4,114 matches
-
comunicare; corespondență; croșetă; culori; cunoștință; curios; da; departe; depărtare; entuziasm; entuziasmare; examen; extaz; facebook; familie; farsă; fericit; fîț; ghinion; glas; grijă; haină, persoană; iarnă; ied; Iisus; ilic; imprevizibil; incertitudine; inflamație; informare; interes; îmbrăcăminte; îmbucurătoare; încredere; întîmpinare; întristare; lac; lămurire; latură; lărgit; lebădă; lînă; loc; media; megafon; mesaj; minunat; mirare; mister; naștere; neașteptată; nenorocire; cu nerăbdare; nevoie; notificare; o noutate bună; nuntă; oameni; de oaste; pace; pasăre; permanent; petrecere; plăcere; plăcută; poștaș; protecție; răspîndire; răspuns; rău; răutate; care rea?; rea/durere; reacții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
venituri ale statului, rămânând doar ca excepții formele natural-materiale. Este perioada când luăm parte la modificarea elementelor de finanțe în finanțe propriu-zise. Concomitent, fenomenul financiar, legat timp îndelungat de activitatea statului, de veniturile și cheltuielile sale bănești, capătă amploare, își lărgește sfera 2. Expresia finanțele statului este frecvența cea mai mare cu care este abordat fenomenul financiar în evoluția sa istorică. Finanțele statului sunt ilustrate ca operațiuni bănești care dau expresie clară unor relații sociale, de natură economică, ce se stabilesc
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
cazul apariției unor probleme pe parcursul procesului de planificare, procedura de planificare poate fi reluată în noile condiții. Planul elaborat presupune verificarea capacităților disponibile. Următoarea realizare pe scara evoluției s-a produs la începutul deceniului nouă, când apare ideea de a lărgi aria de cuprindere și a încorpora toate resursele necesare producției. MRP II a reprezentat o metodă pentru planificarea eficientă a tuturor resurselor unei întreprinderi industriale. Acest sistem asigura planificarea operațională a necesarului care susține procesele de producție, planificarea financiară și
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
modern - schimbările rapide din domeniul tehnologiei au avut un impact deosebit în gestiune a afacerilor. Managerii, cunoscând așteptările clientelei, cercetează care sunt ambițiile personalului firmei și favorizează elaborarea unor noi structuri organizaționale, capabile să dezvolte responsabilitatea și inițiativa și să lărgească ar ia individuală de competențe; resurse-suport - așa-numitele organizații „care învață” trebuie să-și adapteze stilul de management numeroaselor remanieri structurale, prin evoluția către o formă de coaliție orizontală sau o structură transversală a organizației. Învățarea organizațională se dezvoltă „în
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
calificarea și de cunoștințele pe care le deține. El poate evolua apoi, progresiv, devenind șef de proiect. Managerii cunosc așteptările clientelei, cercetează ambițiile personalului firmei și favorizează elaborarea unor noi structuri organizaționale, capabile să dezvolte responsabilitatea și inițiativa și să lărgească aria individuală de competențe. Majoritatea companiilor simt că managementul schimbării reprezintă piesa de rezistență a eșafodajului ERP. Este o ironie faptul că, deși se afirmă a fi doritori de progres, tocmai utilizatorii finali și salariații companiilor manifestă rezistență la schimbare
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
unei paradigme. Dar răspunsul poate fi dat în cadrele unei alte paradigme, care nu trebuie în mod necesar să anuleze paradigma inițială sau să îi deterioreze statutul în comunitatea științifică, nici nu trebuie neapărat să o acomodeze sau să o lărgească. Cercetarea normală în științele sociale nu seamănă deloc cu rezolvarea de puzzles, decât dacă, pentru a păstra comparația lui Kuhn, piesele de puzzle sunt chiar paradigmele, iar ele sunt asamblate pentru a ilumina un fapt social. Alt fapt social este
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Faza a II-a • începe să se documenteze asupra bolii sale și evoluției acesteia; • începe să perceapă situația în mod realist; • manifestă interes crescut față de tratamentul recuperator; • urmărește cu multă atenție fiecare reacție a organismului, ca urmare a programului recuperator; • lărgește aria discuțiilor cu KT privitor la programul recuperator; • sesizează, în mod diferențiat, unele reacții ale organismului în timpul și după programul recuperator; • cultivă motivația lăuntrică față de tratamentul recuperator, manifestată printr-o atitudine pozitivă, de cooperare, de responsabilitate față de propria activitate; • apare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
identitate, analgezia reprezentând doar o latură a anesteziei. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că durerea poate fi și subiectivă, lucru confirmat și prin efectul placebo, care oferă succese terapeutice până la 30% din cazurile tratate (Mungiu, 2000). Sintetizând și lărgind cadrul de discuție a datelor prezentate mai sus, privind modul de manifestare a durerii, se desprind o serie de aspecte ce trebuie avute în vedere: • durerea este subiectivă și nu există o metodologie unitară, care să permită evaluarea intensității ei
