2,156 matches
-
posibilitatea acordării și a dobânzii legale. 4. Opinia procurorului general Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că a doua orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii, pentru următoarele argumente: Examenul jurisprudențial a relevat faptul că divergența în soluționarea problemei de drept rezultă dintr-o apreciere diferită asupra a 3 elemente: posibilitatea cumulului dintre actualizarea sumelor de bani, prevăzută de art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
într-un recurs în interesul legii prin care recunoscuse, în lipsa unei reglementări legale exprese, această posibilitate. Or, art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 nu face altceva decât să creeze cadrul normativ pentru această posibilitate, consacrată doar pe cale jurisprudențială, stabilind un cadru procesual în care acest drept să fie exercitat, în contextul economico-financiar al statului român descris în expunerea de motive a Legii nr. 165/2013 și având în vedere și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
DECIZIE nr. 560 din 16 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264114_a_265443]
-
221/2008 . Prin mai multe măsuri legislative, adoptate pe calea ordonanțelor de guvern, s-a încercat anularea acestei creșteri salariale. Creșterea a fost însă menținută atât prin deciziile Curții Constituționale, care a constatat neconstituționalitatea acestor ordonanțe, cât și, la nivel jurisprudențial, prin pronunțarea deciziilor în interesul legii nr. 3 din 4 aprilie 2011 și nr. 11 din 8 octombrie 2012 de către Înalta Curte de Casație și Justiție. S-a adoptat în final Legea nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, cu așezarea
DECIZIE nr. 20 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/84/2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea/aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă au fost puse într-o situaţie de discriminare cadrele didactice, raportat la alte categorii socio-profesionale, şi dacă se poate considera că prin dispoziţiile Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, au fost încălcate, din perspectiva discriminării, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul lipsirii destinatarilor de dreptul la încasarea unui salariu nediminuat prin raportare la celelalte categorii de salariaţi bugetari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263725_a_265054]
-
poate fi cenzurată numai din punctul de vedere al exigențelor procedurale și substanțiale stabilite expres prin textul Constituției. 20. Autorii criticii invocând astfel de exigențe, rezultă că sesizarea de neconstituționalitate formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate stabilite de Curtea Constituțională pe cale jurisprudențială, invocarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție fiind, în cauză, relevantă din punct de vedere constituțional. 21. Faptul că prin selectarea efectuată de comisiile parlamentare, au fost ignorate dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanța
DECIZIE nr. 389 din 2 iulie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 26/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui, membru executiv, şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263395_a_264724]
-
care se referă la neluarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual a formelor de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale sunt preluate, de asemenea, identic. 3. Examenul jurisprudențial Instanțele judecătorești învestite cu soluționarea unor cauze care au ca obiect contestații împotriva deciziilor de stabilire sau recalculare a drepturilor de pensie, decizii emise în temeiul Legii nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, care au ca obiect valorificarea
DECIZIE nr. 10 din 25 mai 2015 referitoare la recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău privind incidenţa Deciziei nr. 19/2011 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele care au ca obiect contestaţii împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010 , cu modificările şi completările ulterioare, prin care se soluţionează cererile de recalculare a drepturilor de pensie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263768_a_265097]
-
comunice jurisprudența identificată la nivelul circumscripției lor teritoriale cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării. 21. Din analiza hotărârilor judecătorești și a opiniilor comunicate de curțile de apel au fost constatate aspectele arătate în continuare. 22. Într-o orientare jurisprudențială, instanțele au reținut că primarul, ca autoritate executivă a unității administrativ-teritoriale, are calitate procesuală activă de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de consiliul local, ca autoritate deliberativă. În susținerea acestei opinii au fost invocate prevederile art.
