15,723 matches
-
latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și mai frumos monument pe care latinitatea l-a ridicat în estul Europei. Armonia ei amintește de dulceața severă a graiului strămoșilor noștri latini, veniți prin aceste locuri din Roma, acum două mii de ani, peste un popor activ și viguros care vorbea o limbă destul de înrudită cu cea a cuceritorilor Daciei. Frumusețea, cursivitatea și bogăția limbii noastre nu sunt cu nimic mai prejos de
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
păr, ajutându-mă să sar într-un șanț așa cum învățasem în armată că trebuie să faci când se comandă „Aviație inamică!”. Inimosul american a „scuipat” un șirag de mărgele ucigatoare dintre care pe cel puțin una era scris cu litere latine numele meu. După ce a trecut pericolul, cei care mai eram în viață ne-am ridicat cu frică de prin ascunzișurile care ne dădusera zile. Am scrijelit și am scos din pământ două gloanțe care incă erau calde. Erau lungi de
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” „Constelațiilor diamantine”! Are coșmaruri, vrea să piară „sămânța” acestei reviste și să rămână, dacă se poate, numai „Luceafărul” ei, „curEnume” mondial, galactic și astral, singura revistă care promovează adevărata „cucultură”! Da
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
nivelul sponsorilor etc. În ultimii ani începe să i se dea dreptate lui Nicolae Densușianu, din nefericire nu de către români, noi cel mai adesea ne minimalizăm unii pe alții, ci de către străini, și anume că limba română este mama limbii latine sau măcar soră bună cu aceasta. Va trebui să folosim acest trend. Oficial. Pornind de la autorități. Eu am fost în China, ani de zile, consilierul cultural și de presă. În anii aceia s-a publicat carte românească, în primul rând
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
popor de țigani. În occident totul înseamnă bani, afaceri profitabile și înrobirea celor de altă naționalitate. Chiar dacă mulți dintre noi credem că poporul german este plin de corectitudine, ne cam înșelăm. Comporatmentul său față de străini este la fel ca al latinilor din occident. Am o experiență de viață de doi ani în Italia și am cunoscut multe românce tratate ca slugi de către persoane analfabete care nici nu știau pe ce continent este România. Adevărul este că după “revoluție”, noi românii ne-
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
și o altă motivație pentru viață. O recomandare de terapie prin râs este mai eficace decât un sac cu medicamente. De aceea, omul ar trebui să-i frecventeze mai curând pe umoriști decât pe psihoterapeuți. „Ridendo castigat mores” - celebrul dicton latin este mai actual ca oricând, cu condiția ca râsul să fie sănătos, curat, să nu vizeze categoriile sociale defavorizate ori vreun defect fizic al celui vizat. Se critică defectul, nu omul. Râsul inteligent, spumos, nu bășcălia vulgară, au rol de
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
1. Sensul legăturii poetului cu umbra retrăirilor sale Într-un sens anamnetic, versurile poeziei care deschid, sugerând pierderea ca înțeles al durerii unei existențe, volumul „Cu voi”, publicat în revista Orizonturi, în iarna anului 1929, a purtat titlul, în limba latină, „Vobiscum”. Nu întâmplător, pentru că muza ce l-a inspirat l-a dus cu gândul la o prefacere a trecutului fiindului său, petrecută într-o lume care, în fapt, nu îi aparținea, ci doar într-o realitate pe care numai imaginația
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
mai vechiul semn pus în Cezareea Maritima atunci când fusese prins și întemnițat acolo. După aceast infam tratament, Baraba fu târât înapoi în fața pretoriului unde un tesserarius, un însărcinat cu primirea ordinelor procuratorului, desfășurase un manuscris iar acum citea în limba latină hotărârea procuratorului Ponțiu Pilat înaltul prinț al provinciei Iudeea. Apoi, după ce acel tesssrarius citea un fragment nu prea lung din text, făcea un semn cu mâna și alți funcționari traduceau celor de față mai întâi în elină iar apoi în
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
În același an 2008, în urma alegerilor din luna februarie, la conducerea țării se află președintele Dimitris Christofias. Circa 76-77% din populația Ciprului aparține comunității grecești, restul constituind comunitatea turcă, în mare parte și doar în procente reduse armeni, maroniți sau latini. Limba vorbită în partea grecească (unde am petrecut toată această vacanță) este greaca, în partea de nord vorbindu-se cu precădere limba turcă. Surprinzător însă, majoritatea ciprioților sunt vorbitori de limba engleză. Prin politica fiscală adoptată, fiind adevărat paradis fiscal
