4,083 matches
-
consecventă cu delimitarea strictă a genurilor literare (ne referim la atitudinea exprimată în primii ani de gazetărie, în articolul manifest Vers și poezie, dar și în alte texte de presă: "Poeții care devin jurnaliști nu-s poeți, ci copii spălăcite. Jurnalismul e numai o supapă trecătoare a stomacului strâns în chinga sărăciei; nu-l ispitește decât în treacăt pe adevăratul scriitor"83 sau: "A fi scriitor și gazetar în același timp, se plătește cu jertfa mediocrizării, sau cel puțin cu o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași serie au mai apărut: (selectiv) • Jurnalistul Camil Petrescu, Dorin Popa • Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Stelian Dumistrăcel • Politica și presa, Gheorghe Schwartz • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson • Tipologia presei românești, Marius Petcu În curs de apariție Discursul jurnalistic și manipularea, Alina Cornelia Căprioară LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH 1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să-ți așezi șevaletul în fața unui rinocer la grădina zoologică de la Vincennes, să rostogolești o femeie goală pe o pânză pictată sau să plasezi un câmp de grâu în fața Arcului de Triumf înseamnă în primul rând să faci un bun jurnalism, producând echivalentul unei catastrofe feroviare. Reiese că tradiționalismul este o aberație mediatică (ca un tren care sosește la timp), iar pictura de provocare, normală. Profitabilă este doar distanțarea de cod; datoria de originalitate personală a devenit o necesitate economică materială
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
precum audiovizualul, care atașează mai mult, asupra tiparului, care detașează. În timpul războiului din Golf, lipiți de micul ecran, am "participat" mult, dar n-am aflat aproape nimic. Și tocmai de aceea. Comunicarea liniștește, informarea deranjează. Avem nevoie de amândouă, iar jurnalismul are sarcina redutabilă de a găsi distanța potrivită între cei doi poli opuși la care s-ar nega pe sine117. Dacă transmisia se fixează pe eveniment, la cald, ea devine comunicare brută, transmitere de afecte epidemice, emoție în stare pură
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
apărut odată cu imaginea electronică. Aceasta prelungește, dacă vrem să banalizăm numaidecât, o escaladă a telescopajelor temporale care începe, la noi, în jurul anilor 1840, odată cu telegraful și agenția Havas, dar atingerea limitei directului absolut nu este lipsită de pericole, inclusiv pentru jurnalism. Fobia repetitivului și teama de a plictisi sfârșesc prin a provoca plictiseală și repetiție. Furtuna actualității, această "mereu din-nou-pornită mare"* unde fiecare val se sparge de un altul care este, în fond, același, seamănă cu o eternitate dezgustătoare. Din cauză că vrea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sinucidere, Émile Durkheim • Din cronica filosofiei românești, Ion Petrovici • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson • Evoluția creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan • Introducere în metafizică, Henri Bergson • Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz • Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol, Al. Zub • Începuturi și sfârșituri, Lev Șestov • Jurnalul de călătorie al unui filosof, Hermann Keyserling • Mântuirea prin evrei, Léon Bloy • Memoria colectivă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Laude în Filosofie, în cadrul aceleiași universități. Este coautor al volumului Concepte și modele în știința politică (Editura Cantes, Iași, 2001), și autorul mai multor studii și articole pe teme de teorie politică, în volume colective și reviste de specialitate. În jurnalism a debutat ca redactorșef al revistei Opinia studențească (1998), fiind în prezent corealizator al emisiunii "Polemici cordiale" de la Radio Iași. Daniel Șandru, Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică (c) 2010 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prefigura spiritul Renașterii. El susține folosirea medicamentelor chimice ca antimoniul, înființează publicația La Gazette sistematizată pe domenii, și-l contrazice pe Guy Patin în a cărui reacție se reflectă și interzicerea practicării medicinei în Paris de către Renaudot. El pune bazele jurnalismului în Franța, și-l are de partea sa pe fiul său — Emil Renaudot. Dar prestigiul chimiei, biochimiei, iatro- chimiei crește tot mai mult în sec. XVII. Mercurul, arsenicul, antimoniul ș.a. tatonate mai mult în Renaștere la care se adaugă fierul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din 2001, Par des temps incertains, în Deltă).845 Îndrăznesc chiar a afirma că ilustrarea grafică a Casei Poporului a devenit un fel de canon pentru realizatorii francezi de bandă desenată. Pierre Christin (scenarist de bandă desenată și profesor de jurnalism la Universitatea Bordeax) distanțându-se atât de anticomuniștii care neagă orice aspect al societăților estice, chiar și cel uman, cât și de comuniștii pentru care totul era perfect, susține că distrugerea Bucureștiului (ajuns un "decor Potemkin") ilustrează în mod fidel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
