25,327 matches
-
nu se poate opri exclusiv la studiul dreptului pozitiv, „pentru că În acest mod - scria gânditorul italian - am ajunge să tăgăduim și să degradăm Însăși conștiința noastră interzicându-i cercetarea dreptului În sine”. În Prefața-introducere pe care o face la traducerea Lecțiilor de filosofie juridică de către Iosif Constantin Drăgan (1940 - ediția a IV-a a lucrării lui Giorgio del Vecchio), Mircea Djuvara evidenția importanța lecțiilor pentru cultura noastră națională, În timpuri istorice vitrege: „În timpurile unui pozitivism care duce la afirmarea primatului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Însăși conștiința noastră interzicându-i cercetarea dreptului În sine”. În Prefața-introducere pe care o face la traducerea Lecțiilor de filosofie juridică de către Iosif Constantin Drăgan (1940 - ediția a IV-a a lucrării lui Giorgio del Vecchio), Mircea Djuvara evidenția importanța lecțiilor pentru cultura noastră națională, În timpuri istorice vitrege: „În timpurile unui pozitivism care duce la afirmarea primatului forței față de drept, Giorgio Del Vecchio a fost În știință stegarul entuziast al ideii de justiție. Dar această idee a constituit În trecut
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pretutindeni”. Filosoful român releva dubla importanță a traducerii acestor Lezioni di filosofia del dirito: pe de o parte ca „primă legătură Într-un domeniu rămas până acum la noi aproape de neatins”, pe de altă parte, publicarea la noi a acestor Lecții de Filosofie a dreptului reprezenta „un omagiu pe care ținem să-l aducem Italiei și admirabilei ei culturi, de care ne leagă atâtea fire vii În adâncimea dreptului nostru”. Reproducând studiul său mai vechi Les premises philosophiques de la conception du
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
activităților posibile”. Principiile filosofiei dreptului, așa cum le rezumă Giorgio Del Vecchio, reprezintă o reacție necesară Împotriva pozitivismului vulgar al multor juriști. Aceste principii sunt de o mare importanță deschizând perspective teoretice, profunde și ample, aprecia Mircea Djuvara În Prefața la Lecții de filosofie juridică. Folosind surse logico-axiologice, În special concepțiile Școlii neokantiene de la Marburg (Cohen și Natorp) și din concepțiile juridice ale lui Rudolf Stammler, atât Giorgio Del Vechio cât și Mircea Djuvara considerau că toate datele subiective, din punct de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
găsește prea deseori siluirea brutală În nici un caz forța nu trebuie să primeze asupra dreptului, ea trebuie să fie Întotdeauna În serviciul dreptului. Pe deasupra faptelor materiale stau valorile spirituale și numai pe ele se poate Întemeia ideea de . Capitolul I Lecția lui Kant 1. Teoria universală a Dreptului Între filosofii moderni, contemporani Revoluției franceze de la 1789, Immanuel Kant a construit cea mai riguroasă filosofie a Dreptului din toate timpurile. În lucrările Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica Rațiunii practice gânditorul de la Königsberg
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vioara într-o mână și cu arcușul în alta, năvăli în sufragerie unde își găsi ambii părinți, care dădeau impresia că îl așteptau. Îi îmbrățișă și le mulțumi doborât de emoție pentru darul făcut. Din ziua aceea, după ce își făcea lecțiile, mergea la clubul copiilor, învăța după Metodă primele acorduri apoi, întors acasă, exersa mai multe ore pe zi. Deși se străduia din răsputeri să stăpânească acest instrument mai nărăvaș ca un armăsar neînvățat la călărie, vioara scârțâia cumplit; nu scotea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Mihăiță, în timp ce mânca, urmărindu-i fiecare gest pe chipul ei întunecat, găsi că mama sa este foarte tristă, dar nu avu curajul să o întrebe. După ce spuse sărut-mâna pentru masă, ceru voie să intre în camera lui să-și facă lecțiile. - Vino mai întâi la mama să te sărute! Așa o să-ți meargă lecțiile șnur, o să vezi, încercă ea să coloreze atmosfera. Mihăiță zâmbi binevoitor, o îmbrățișă pe mama lui și o sărută de mai multe ori. - Ce bună ești tu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mama sa este foarte tristă, dar nu avu curajul să o întrebe. După ce spuse sărut-mâna pentru masă, ceru voie să intre în camera lui să-și facă lecțiile. - Vino mai întâi la mama să te sărute! Așa o să-ți meargă lecțiile șnur, o să vezi, încercă ea să coloreze atmosfera. Mihăiță zâmbi binevoitor, o îmbrățișă pe mama lui și o sărută de mai multe ori. - Ce bună ești tu, mamă, cu mine! - Hai, hai tâlharule, cred că ai în plan să-mi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