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
Rar se înregistrează excepții, cum este cazul unor termeni din franceză (mereu mă amuză încăpățânarea cu care un unchi de-al meu insista pe vremuri: „Renault se scrie, RENAULT se citește!”). Ce ne spune asta despre popoarele care vorbesc limbile latine? Nimic, firește. De ce oare atunci sunt admirate națiunile noastre pentru stilul direct, deschis, fără ocolișuri, acel „ce-i în gușă-i și-n căpușă”? V-ați întrebat vreodată dacă există vreo legătură între abundența vocalelor din italiană, spaniolă, română sau
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
engleza, logica-mi spune că ar fi normal să aibă un vocabular mai redus. Dealtfel nouă ni s-a spus la școală că româna e o limbă bogată, având cel puțin două sinonime pentru aproape fiecare concept, unul de origine latină („amor”) și altele din slavă sau de prin alte idiomuri („iubire”, „dragoste”...). O fi, când sunt concepte abstracte, dar la lucruri palpabile ne bat anglo-saxonii, care par să cultive o adevărată manie pentru firul despicat în patru, botezând fiecare variantă
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
Se mișca lin, iar dacă încercam niște artificii și dansam tangoul în pași mai alerți, corpul ei răspundea foarte bine la noile mișcări și comenzi. Când era lipită de pieptul meu, când se depărta și făcea pașii ritmați ai dansului latin. Zâmbea și îi citeam pe față bucuria și plăcerea unui dans pe care îl trăia prin toți porii. Era ca fulgul de ușoară și zburda ca un pui de căprioară pe suprafața de dans. Finalul a stârnit un ropot de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
De a lungul vremii diverse personalități s-au ocupat de starea bătrânilor, arătându-le celor din jur că aceștia reprezintă o bogăție inestimabilă. Pentru a ajunge bătrân trebuie să lupți! Aceasta fiind însăși esența existenței și a vieții; LUPTA. Filosoful latin Seneca (4-65 e.n.) a spus că; A TRĂI, ÎNSEAMNĂ SĂ LUPȚI. La rândul său marele filosof francez Voltaire(1694-1778) a spus că; BĂTRÂNEȚEA ESTE CA UN FAR, LA CARE AJUNG DOAR CEI PUTERNICI, CEI SLABI PIERZÂNDU-SE ÎN VALURILE VIEȚII
VIAŢA BĂTRÂNILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351297_a_352626]
-
concis în ceea ce exprimă, paradoxal în modul de a gândi, ceea ce face farmecul operei sale destul de restrânse. Până în 1987 publică o serie de cărți ăn franceză, este apreciat și primește elogii din partea unor prestigioși intelectuali francezi. A locuit în Cartierul Latin, a fost prieten cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Samuel Beckett, henri Michaux, Noica, ș.a.A întreșinut o vastă experiență, preferând adesea acest mod de comunicare, în locul discuțiilor, dar a fost și un strălucit interlocutor.” Am fost secrfetarul senzațiilor mele, n-
EMIL CIORAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351455_a_352784]
-
n-am inventat nimic”, scria Cioran. Principalele sale lecturi de studiu au fost cărțile lui Nietzsche, Kiekegaard, Șestov (admirat, în interbelic și de Fundoianu) , Eccleziastul, Cartea lui Iov (conform propriilor mărturii). Sanda Stolojan, prietenă cu acest modest locuitor din Cartierul Latin, care nu a ocupat nicăieri o catedră, nu a avut un loc de muncă , s-a ocupat și de moșțtenirea lui Cioran. Deși făcea elogiul suferinței, deși era un permanent neliniștit, ironia, verva nu l-au părăsit până în ultimii ani
EMIL CIORAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351455_a_352784]
-
număr de 41 de arestați, în fanteziile sale borgesiene, Caragiale vede, în această aprigă vânătoare după republicani, șase sute de fii ai poporului în numai trei ore. Revoluția, dacă tot am luat ca reper pe una din surorile noastre de gintă latină, este chiar rațiunea de a trimite la ghilotină. Pentru resuscitarea unei societăți (consensul imperios al unanimității nu va mai îngădui nici măcar acea „puțintică răbdare”, termenul de grație pe care Prezidentul din O scrisoare pierdută îl cerea onorabilului auditor), istoria se
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
blam dat Partidului Comunist din RSS Moldovenească. În decembrie 1988, procurorul RSSM, Nikolai Demidenko, mi-a deschis dosar penal „pentru ațâțarea vrajbei între popoare”. Pentru că am inserat o caricatură a lui D. Trifan.) Am trecut la editarea săptămânalului cu grafie latină începând cu 15 iunie 1989, cu aproape trei luni mai devreme de adoptarea alfabetului latin de către parlamentul sovietic al republicii. Mircea Snegur, pe atunci secretar al c.c. al pcM, avea să scrie în cartea sa de memorii: „La 15 iunie