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
tonusului postural, mai ales prin stimularea musculaturii bazinului, gambelor și labelor picioarelor, trunchiului și brațelor; • stimulează extensia bazinului și aliniamentul trunchiului, oferind condiții optime pentru mers; • asigură formarea imaginii corporale în condiții statice și dinamice, întărind încrederea în forțele proprii; • lărgește orizontul vizual asupra mediului înconjurător. Menținerea ortostatismului este asigurată de o multitudine de factori, toți subordonați sistemului nervos, pornind de la menținerea echilibrului în condiții statice și dinamice și terminând cu coordonarea mișcărilor, până la cele mai fine abilități. Reeducarea neuromotorie, la
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
păpușiitc "Postura păpușii" Din decubit ventral, copilul trebuie să-și mențină capul ridicat, sprijin pe antebrațe, palmele și degetele extinse, iar șoldurile, în ușoară extensie, să fie sprijinite pe sol. În acest mod, copilul normal are posibilitatea de a-și lărgi orizontul și de a privi mediul înconjurător. Însă copilul deficient are unele dificultăți în menținerea acestei poziții, iar pentru înlăturarea lor sunt necesare unele corecții posturale având ca punct de plecare poziționarea în decubit ventral, cu preocuparea de a menține
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ω KT este plasat în față: priza pe police cu degetele 1-4, CP pe index cu degetele 1-4. Acțiunea: apropierea policelui de index. Fig. IX.53 Motricitatea membrului superior. Modalități de educare și reeducare a prehensiunii Tendința autorilor de a lărgi sfera mobilizărilor pasive și de a cuprinde acțiunile prin intermediul cărora se ajunge la nivelul abilităților manuale este motivată de teama de a nu lăsa o problemă atât de importantă doar la prima treaptă a recuperării acestui segment atât de important
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
căratul sacoșei; • în opoziție terminală, în care policele poate realiza o priză diferențială cu falanga terminală a fiecăruia dintre degetele 2-5; • tridigitală, sau „priza toc”, ce antrenează primele trei degete. Există și alte clasificări ale prehensiunii, cu intenția de a lărgi gama de modalități de apucare și prindere a obiectelor, însă ele nu aduc nimic esențial în plus. Orientarea atenției spre recuperarea mobilității active a mâinii ar fi incompletă dacă s-ar pierde din vedere faptul că toate mișcările trebuie să
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
redobândește deprinderea de a acționa în condiții diferite pentru a găsi, apuca, manevra și plasa un obiect într-un loc bine stabilit, prin mișcări ce solicită elementele componente ale abilităților manuale. Spiritul de inițiativă al kinetoterapeutului este de natură să lărgească sfera acestor mijloace, cu scopul de a diversifica exercițiile și jocurile prin intermediul cărora se poate acționa în procesul de recuperare a mâinii. Indiferent de sistemul folosit, KT trebuie să aibă în atenție acele mijloace care au o importanță majoră în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sau dacă faceți deja tratament pentru astm, dar starea vi se agravează. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Țineți un jurnal ca să vă dați seama care sunt agenții declanșatori și evitați-i. Beți cafea sau apă caldă, care pot lărgi traheea. Consumați alimente bogate în vitamina C și calciu - dovleci, curmale, portocale, roșii, ardei verzi și tofu. Din punctul de vedere al medicinei chineze, trebuie să mâncați semințe de lotus, castane, igname chinezești, fasole neagră, nuci, pere, bulbi de crin
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
țineți-l pe foc 5 secunde. Beți încet, cu înghițituri mici, o dată pe zi, timp de trei zile. Masaj chinezesc Frecați și frământați cu palma abdomenul în sens invers acelor de ceasornic, timp de trei minute. Începeți cu ombilicul și lărgiți treptat cercul. Puneți-vă palmele pe spate. Frecați în jos, spre sacrum, până ce simțiți căldură în abdomen. Apăsați ușor, timp de un minut, următoarele puncte: Punctul aflat la mijlocul distanței dintre ombilic și marginea inferioară a sternului (Vc12). Punctul aflat pe
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
nivel de analiză, procesele de virtualizare a identității și a corpului sunt echivalate cu modificarea percepțiilor lumii și a autopercepțiilor: dacă tehnologii anterioare precum microscopul, telescopul, telefonul sau radioul au contribuit la destabilizarea perceptivă asupra spațiu-timpului, tehnologiile computaționale amplifică și lărgesc spectrul perceptiv al omului. Noile dispozitive tehnologice virtualizează și mixează simțurile, adăugând interacțiuni senzorial-motrice, inedite precum teletactilitatea sau atingerea la distanță. Sistemele de realitate virtuală mijlocesc integrarea dinamică a diverselor modalități perceptive până la interfațarea unei experiențe senzoriale de a fi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imagini digitale, prin fenomenul de a fi în imagine și de a acționa în reprezentarea vizuală învăluitoare în mod spațial, dar și prin