grijă să nu te lovești. - Păi, eu sunt portarul echipei. - Portar ai spus? Tocmai portarii sunt cei mai expuși! - Cei care nu știu fotbal, dar eu... - Bine, bine, acum... și-i făcu un semn cu mâna, care însemna: mai întâi lecțiile! În timp ce Mihăiță își făcea temele, Ina rămase cu gândurile ei. Nu-și găsea starea. Merse la bucătărie, spălă câteva cratițe, deja rostuite în dulap din ajun, deschise rând pe rând ușile bufetului unde se aflau condimentele, le reorândui și tresări
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
că nu e cazul să-și facă griji inutile. În săptămâna a treia, sprijinit în cârje, veni la șantier. Nu putea lăsa o lucrare de o asemenea amploare fără o atentă supraveghere, deși era convins că oamenii lui știau bine lecția. Cu toate asigurările făcute, Alex găsi câteva hibe: într-un loc, cofrajul cedase și betonul, încă din turnare, se bombase nerespectând linia cerută în plan. Era o problemă care se putea remedia prin migală și cioplire atentă, dar cum de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
sentimentul dorinței împlinite. Un postludiu, blând și îndelungat, și dulce ca o bucățică de fagure de miere. Unde sunteți, voi, bărbați, oameni ai omeniei, ca să vedeți ce văd și eu; ca să admirați ce admir și eu; ca să luați aminte la lecția de înalt respect și de blândă iubire, la care iau aminte și eu? Unde sunteți, oare, că v-aș dori, pe toți, absolut pe toți, elevi la această unică lecție de respect, de mulțumire pentru dragostea împlinită, de respect pentru
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ca să admirați ce admir și eu; ca să luați aminte la lecția de înalt respect și de blândă iubire, la care iau aminte și eu? Unde sunteți, oare, că v-aș dori, pe toți, absolut pe toți, elevi la această unică lecție de respect, de mulțumire pentru dragostea împlinită, de respect pentru marea lecție a vieții. O, rară clipă, de înalt și legitim respect, pentru tot ce, cu egală măsură, viața ne oferă! Măcar de-am înțelege, și de-am pune la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
înalt respect și de blândă iubire, la care iau aminte și eu? Unde sunteți, oare, că v-aș dori, pe toți, absolut pe toți, elevi la această unică lecție de respect, de mulțumire pentru dragostea împlinită, de respect pentru marea lecție a vieții. O, rară clipă, de înalt și legitim respect, pentru tot ce, cu egală măsură, viața ne oferă! Măcar de-am înțelege, și de-am pune la inimă, din când în când, și câte o astfel de mostră! Măcar
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pot fi apusurile, înserările, pe locurile pe care el se născuse, crescuse, muncise o întreagă viață, fără să și dea seama de frumusețea în care-și dusese zilele. La braconaj Doi mistreți și-au pus în gând să dea o lecție usturătoare celor doi braconieri care, de-un timp, le tot stricau orele de scăldat . și, dacă așa au hotărât, așa au și făcut. Pe când soarele începuse să coboare spre asfințit, și braconierii se îndreptau, incet,către Balta Albastră din poiana
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
din colț, filozoful. Numele și titlurile se schimbau, dar toți erau niște bădărani. Spre ei mergeau preferințele ei. Și ce mârșăvie! Cât mă înjoseam! De necrezut! Mi-era teamă să nu-mi pierd soția și de aceea voiam să iau lecții de bune maniere și seducție de la craidonii ei. Dar eu nu eram decât un mizerabil proxenet, căruia îi râdeau toți proștii în nas. De altfel cum să asimilez conduita și manierele canaliei? Acum am înțeles: ei îi plăcea de oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cronică negativă la una din montări, nu se putea abține să rîdă! ș.a.m.d.) Dar partea a doua a biografiei nu se referă numai la montările lucrărilor genului liric : spre exemplu, undeva (p.241) ni se dă o mică lecție despre importanța stilizării În artă :” Întrebat despre Pasărea de aur, fotograful Steichen (reamintesc că și tatăl regizorului a fost fotograf, unul dintre cei mai importanți, ai României! -n.n.) a răspuns ’nu seamănă cu o pasăre, dar eu simt că
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
zi Întreagă. Nu cred. Eu, dimpotrivă, le-aș reproșa concetățe nilor mei că...zîmbesc prea mult! Fiindcă nu au de ce, zău!... În Adevărul literar... din 24 iunie 2009, un oarecare Dan Boicea susține că actorii români ar trebui să ia lecții de la americani, deoarece nu știu decît „să rostească un text”, nu și să se miște, cîntînd. Fals! Avem actori care fac musical cu dezinvoltură, la fel cum pot juca Cehov sau Strindberg. Și cred că americanii adulați de anonim ar
