2,139 matches
-
mai e o zicere de actualitate, pentru că la noi s-a furat și codrul. * Unii preferă călătoria cu avionul, fiindcă acesta este do12 * Nu urcușurile sunt grele, puterile sunt slabe. Nu există elevi slabi la învățătură, există elevi tari la lene. * Între catedră și bancă există o singură legătură: învățătura. * A bate cuie nu înseamnă a folosi scrierea cuneiformă. * Grafic, 3 este jumătatea lui. * Cine doarme la ore se trezește cu note proaste. * Purtarea nu e o disciplină de studiu; ea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
în derâdere lucrurile serioase, pentru că totul se poate transforma într-o glumă proastă. * Dacă aveți idealuri înalte, ridicați-vă la înălțimea lor, nu le coborâți pe ele la înălțimea voastră. * Nu întotdeauna forma și conținutul se armonizează optim. Comoditatea tot lene este. * Cine nu respectă pe alții, nu trebuie să se aștepte să fie respectat. * Bunurile publice nu sunt puse la dispoziția noastră pentru a fi distruse. * Să sari calul numai în sala de gimnastică. * Exercițiile de gimnastică sunt asemănătoare celor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Vorbele mieroase sunt unse cu miere prefăcută. * Capetele pătrate gândesc în colțuri. * Nici un detergent nu curăță petele de pe conștiință. * Tăcerea e uneori salvatoare; cuvintele sunt uneori fatale. * Unii sceptici sunt mai încrezători decât optimiștii. Starea meditativă nu trebuie confundată cu lenea, dar nici lenea cu meditația. * Euforia prelungită încețoșează rațiunea. * A sta unul lângă altul nu înseamnă întotdeauna a fi împreună. * Numai tăcerea înțeleptului e de aur. * Amintirile - păsări întoarse din țările calde. * Prima dragoste - pretext pentru următoarele. * Handicapul înțeleptului: nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
unse cu miere prefăcută. * Capetele pătrate gândesc în colțuri. * Nici un detergent nu curăță petele de pe conștiință. * Tăcerea e uneori salvatoare; cuvintele sunt uneori fatale. * Unii sceptici sunt mai încrezători decât optimiștii. Starea meditativă nu trebuie confundată cu lenea, dar nici lenea cu meditația. * Euforia prelungită încețoșează rațiunea. * A sta unul lângă altul nu înseamnă întotdeauna a fi împreună. * Numai tăcerea înțeleptului e de aur. * Amintirile - păsări întoarse din țările calde. * Prima dragoste - pretext pentru următoarele. * Handicapul înțeleptului: nu poate dialoga cu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
importanța cărții, a lecturii: “Ce este cartea ? O trebuința a omului neliniștit și curios. Cartea e o făgăduința , o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri și frumusețe.” Ț. Arghezi „Cartea nu aduce numai leac la suflet, dar și vindecare de lene.” Ț. Arghezi „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.... laudă cui te citește!” T.Arghezi „Să deschizi o carte frumoasă, să te cufunzi în ea , să crezi în ea. Ce sărbătoare!” V. Hugo „Să nu lași să treacă o zi
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
la ziua de mâni, sărac lipit pământului, cu o înfățoșare de om nedormit, nespălat, neîngrijit, care-ți dădea impresia necurățeniei. Chiar în modul său de a-ș exercita profesiunea era cu desăvârșire neglijent și lipsit de noțiunea curățeniei. Astfel, de lene, el nu-și spăla niciodată paleta cumsecade și cu același penel manipula toate coloarele, încât aceasta poate a și fost una din cauzele pentru care tablourile lui căpătau la sfârșit un aspect așa de monoton sau, mai bine zis, aton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
al lui Mao de a crea condiții politice de așa natură încât să remodeleze natura umană într-o stare de inocență primordială, a garantat de fapt chiar proliferarea păcatelor pe care politicile sale intenționau să le eradicheze: slaba performanță endemică, lenea, absenteismul, înșelăciunea, lipsa de competitivitate și risipa. Multe acte corupte comise de funcționari erau menite să asigure mai curând beneficii pentru locul lor de muncă decât pentru ei înșiși (sau ambele). Infracțiunea de benweizhuyi sau departamentalismul implica punerea intereselor propriului
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
care are dreptul să cotrobăie prin corpul tău? Devine un ataș, o extensie a ta, care judecă ce e bine să faci și ce nu. Păi, pă ce? Făceam tot felul de teorii în spital. De-aia se zice că lenea e mama a nouă invenții din zece. N-aveam ce face și mă gândeam. Stăteam pe masa de operație în fiecare dimineață. Mă așezam detașat, ca și cum m-aș fi așezat pe o budă să-mi vărs conținutul mațului. Detașat, capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