completarea simțului vizual cu alte experiențe senzoriale. Privitorul unui imagini a virtualității devine, astfel, participant, imersant, interactor, lărgindu-și aptitudinile perceptive. Nefiind un simplu corp-imagine, o ipostaziere a registrului strict vizual sau un obiect al proiecției optice și neprivilegiind modelul perceptiv al privirii, receptorul virtual este un subiect în multitudinea de semnificații ale termenului: de trăire subiectivă și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Lévy (1987Ă. Pentru acesta din urmă, informatica echivalează cu propulsarea unei tehnologii intelectuale prin care se conturează un anumit mod de percepție. „Mașina universală” determină emergența unei anumite viziuni asupra lumii care propune calculabilitatea întregului univers. În cadrul acesteia, imaginea numerică lărgește câmpul vizibilității până la universalizarea informațională în termeni majori spre deosebire de demersurile incipiente ale altor instrumente tehnologice de genul lunetei astronomice, al microscopului sau al razelor X. Pentru Lévy, imaginea sintetică oferă percepției modele abstracte, informatizate ale fenomenelor fizice, chimice, biologice, cosmologice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
astfel, modalitatea de vizibilitate locală, dar și de inserare a localului în globalitate, de împuternicire a diverselor tipuri de alteritate. Corpul, indiferent de culoare, poate fi împuternicit în rețea. De pildă, Chela Sandoval (2000Ă, cuplând feminismul digital cu feminismul postcolonial, lărgește noțiunea cyberfeminismului prin deschiderea acesteia înspre „metodologia asupririi”. E vorba de o asuprire din motive rasiale căreia îi contrapune o conștiință marginală opozițională pentru „supraviețuirea în condițiile tehnoumane” ale dominării transnaționale. Conștiința cyborgică devine în acest caz un concept legat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a fost înlocuită cu imaginea unui proces în spirală. O buclă se închide, la un moment dat, cu un rezultat temporar, inclusiv cu câștigători și învinși. Pe noua buclă învinșii vor încerca să depășească eșecul și chiar procesul poate fi lărgit, prin intrarea unor personaje noi. Nu se poate pune problema într-un astfel de proces decizional de un progres logic. Un alt aspect important al proceselor decizionale este acela că nu au un punct de plecare bine definit. Chiar și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
revizuiri atât de generale, Încât să fiu sigur că n-am omis nimic”. Aceste constrângeri metodice pe care și le impune filosoful reflectă și principalele dificultăți pe care le avea de depășit știința Într-o vreme În care cunoașterea se lărgea tot mai mult și când metodele specifice fiecărei discipline științifice erau departe de a se fi constituit. Cum analize, deducții și enumerări se vor mai fi făcut până la Descartes, e de presupus că Întâia regulă privește noutatea pe care spera
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
spiritelor poate să provină, de la diversele dispoziții ale inimii, ficatului, stomacului, splinei și ale tuturor celorlalte părți ce contribuie la producerea lor. Căci, se impune să notăm aici Îndeosebi anumiți nervi mici, inserați la baza inimii, care slujesc la a lărgi și la a Îngusta intrările acestor concavități prin intermediul cărora sângele, dilatându-se aici mai mult sau mai puțin, produce spirite În dispuse diferit. De asemenea, trebuie observat că, deși sângele care intră În inimă vine aici din toate celelalte părți
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Încât spiritele reflectate ale imaginii astfel formate pe glandă merg de aici o parte În nervii care servesc la a face stânga-mprejur și la mișcarea picioarelor pentru a o lua la fugă, iar o altă parte În nervii care lărgesc sau strâmtează orificiile inimii sau care pun În mișcare celelalte zone din care Îi este trimis sângele, astfel Încât sângele fiind aici rarefiat altfel decât de obicei, el trimite spre creier spirite capabile să Întrețină și să sporească sentimentul de frică
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
foarte Îndepărtat, această voliție face ca pupilele lor să se dilate; iar, dacă vrem să-i Îndreptăm astfel Încât să privim un obiect foarte apropiat, această voliție face ca pupilele să se Îngusteze. Dar, dacă pur și simplu dorim să ne lărgim pupilele, zadarnic facem apel la voință, care nu poate face asta, atâta vreme cât natura nu a unit mișcarea glandei ce servește Împingerii spiritelor către nervul optic, În modul cerut de lărgirea sau strâmtarea pupilelor, cu voința de a se lărgi sau
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ne lărgim pupilele, zadarnic facem apel la voință, care nu poate face asta, atâta vreme cât natura nu a unit mișcarea glandei ce servește Împingerii spiritelor către nervul optic, În modul cerut de lărgirea sau strâmtarea pupilelor, cu voința de a se lărgi sau strâmta, ci cu aceea de a privi obiectele Îndepărtate sau apropiate. Iar dacă, În cazul În care vorbim, nu ne gândim decât la sensul a ceea ce vrem să spunem, lucrul acesta ne face să ne mișcăm limba și buzele
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]