am senzația că e nevoie să mă gătesc. Invitația era așa de pretențioasă, iar eu mi-am dorit întotdeauna să văd castelul ăla - a fost un articol foarte interesant în Sunday Times despre restaurarea lui. Pe lângă asta, fac și puțin jurnalism pe cont propriu. Poate reușesc să scriu câte ceva despre el. — Întotdeauna ai fost fata noastră cu literatura, zâmbi Darcey. —Nu prea se poate numi literatură. Scriu pentru paginile de imobiliare. Și mai scriu eu și altele... Își luă un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de meschin, crezi? interveni Roy. Bărbații de obicei nu se combină cu femei pentru bani. Asta pentru că majoritatea femeilor nu au bani, zise Rosa. — În zilele noastre, asta nu mai e adevărat, îi atrase atenția Carol. Eu câștig bine din jurnalism. Darcey e o economistă de primă mână. Nieve era putred de bogată până mai deunăzi. Cu toate suntem niște partide bune, să știi. Rosa zâmbi larg. —Tu și Darcey sunteți divorțate amândouă. Nieve s-ar putea să nu mai ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
crede, onorată audiență, că lumea iluziilor nu se intersectează niciodată cu lumea reală, dar nu este în totalitate adevărat. Mă gândesc, de exemplu, la John Mulholland, renumitul magician și editor al revistei de profil „Sfinxul”. Și-a anunțat retragerea din jurnalism și magie imediat după anul 1950. Nimeni nu și-a putut da seama care au fost motivele. Dar apoi au apărut zvonurile că ar lucra pentru armata americană, învățând spionii cum să folosească tehnici de iluzionism pentru a planta droguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Maurier. Ceva se petrecuse În cultura lumii anglo-saxone În ultimele câteva decenii, o uriașă mișcare seismică produsă de o serie de forțe diferite, convergente - extinderea și subțierea alfabetizării, efectul nivelator al democrației, energia nestăpânită a capitalismului, distorsionarea valorilor sub influența jurnalismului și a reclamei - care făcuse imposibilă, pentru practicianul În domeniul literaturii, obținerea atât a excelenței cât și a popularității, așa cum Scott și Balzac, Dickens și George Eliot o făcuseră În perioadele lor de glorie. Acum, nu mai puteai spera decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
neînarmați atunci cînd eroul Ed Exley i-a Împușcat. Iar acum, la aproape cinci ani după asasinatele de la Nite Owl, intriga se Îngroașă și mai tare. Trebuie să spunem că Whisper este un reprezentant palid a ceea ce presa „onorabilă“ numește „jurnalism de scandal“. Noi nu sîntem măreții Hush-Hush. SÎntem o revistă din New York și ne adresăm cu precădere publicului de pe Coasta de Est. Dar avem sursele noastre la L.A. și printre ele se numără și un detectiv particular care Își duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fi venit să-mi zbor creierii! ZÎmbi - apoi Își dădu seama ce spusese, surprinse privirea lui Duncan și roși; și imediat Începu să vorbească din nou, să acopere gafa. Stătuse la organizația de caritate pînă toamna trecută, apoi Încercase cu jurnalismul, În scopul de a scrie pentru revistele politice. Un prieten Îi făcuse rost de „slujba de scrib“ pe care o făcea acum; se ținea de ea În speranța că o să apară ceva mai serios. Fusese Încurcat cu o fată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Născut sat Stolniceni, Hâncești, Republica Moldova, absolvent al Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Republica Moldova, fondator și în prezent secretar literar al teatrului „Satiricus-I.L.Caragiale”, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Epigramiștilor din România. Maestru al literaturii în Republica Moldova, autor a 8 volume de
ION DIVIZA by ION DIVIZA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83938_a_85263]
-
Centrului de Informare Turistică. Datele statistice relevă faptul că Brașovul este astăzi cel mai vizitat oraș din țară, fiind asaltat de turiști în toate anotimpurile. O. Nica Tradiții l La Românești Sub genericul „Obiceiuri tradiționale în Banat“, Fundația Vest pentru Jurnalism Timișoara organizează două sejururi a câte patru zile pentru grupuri de 6-8 persoane la Centrul de Jurnalism Românești (județul Timiș) - între 23-26 decembrie și, respectiv, 29 decembrie 2005-2 ianuarie 2006, asigurându-se cazarea (în camere cu două paturi, băi individuale
