1,912 matches
-
culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I. Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca eliberare poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în care etnia era irelevantă, ca formă politică de luptă împotriva dominației otomane: "Unirea în lupta împotriva jugului otoman era un factor important pentru constituirea unui stat centralizat. Dar încercarea de a uni Țările Române împotriva Turcilor era șubredă, pentru că nu era o suficientă bază economică necesară unui stat centralizat. Nu se desvoltase suficient o piață internă pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să fie redefinită ca răscoală social-națională. Vom decela în continuare procesul de naționalizare serială care cuprinde revoluțiile din 1821, respectiv 1848, războiul de independență din 1877-1878 și "insurgența națională" din 23 august 1944 care a dus la eliberarea țării de "jugul fascist", toate aceste evenimente liberatoare fiind interpretate într-o vădită cheie naționalistă. Prima în ordine cronologică venită în șirul inaugurat de răscoala lui Horea a fost revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Și aici, caracterul național, al eliberării naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fusese considerat cândva talpa țării sau sarea pământului, dar vina și răspunderea pentru pierderile de natură morală, ce exista în trecutul mai îndepărtat, o au, în ordine cronologică, regimurile vexatorii și inechitabile ale guvernărilor din perioada modernă și apoi silnicul jug, impus de sovietici după august 1944. CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI „Anumite particularități ale contactelor româno-turanice sunt oglindite în toponimia și onomastica medievală, ca și în terminologia de uz comun de origine veche adoptată în limba română”. Victor Spinei În prezent
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
monitorizarea procesului de lucru, monitorizare parametri funcționali ai mașinii și semnalizare, avertizare. Pentru verificarea stării tehnice a buldozerului se desfășoară următoarele activități: a. evaluarea următoarelor subansambluri funcționale și tehnologice: ● grupul de acționare, transmisia și instalația hidraulică; ● echipamentul de lucru - buldozer (jugul de susținere, suduri, articulații, bolțuri, cuțitele lamei și prinderile acestora, fixarea la șasiul tractorului); ● echipamentul de lucru - scarificator (structură portantă, suduri, articulații, bolțuri, dinții de scarificare și prinderile acestora, fixarea la șasiul tractorului); ● postul de conducere cu aparatura de comandă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264729_a_266058]
-
inspecție tehnică se consemnează neconformitate. III.3.7. Inspecția tehnică a echipamentului de lucru - buldozer Activitățile operaționale desfășurate la inspecția tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcționale, dimensionale și vizuale. Echipamentul de buldozer trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: - jugul de susținere nu trebuie să prezinte deformații vizibile sau uzuri pronunțate; - în mișcarea de ridicare și coborâre a jugului nu trebuie să apară blocaje; - cordoanele de sudură nu trebuie să prezinte fisuri; - articulațiile la șasiul tractorului, la cilindrii hidraulici și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264729_a_266058]
-
inspecția tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcționale, dimensionale și vizuale. Echipamentul de buldozer trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: - jugul de susținere nu trebuie să prezinte deformații vizibile sau uzuri pronunțate; - în mișcarea de ridicare și coborâre a jugului nu trebuie să apară blocaje; - cordoanele de sudură nu trebuie să prezinte fisuri; - articulațiile la șasiul tractorului, la cilindrii hidraulici și lamă nu trebuie să prezinte jocuri radiale, iar de la bolțuri nu trebuie să lipsească piulițele și elementele de siguranță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264729_a_266058]
-
coborâre, rotirea lamei în plan orizontal, rotirea lamei în plan vertical - acolo unde există) nu trebuie să împiedice poziționarea lamei în câmpul de reglaje prevăzut de producător și menționat în cartea tehnică; - fixarea lagărelor pe șasiul tractorului (de articulare a jugului la șasiul tractorului) nu trebuie să prezinte jocuri, ori șuruburi lipsă. Dacă aceste cerințe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecție tehnică se consemnează neconformitate. III.3.8. Inspecția tehnică a echipamentului de lucru - scarificator Activitățile operaționale desfășurate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264729_a_266058]
-
lucru a lamei se măsoară în plan vertical, cu lama ridicată la maximum, de la planul orizontal pe care este așezat buldozerul până la muchia cuțitului lamei. Măsurarea se face în planul vertical, median al lamei (ce trece prin articulația acesteia la jug). Dacă valoarea măsurată ± incertitudinea de măsurare, variază cu până la ±10 mm față de valoarea din documentație, aceasta se consideră conformă. e. Măsurarea unghiului de rotire a lamei în plan orizontal Unghiul de rotire a lamei în plan orizontal se măsoară cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264729_a_266058]
-
și de distribuție, punți motoare, transmisie hidraulică la punți etc.); ... d) Instalația hidraulică (grup de pompare, aparatură de comandă și control, motoare hidraulice, racorduri, conducte și cuple hidraulice etc.); ... e) Sistemul de deplasare (șenile/roți); ... f) Echipamentul de lucru - buldozer (jugul de susținere, suduri, articulații, bolțuri, cuțitele lamei și prinderile acestora, fixarea la șasiul tractorului); echipamentul de lucru - scarificator (structură portantă, suduri, articulații, bolțuri, dinții de scarificare și prinderile acestora, fixarea la șasiul tractorului); ... g) Senzori, ghidare optică sau GPS (acolo
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264729_a_266058]