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
a deschis dosar penal „pentru ațâțarea vrajbei între popoare”. Pentru că am inserat o caricatură a lui D. Trifan.) Am trecut la editarea săptămânalului cu grafie latină începând cu 15 iunie 1989, cu aproape trei luni mai devreme de adoptarea alfabetului latin de către parlamentul sovietic al republicii. Mircea Snegur, pe atunci secretar al c.c. al pcM, avea să scrie în cartea sa de memorii: „La 15 iunie 1989 a apărut primul număr în grafie latină al săptămânalului «Literatura și arta», moment de
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
trei luni mai devreme de adoptarea alfabetului latin de către parlamentul sovietic al republicii. Mircea Snegur, pe atunci secretar al c.c. al pcM, avea să scrie în cartea sa de memorii: „La 15 iunie 1989 a apărut primul număr în grafie latină al săptămânalului «Literatura și arta», moment de semnificație epocală. Era ceva cu totul ieșit din comun, dl N. Dabija asumându-și un mare risc. Conducerea republicii nu a cutezat însă să întreprindă măsuri represive” (Mircea Snegur „Labirintul destinului”, Chișinău, 2007
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
căci căzuse și el în plasa carismei înșelătoare a viitorului criminal. În 1936 va reveni în Țară pentru a pleca în 1937 în Franța, unde se va și stabili definitiv de-altfel, începând cu anul 1945, la Paris, în Cartierul Latin. Marcat profund de drama exilului său, îl va considera a fi o „sinucidere necesară omului pentru a putea supraviețui”, formulând-o astfel: „Să fie oare, pentru noi, existența un exil și neantul o patrie?” Alte teme care străbat opera sa
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
din Oradea-Mare, apreciată de profesorul Vasile Vartolomei „cea dintâi societate culturală și literară întemeiată la Românii din Transilvania“ (dizolvată mai apoi prin ordin guvernamental, în 1875). Interesul pentru „curățirea limbii“, „spre o scriere înțeleasă de masele populare“ și cu litere latine era un obiectiv principal al membrilor acestei societăți, susținute financiar de crezul unor inimoși patrioți precum Emanuil Gojdu și Nicolae Jiga. Această societate literară, condusă de Al. Roman, are un mesaj către românii de dincolo de Carpați, ce încă se foloseau
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
și Țara Românească într-un singur stat, care se va numi România. Speriate de perspectiva alipirii Transilvaniei la România, autoritățile maghiare supun cenzurii și interdicției cărțile și publicațiile provenite din acest tânăr stat (în România lui Cuza se introdusese alfabetul latin din 186312, textele fiind acum mai accesibile și românilor ardeleni). Boierimea și intelectualitatea „regățene“, puternic francofile, puteau afla, în 1863, de un nou și original scriitor francez, pe nume Jules Verne, care tocmai publicase „Cinci săptămâni în balon“ - un roman
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
au deschis apetitul pentru cunoaștere și învățătură se înscriu numai personalități marcante. A fost profesorul Ioan G. Coman, care le făcea expuneri de patrologie, de literatură patristică. Profesorul era o somitate, un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența, profesorul de Noul Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească și de o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
să știe de fapt că ea corupe sufletul. Secularizarea apare odată cu descoperirea omului ca rațiune autonomă Așa cum se întâmplă destul de des, realitatea a apărut înaintea cuvântului. El este mai degrabă un cuvânt filosofic. În secularizare intră termenul secol din limba latină. Ideea care se regăsește în spatele lui este că într-un fel, în relația existentă în mod general între Împărăția lui Dumnezeu și lume, între Biserică și lume, întreg registrul simbolic, întreg registrul sfințeniei, puțin câte puțin se transformă de fapt
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
se accelerează odată cu Iluminismul, unde omul se descoperă ca o rațiune autonomă, își impune chiar el însuși legea sa în mod definitiv. Plecând de aici, se creează un conflict între credință și rațiune, în mod particular în Occident unde scolasticii latini au încercat să unească credința cu rațiunea. Începând cu secolul al XVIII-lea, credința este trimisă într-un spațiu subiectiv, acesta este fenomenul credinței, al diversității credințelor și al punerii chestiunii credinței, ceea ce duce la o formă de pozitivism în
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]