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
2) și (21), art. 46, art. 48 și art. 55 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 , faptul că legea nu restrânge acest drept al unității administrativ-teritoriale, prin primar, precum și interesul public în promovarea acțiunii. 23. Într-o altă orientare jurisprudențială, instanțele au reținut că primarul, ca autoritate executivă a unității administrativ-teritoriale, nu are calitate procesuală activă de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de consiliul local, ca autoritate deliberativă. În susținerea acestei opinii a fost invocată și
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
mai mult de 10 ani, dreptul de a fi primiți, cu scutire de examen, în ordinul profesional (Ștefan și Ștef, citată anterior, pct. 34). 17. Or, în speță, Hotărârea din 17 septembrie 2002 nu poate fi calificată drept un reviriment jurisprudențial fondat pe noua interpretare a legii, deoarece Curtea Supremă de Justiție nu a explicat motivele schimbării poziției sale înainte de a reveni, ulterior, la jurisprudența sa constantă. În acest context, Hotărârea din 17 septembrie 2002 pare a fi unică și arbitrară
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Stănciulescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255720_a_257049]
-
deoarece Curtea Supremă de Justiție nu a explicat motivele schimbării poziției sale înainte de a reveni, ulterior, la jurisprudența sa constantă. În acest context, Hotărârea din 17 septembrie 2002 pare a fi unică și arbitrară (ibidem, pct. 26). 18. Această incoerență jurisprudențială, coroborată cu absența unui mecanism capabil a asigura coerența practicii în cadrul celei mai înalte instanțe interne, a avut ca efect privarea reclamantului de dreptul de înscriere în ordinul profesional, cu scutire de examen, în timp ce altor persoane aflate într-o situație
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Stănciulescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255720_a_257049]
-
Curtea Constituțională pe cale de excepție numai la aspecte ce vizează drepturile și libertățile fundamentale; în consecință, din moment ce textul constituțional nu a fost revizuit, o atare interpretare a Curții Constituționale nu mai poate fi pusă în discuție. De altfel, orice reviriment jurisprudențial presupune existența unor elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței, în cazul de față, celei a Curții Constituționale. Or, în cauza de față, Avocatul Poporului nu a adus astfel de elemente. 7. În concluzie, Curtea constată că, în realitate
DECIZIE nr. 336 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255881_a_257210]
-
cu modificările și completările ulterioare. Reprezentantul procurorului general, doamna procuror-șef adjunct Antonia Eleonora Constantin, arată că problema de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost soluționată diferit de către instanțele judecătorești, constatându-se existența a două orientări jurisprudențiale. În opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în acord cu litera și spiritul legii este orientarea jurisprudențială conform căreia procedura aprobării tacite reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura
DECIZIE nr. 13 din 16 septembrie 2013 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările şi completările ulterioare, referitor la autorizaţiile de construire, certificatele de urbanism şi documentaţiile de urbanism prevăzute în art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în art. 29 şi 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255771_a_257100]
-
recursului în interesul legii a fost soluționată diferit de către instanțele judecătorești, constatându-se existența a două orientări jurisprudențiale. În opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în acord cu litera și spiritul legii este orientarea jurisprudențială conform căreia procedura aprobării tacite reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările și completările ulterioare, nu este aplicabilă în cazul autorizațiilor
DECIZIE nr. 13 din 16 septembrie 2013 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările şi completările ulterioare, referitor la autorizaţiile de construire, certificatele de urbanism şi documentaţiile de urbanism prevăzute în art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în art. 29 şi 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255771_a_257100]
-
din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și în art. 29 și 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare. 2. Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept ce formează obiectul judecății. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare jurisprudențială se
DECIZIE nr. 13 din 16 septembrie 2013 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările şi completările ulterioare, referitor la autorizaţiile de construire, certificatele de urbanism şi documentaţiile de urbanism prevăzute în art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în art. 29 şi 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255771_a_257100]
-
Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept ce formează obiectul judecății. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare jurisprudențială se consideră că prevederile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile autorizațiilor de construire, certificatelor de
DECIZIE nr. 13 din 16 septembrie 2013 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările şi completările ulterioare, referitor la autorizaţiile de construire, certificatele de urbanism şi documentaţiile de urbanism prevăzute în art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în art. 29 şi 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255771_a_257100]
-
reclamanții au posibilitatea de a se adresa instanței de contencios administrativ pentru obligarea autorității administrative la emiterea actului solicitat, în baza dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare. 3.2. Într-o a doua orientare jurisprudențială se consideră că procedura aprobării tacite reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică și cu privire la autorizațiile
DECIZIE nr. 13 din 16 septembrie 2013 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările şi completările ulterioare, referitor la autorizaţiile de construire, certificatele de urbanism şi documentaţiile de urbanism prevăzute în art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în art. 29 şi 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255771_a_257100]