s-ar bucura. A sperat cândva să devină un mare prozator, să scrie romane geniale, cu fraze cristal, cum îi place să spună, cu fraze parcă întoarse cu cheia. A și scris câteva cărți reușite, dar acum, după Revoluție, în lenea sa valahă, se mulțumește să coafeze textulețele unor tipi netalentați, cu figuri de murături degerate, care dau la Jurnalism și Comunicare. Dacă nu-i ziceau Comunicare, ci altcumva, uite, în sensul ăsta Bogza propunea să nu se mai spună ministru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu mai semene cu cărțile tale, iar tu ai rămas acolo, încremenit în proiect, în textul care ți-a ieșit odată. Încerci să scrii, dar nu mai apar cuvintele. Cuvintele fug de tine și tu refuzi să te trezești din lenea contemplării. Privești relaxat și detașat eforturile altora de a se rostui, de a se înșuruba. Te amuzi, dar te simți exclus. Îți rămân doar copiii ăștia, ce vin de dincolo de blocuri, ca tu, care nu mai ai legătură cu lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o epavă umană, la fel ca și cealaltă mândrie a liceului nostru Sf. Sava de odinioară - toți ajunși la capătul unei vieți În care n-au realizat nimic, nimic și iar nimic. Iată de ce Îmi vine greu să cred că „lenea“ la Învățătura școlii, lene de care m-am bucurat și mă felicit, este altceva decât o rezistență cuminte, sănătoasă și prevăzătoare față de tentativele pernicioase ale școlii și ale dascălilor, o rezervă strategică a facultăților, disponibilităților și puterilor noastre Înnăscute, ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fel ca și cealaltă mândrie a liceului nostru Sf. Sava de odinioară - toți ajunși la capătul unei vieți În care n-au realizat nimic, nimic și iar nimic. Iată de ce Îmi vine greu să cred că „lenea“ la Învățătura școlii, lene de care m-am bucurat și mă felicit, este altceva decât o rezistență cuminte, sănătoasă și prevăzătoare față de tentativele pernicioase ale școlii și ale dascălilor, o rezervă strategică a facultăților, disponibilităților și puterilor noastre Înnăscute, ce vor fi cheltuite la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
asta după cererea elevilor, care-mi strigau: „Mai stați, domnule profesor, că d. profesor Cu tare intră de obicei târziu la oră.“ Numai unul singur, poate, sau doi din profesorii noștri de la Sf. Sava merită amintirea acestor rânduri, printre care lene șul boier oltean, bun latinist și ratat profesor de liceu (fiindcă, având veleități de profesor universitar, se deochease pe urma unui scandal cu o servitoare violată), conu Mișu Calo ianu, care intra În clasă cu joben În cap și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stăruințele baritonale ale lui taică-său, până la o catedră de profesor al tinerelor generații de muzicanți. Tot conu’ Mișu Caloianu, leneșul nostru profesor de latină, [a fost] singurul din toată școala care ne-a comunicat, iarăși ca un divertisment pentru lenea lui, fiorul de respect pentru textele clasice ale ediției Teubner de dinaintea nasului nostru, evocându-ni-l imaginației noastre de adolescenți pe călugă rul medieval pus să copieze pe brânci, ca un pensum, texte trans mise nouă peste veacuri, din generație
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ale dăscăliei pe la țară și Într-ale publicisticii, adică scrisul adre selor pe la ciuperci de reviste sau traduceri proaste și necon trolate de nimeni prin bibliotecile de popularizare amintite. Profesorul din Facultatea de Litere care ne incomoda cel mai mult lenea și indiferența noastră totală pentru tot ce În seamnă Învățătura școlii era Mihalache Dragomirescu, ajuns și el profesor, după cum Îmi povestește prietenul și colegul său C. Rădulescu-Motru, fiindcă se plictisiseră de el și de insisten țele lui slugarnice Titu Maiorescu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
umor și sarcasm - și neprimenit ca un Socra te -, nu-i scăpa nimic ochiului său ager, Întrebător, nici minții lui proaspete, aplicată realităților, neîmpiedicată de formule și capabilă de reacțiuni prompte și firești, ritos afumate și fără con veniențe În fața lenei de a cugeta a birourilor militare, care Îi recomandaseră, Într-o faimoasă circulară a Marelui Cartier General din Iași, să-și hrănească miile de cai de la coloană cu rămurele și flori de vâsc (viscum album, cum preciza, pe limba botanicilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În serios și, al doilea, fiindcă făcea parcă În adins ca să nu fie luat În serios. Specia sa antropologică era a omului de cafenea - de Terasa Oteteleșeanu, cea de peste drum de redacția noastră - ușor de identificat după anume stigmate caracteristice: lenea și oboseala congenitală a omului, inaplica ția lui la muncă și exhibiționismul rhetorului, căutând succese de „galerie“. Ratat Înainte de vreme și până târziu pe timpul șederii lui În Germania, unde și-a petrecut șase ani de cafenea müncheneză fără să-și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
