MEAIn tot ce e mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
picurata în sufletul tău de copil.Primele jaloane ale vieții noastre se sprijină de cuvintele mamei. Ea știe să strângă în sacul inimii lacrimi scurse ale ochilor și să spele cu ele tot greul de care în viață, poate, ne izbim. Când apa ochilor săi este liniștită, vei ști că totul este bine, dar... atunci când se tulbură, ceva nu este în regulă, fiindcă mama simte cel mai bine asta. Ea aude și ... XX. CASĂ PĂRINTEASCA, de Ionel Cadăr, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
citesc, le recomand... Îndemn Spre lună pe schele Urcă în noapte Speranțele himere Împletindu-se în stele Visul mă cere Mă strigă-n tăcere Sub umbra de vrere Sortindu-mi durere Vin către tine Izgonită din mine Lovită de fiare Izbită-n căutare Printre stânci solitare Las lacrimi ușoare Simt cum mă doare Să fie un vis, oare? Și merg spre altă încercare Mă scald în sfera de candoare Arunc speranțele-n uitare Și visele-n realizare Accent pe reluare Și
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
2016. CHIP Prietene, Mă-ntrebi de ce îmi este Sfinx azi chipul Și cum de-a reușit așa să mi-l sculpteze Timpul? De ce-s pe dinafară o antică ruină, Iar în adâncuri sunt un templu de lumină? Păi, m-au izbit atâția stropi nebuni de ploi, Pe lutul meu au curs amare ape în șuvoi, Străpuns apoi de fulgere și trăsnete-n furtună, Mi l-am cusut cu firele de-argint din lună.. Vânturi haine mi-au suflat viclene-n față
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Citește mai mult CHIPPrietene,Mă-ntrebi de ce îmi este Sfinx azi chipulși cum de-a reușit așa să mi-l sculpteze Timpul?De ce-s pe dinafară o antică ruină,Iar în adâncuri sunt un templu de lumină? Păi, m-au izbit atâția stropi nebuni de ploi,Pe lutul meu au curs amare ape în șuvoi,Străpuns apoi de fulgere și trăsnete-n furtună,Mi l-am cusut cu firele de-argint din lună.. Vânturi haine mi-au suflat viclene-n fațăși
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
curtea noastră mă luau de fiecare dată în brațe și mă scuipau ceva mai atent, rostind de data aceasta niște cuvinte pe care începeam să le înțeleg, aveau să facă sens și pentru mine: Ptiuuu’, să nu te deochi! Mă izbea în timpane ceva ca un șuierat al unui tren de mare viteză care mie mi se părea extrem de amuzant. Era plăcut. Fiind singur la părinți, aveam suficient spațiu în care să-mi desfășor activitățile diurne, căutam diverse locuri de joacă
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
lui se revărsă asupra clanței, pe care o smulse practic, din lăcașul ei, cu tot cu butuc. Ghemuită pe gresia rece, cu genunchii în brațe, cu privirea fixată pe covorul mic de baie, impregnat de vomă, cu lacrimile șiroind necontrolat, Lea se izbea sistematic cu umerii de cadă, murmurând mecanic ceva ininteligibil. Văzând-o astfel, cei doi părinți se apropiară de ea cu inima frântă, îngenuncheară alături, cuprinzând-o cu brațele strâns, formând un trup și o singură ființă. Lea se pierdu în
DILEME ( FRAGMENT 24) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375655_a_376984]