-
a da o interpretare restrictivă actului normativ echivalează cu adăugarea altor ipoteze de excepție, în afara celor prevăzute de norma enunțată. 4. Opinia procurorului general Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii, considerând că procedura aprobării tacite este aplicabilă doar în privința certificatelor de urbanism, avizelor, acordurilor, permiselor și autorizațiilor prevăzute de art. 24 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilizate
DECIZIE nr. 13 din 16 septembrie 2013 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările şi completările ulterioare, referitor la autorizaţiile de construire, certificatele de urbanism şi documentaţiile de urbanism prevăzute în art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în art. 29 şi 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255771_a_257100]
-
regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001 , cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește stabilirea caracterului politic al deportării și prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. 2. Examenul jurisprudențial În urma verificării jurisprudenței la nivelul întregii țări s-a constatat că interpretarea dispozițiilor legale mai sus indicate sa realizat în mod diferit de către instanțele de judecată, ceea ce a condus la aplicarea lor diferită și la pronunțarea unor soluții neunitare. 2
DECIZIE nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 , în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
nivelul întregii țări s-a constatat că interpretarea dispozițiilor legale mai sus indicate sa realizat în mod diferit de către instanțele de judecată, ceea ce a condus la aplicarea lor diferită și la pronunțarea unor soluții neunitare. 2.1. Potrivit primei orientări jurisprudențiale, deportarea și prizonieratul în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu sunt măsuri administrative cu caracter politic în sensul Legii nr. 221/2009 , cu modificările și completările ulterioare. În susținerea acestei opinii, s-a arătat că, astfel
DECIZIE nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 , în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
CEDO, Beian împotriva României (nr. 1), Hotărârea din 6 decembrie 2007, Cererea nr. 30.658/05, § 39,40]. 4. Raportul asupra recursului în interesul legii Ca urmare a analizei dispozițiilor legale relevante, raportate la argumentele susținute în cadrul celor două orientări jurisprudențiale expuse, precum și la practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, în raportul întocmit s-a apreciat, în acord cu opinia exprimată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
DECIZIE nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 , în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
4/2005 , cu referire la sporurile și veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 19/2000 , în procedura de stabilire și recalculare a drepturilor de pensie, fiind identificate două orientări jurisprudențiale. Într-o primă orientare a practicii s-a reținut că la determinarea punctajelor anuale realizate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 trebuie avute în vedere toate veniturile (sporuri, indemnizații, prime, diurne, salarii de merit etc.) care au
DECIZIE nr. 19 din 10 decembrie 2012 privind recursurile în interesul legii, referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248442_a_249771]
-
asigurărilor sociale de stat, cu referire la sporurile și veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 19/2000 , în procedura de stabilire și recalculare a drepturilor de pensie. 2. Examenul jurisprudențial Prin Adresa nr. 9.688 din 9 mai 2012, Colegiul de conducere al Curții de Apel Craiova a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se pronunța cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. e) și art.
DECIZIE nr. 19 din 10 decembrie 2012 privind recursurile în interesul legii, referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248442_a_249771]
-
acestei sesizări, prin Adresa nr. 7/S.U. din 15 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să dispună verificarea jurisprudenței la nivelul întregii țări. Examenul jurisprudențial a relevat că practica instanțelor este neunitară în ceea ce privește soluționarea contestațiilor formulate ��mpotriva deciziilor de stabilire a pensiilor în baza Legii nr. 19/2000 , precum și a contestațiilor împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
DECIZIE nr. 19 din 10 decembrie 2012 privind recursurile în interesul legii, referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248442_a_249771]
-
majorări de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor și pentru care sau achitat contribuții la fondul de asigurări sociale de către angajator, identificându-se două orientări jurisprudențiale. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare a practicii, instanțele au apreciat că la determinarea punctajelor anuale realizate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 trebuie avute în vedere toate veniturile (sporuri, indemnizații
DECIZIE nr. 19 din 10 decembrie 2012 privind recursurile în interesul legii, referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248442_a_249771]
-
a Legii nr. 19/2000 trebuie avute în vedere salariile și sporurile prevăzute la art. 164 din Legea nr. 19/2000 , în condițiile stabilite de norma respectivă, normă care are caracter special (a doua orientare a practicii relevată de examenul jurisprudențial). 6. Raportul asupra recursurilor în interesul legii 6.1. Referitor la chestiunea admisibilității recursurilor în interesul legii, prin raportul întocmit în cauză s-a apreciat că acestea îndeplinesc condițiile de admisibilitate impuse de art. 329 și 330^5 din Codul
DECIZIE nr. 19 din 10 decembrie 2012 privind recursurile în interesul legii, referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248442_a_249771]
-
fundamentală, nefiind de rang constituțional, și că procedura de numire a membrilor Consiliului Național al Audiovizualului este de rang legal, Curtea constată că sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 44/2012 nu îndeplinește condițiile de admisibilitate stabilite pe cale jurisprudențială și, în consecință, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție, al art. 1, 3, 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele
DECIZIE nr. 1.094 din 20 decembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 44/2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248620_a_249949]