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și, din lovirea lor, se naște, cum spune marxistul, progresul. Deci, greșiți fraților, numai scri eți! Am mai vorbit, În altă ocazie, despre DULAP ca modul scenografic. Nu am uitat dulapul lui Firs din Livada, dulapul lui V.I.Frunză din Lecția (Teatrul Maghiar din Timișoara)și, ultimul pe listă, dulapul meu din Copii și părinți (Băieșu), care juca și el ca ecran, tot la Timișoara (Teatrul German, 1985). Eram În Austria și vorbeam cu Luminița Stoianovici( co-regizoare a spectacolului nostru Nepoata
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
un dramaturg. Cu vocație autentică. Al doilea volum de teatru, publicat la nici un an după anteriorul (Unchiul Sam În Mioriția), Îl recomandă fără dubii. Poetul și eseistul Valeriu Stancu mi-a propus să-i fac prefața noii sale alcătuiri editoriale , Lecția de teatru (ed. Cronica, 2008). Văzînd că mă codesc, Valeriu a plusat :”O să-ți placă!”. Și a avut dreptate. Mi-a plăcut, fără rezerve... Silvian Floarea are trei calități, indispensabile unui scriitor pentru scenă :1) are dialog ; 2) vede scenic
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
oferă roluri generoase, acto rilor. În plus, gîndește economicos scenografia; plus distribuția a doua piesă a volumului, care, teoretic, are ne voie de peste douăzeci de actori, practic se poate rezolva cu cinci-șase... Primul text din carte poartă chiar titlul ei - Lecția de teatru. Ea are un punct de pornire pirandellian (Șase personaje...) și , uneori, s-ar putea desluși În text și reflexe vișnieciene (Spectatorul condamnat la moarte). Actorul din piesă vrea să afle, cu obstinație, care-i rolul spectatorului, În timpul desfășurării
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
păpuși... Am mai reținut, de asemenea, din carte, analiza vîrstelor teatrului ionescian (3), tema tiraniei obiectelor - minuțios dezvoltată, rîsul cu neliniște și comparația cu 197 Sebastian „Înainte de Întîlnirea cu Eleva, precum și spre sfîrșit, se aude trecînd prin fața casei Profesorului [din Lecția ], un tren. Să fi fost acceleratul din Steaua fără nume? Căci și-n acel orășel neștiut de nimeni, exista o elevă căreia i se interzicea să vadă cum trece acce leratul...”( p.161). Ingenios găsită și comparația cu necuvintele lui
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu practicieni care au montat Ionesco, precum și un jurnal de repetiții la piesele scurte reprezentate pe scena Odeonului. Se spune că o carte fără erori - măcar de culegere! - devine monstruoasă : nici volumul de față nu este scutit de mici confuzii - Lecția lui Frunză a fost montată la Teatrul Maghiar, nu German, din Timișoara; pe doamna Hossu Longin o cheamă Lucia, nu Irina; pe actrița Mirea, de la Comedie, o mai cheamă Virginia, nu Eugenia; soția lui Sandu Dabija se numește Dobrin, nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu alte hiene ține loc de inteligență sau de orice alt merit. Iar putorile, toate țâțoasele și bulănoasele cu creieri de gâscă, da' care au făcut ca mielu' pe sub biroul mai știu eu cărui mahăr, au ajuns de ne dau lecții de viață, de morală și de cultură pe la televizor." Adaugă plină de satisfacție: "O să se ducă dracului țara asta!" Apoi cu un aer de tragism: "Când o să dispărem și noi, ultimii cărturari români, o să se aleagă prafu' de tot!" "Păcat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
chem înapoi. După câteva săptămâni abia, când era deja convinsă că între mine și ea nu poate exista nimic trainic, Mona începuse să debiteze ca între prietene:-Plecam de la tine acasă și singură mă puneam pe plâns. Scriam planuri de lecție peste planuri și plângeam ca proasta. Abia după aceea îmi povestea câte un episod din viața ei, cu tată bețiv, cu o mamă terorizată și un frate handicapat, mai mult fără bani, singura sursă de venit fiind amorul și handbalul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să știți că niciun alt personaj, exceptându-l pe cel din lumea filmului, nu-l echivalează pe cel de teatru. Nu-l echivalează, pentru că el este rodul lipsei de ordine și măsură, așa cum era zeul însuși. Apoi urmează o întreagă lecție a d-lui metodist, despre zeul grec la vinului, dar și al teatrului, ca și cum auditoriul nar fi avut nici habar de Dionysos și nici altceva mai bun de făcut la ora aceea. Simt că lumea abia-abia mai îndura sporovăiala care
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]