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
țară, fiind asaltat de turiști în toate anotimpurile. O. Nica Tradiții l La Românești Sub genericul „Obiceiuri tradiționale în Banat“, Fundația Vest pentru Jurnalism Timișoara organizează două sejururi a câte patru zile pentru grupuri de 6-8 persoane la Centrul de Jurnalism Românești (județul Timiș) - între 23-26 decembrie și, respectiv, 29 decembrie 2005-2 ianuarie 2006, asigurându-se cazarea (în camere cu două paturi, băi individuale și încălzire centrală), pensiune completă și mesele festive de Crăciun și, respectiv, de Revelion. Programul sejururilor include
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
să mai fie monopolul unei elite, literatura trebuie să fie accesibilă, de mare circulație. Acum se impune și noțiunea de public, care începe să se sistematizeze și să fie studiată. Lessing deplângea lipsa publicului german, ca și Goethe și Schiller. Jurnalismul și jurnaliștii devin o mare realitate. Condiționarea dintre literatură și societate este însă reciprocă: a societății asupra literaturii, dar și a literaturii asupra societății. Societatea formează gustul literar, literatura este supusă modelor. Neajunsul acestei relații este tendința de omogenizare, conformism
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
COLECȚIA ACADEMICA 44 Seria Jurnalism Coordonatorul seriei: DORIN POPA ALINA CĂPRIOARĂ este doctor în filosofie la Universitatea "Al. I. Cuza", a cărei teză intitulată "" a primit distincția MAGNA CUM LAUDE. Este președinte al Asociației Mutatis Mutandis, care are ca obiectiv schimbarea în bine a spațiului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este văzut de Benson ca "un mediator care explorează alte câmpuri, în special cele din zona relațiilor de putere, cu predilecție cel politic"41. Discursul jurnalistic poate fi analizat după metode sociologice, arată Benson în studiul său asupra diferențelor dintre jurnalismul american și cel francez 42, realizat pe patru niveluri de măsurare empirică: organizarea economică a domeniului, relația cu statul și sistemul politic, formarea istorică a domeniului jurnalistic și evoluția demografică a jurnaliștilor. Studiile de acest gen sunt utile dacă vrem
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
femeie tânără, proaspătă absolventă de facultate, al treilea... Bineînțeles că ambele descrieri pot fi în corespondență cu realitatea și că a doua cuprinde evident mai multe informații, însă pentru receptor nu multe dintre acestea sunt relevante. Didactic, la școlile de jurnalism calitatea de a prezenta fiecare eveniment complet, astfel încât informațiile relevante să ajungă la receptor, trimite la șase întrebări: cine? ce? de ce? unde? când? cum? Astfel, această condiție a obiectivității jurnalistice vizează necesitatea de a nu omite aspecte importante ale evenimentului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
23 sunt intitulate Actual, pagina 4 Politic, pagina 5 Politică externă, pagina 6 Emigrant, pagina 7 Social, pagina 8 Știință, pagina 9 Sănătate. Rigorismul distincției între public și privat vizează mai mult o normativitate a ceea ce ar trebui să fie jurnalismul și nu o descriere a ceea ce este. Bineînțeles, spațiul public este prezentat în discursul jurnalistic, însă temele prezentate nu se reduc la acest domeniu sobru, ci cuprind și acele evenimente considerate atractive și determinate cultural, precum accidente, cutremure sau crime
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cunoscute, în situații cât mai inedite sau relevante pentru tema respectivă. În cazul nostru, avem imaginea "baronului" vizat, cu o hartă în spate. Titlurile prezentate sunt alte elemente principale care asigură seducția în cadrul unei pagini de ziar, dar și în jurnalismul de televiziune, întrucât acestea atrag atenția. Titlurile sunt o componentă esențială în construcția atractivității. De aceea, există o grijă sporită în alegerea lor, uneori existând o persoană plătită doar pentru acest lucru. Ele sunt alese astfel încât impactul să fie maxim
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
toate acestea, se constată că hârtia de ziar impune alte exigențe decât undele radiofonice, că anumite teme pot fi abordate în ziar și altele la radio, ceea ce transformă radical discursul. În funcție de mijlocul de transmitere al informației, putem distinge între un jurnalism de presă scrisă, de radio, de televiziune și, mai nou, de internet 77. În contact cu aceste medii, discursul jurnalistic se individualizează. Presa scrisă are un public mai restrâns, mai uniform, oarecum specializat, în timp ce audiovizualul se adresează unui public foarte
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]