uneltele lui, florile și buruienile locurilor, cu evocări istorice care dau culoare tragică ținutului, amintind de lupte, răscoale și isprăvi de temut ale trecutului. Zadarnic, prin urmare, se scuză și se scuză scriitoarea noas tră, mărturisindu-și În Jurnal acea „lene ticăloasă și nevred nică“ a ei, acele „Învinuiri de trândăvie“ ce și le aduce sau i se aduc din preajma ei, acea luptă a ei ca să alunge dimineața de pe gene „somnul vrăjmaș“, acele Întrebări ce și le pune: „Ce e păcatul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
respectivă. Încep, de-acum Încolo, stingherelile obligatorii și explicațiile mărunte, pe care nu le cunoșteați mai Înainte. Începi să fii pru dent la vorbă, fiindcă ți se relevă, ca niciodată Înainte, inevi tabilele prostii. Întrebărilor tale ți se răspunde, din lene sau distracție, cu alte Întrebări, totdeauna iritante. Își face loc acel spirit mărunt de contradicție În lucrurile de nimic, dar de fiecare zi. A dispărut acea puerilă facultate inven tivă, a amândurora, În lansarea diminutivelor mângâietoare și de răsfăț reciproc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-l mai aduc eu de mână. Iar fata, ca oricare fată cu minte, Își aduna În felul ei zestrea, creițar cu creițar, ca să se mărite cu flăcăul ei dus la cătănie, departe. La Paris, În lupanare de cinisme și de lene... Am fost o singură dată Într-un lupanar la Paris și cu un rezultat nul pentru buna faimă a virilităților mele, dar cu un documentar nou și instructiv cu privire la condiția femeilor și la minu nata organizare a lucrurilor În aceste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
da de rost, cu mine Împreună, fierarul sau „mehanicul“ satului. Automobilul este degradat definitiv de domnii și de cucoanele comode, care poposesc din oraș În oraș, din cofetărie În cofe tărie, ca și când abia au ieșit din casă ca să-și desmorțească lenea și ca să mai vadă lume. Efortul fizic, pulberea drumurilor și arșița soarelui trebuie prevăzute ca un minimum necesar de sportivitate, fără de care, domnule Cutare, mai bine rămâi acasă, trăgând lanțul cu mâ ner al constipațiilor tale rebele de fiecare zi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
meu e despuiat și mi se pare enorm, stupid și de nevindecat... Iar pe deasupra - zadarnic! Este exagerat ceea ce spun, dar în clipa de față sunt incapabil să mai văd altceva în mine! Toată această delăsare, această inerție, oboseală, indiferență și lene... Din ce în ce mai decepționant. și cu toate acestea știu: există în mine resurse ascunse, prețioase, neștiute, dar, cel puțin acum, nu reușesc să ajung până la ele. Totul este imprecis, relativ, jenant, ca o partidă de cărți pe care ai dori grozav s-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
își dă seama de neputința lui, de slăbiciunea lui. Să nu fie decât clarviziune și nimic altceva? Un vid clarvăzător?! 22 iunie 1953 Odată cu începutul acestei săptămâni sper să reușesc să ies din starea aceasta, nu de marasm, dar de lene, de oboseală și de indiferență. Îmi regăsesc inima arzătoare și neliniștită, care este singurul lucru care îmi dă liniște și seninătate. În acest timp din urmă lucrul cel mai remarcabil a fost șederea Infantelui la mine, acest Infante atât de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ția propriilor mele porniri și virtualități! Bineînțeles, Atti a avut grijă să mă coboare pe pământ și să-mi răstălmăcească în mod pozitivist și pământesc visările-mi cerești. N am protestat decât cu jumătate de gură. Fie că mi era lene, fie că nu găseam de cuviință să mă opun, fie că avea puțintică dreptate... Până la urmă, am motivat în fața propriilor mei ochi această vanitoasă izbucnire tocmai prin dorința înțeleaptă de a vedea care ar fi reacția celor de rând, a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
excavatoare o încarcă în camioane de mare tonaj; la rândul lor, acestea o transportă în afara orașului în depozite speciale pentru zăpadă. Chiar și aleile din campus sunt curățate cu un fel de turbine mici, zăpada este "suflată" departe. Obișnuit cu lenea și indolența românească, cu fatalitatea cu care poporul meu înfruntă catastrofele naturale sau capriciile vremii, abia acum înțeleg mai bine faptul că poporul canadian și nord-americanii, în general, sunt într-o luptă continuă cu natura, iar lupta aceasta le modelează
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]