1,920 matches
-
puteri ieșite din comun; miezul nopții ca moment de cumpănă, când forțele oculte sunt accesibile. Exemplul de mai sus dezvăluie „arhitectura” internă a actului de vrăjitorie: astfel, prin combinarea, conform unor reguli simbolice bine definite, a unor elemente obișnuite din lexicul cultural, se obține o configurație neobișnuită, șocantă, greu de acceptat, Într-un cuvânt - exotică (pentru outsider). Acest mecanism explică reacțiile etnocentriste, deseori violente, ale celor din afara sistemului cultural În care funcționează actele de vrăjitorie, reacții care au variat de la disprețul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
între textele teoretice autohtone și străine. Iar bibliografia este folosită ca argumentare a propriilor idei, dar și punct de plecare a demonstrației independente. Consemnez fluența exprimării. Subordonat calităților general stilistice, discursul critic se singularizează prin acuratețe și atentă distribuție a lexicului în enunț și a propozițiilor în frază. Din loc în loc se ivesc expresive caracterizări metaforice. În Conul Leonida față cu reacțiunea, cuvântul anunță "apropiata lui metamorfozare în element decorativ, cu efect de somnifer". Personajele urmuziene "mimează viața prin mișcările repetitive
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sufletului ca să prinză tainele firii, din adâncul căreia se varsă în gândurile noastre crâmpeie-crâmpeie de destăinuire cari de cari mai amețitoare și mai pline de slava lui Dumnezeu.93 Inserția pasajelor descriptiv-arborescente care amână supărător desfășurarea naturală a firului epic, lexicul căutat arhaic și patetic, aglomerarea rabelaisiană de epitete sunt elemente care dezambiguizează intenția parodică, oferind un evident exemplu de antistil din perspectiva lui Caragiale care, s-a constatat, n-a scris un cuvânt de prisos în comediile și "momentele" sale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
inițial în „Viața românească” din 1913, moare apărând demnitatea iubitei), dispuse în ample incursiuni în viața de zi cu zi a țăranilor. Descendent al nuvelisticii lui Ioan Slavici, autorul alunecă, pe alocuri, într-un didacticism care, deși „acoperit” de un lexic pitoresc, rămâne excesiv. Atunci când încearcă să intre pe terenul teoretizărilor, P. se arată adeptul concepției potrivit căreia estetica este o disciplină filosofică, întemeiată pe principii eclectice. SCRIERI: Nu-i nimic! Novelă de la 1848, Viena, 1881; Direcțiunea nouă poporală în literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
informații a capitalei și a provinciei întregi, donjuanul conte Przewicki, popa Vasile Cociorvă, lăutarul evreu Lemeș, cârciumarul Aizic, doica Irina, vechilul Alexandru, vizitiul Dumitru ș.a., dar și prin comentarii sociologice. Carențelor de acest fel li se adaugă altele, din sfera lexicului, unde sunt frecvente rusisme, neologisme tehnice, cu efect de prețiozitate, ca și cuvinte sau forme improprii, rămase în număr mare chiar și după intervenția „stilizatorilor”. Portretele Smaragdei și al lui Iorgu Răutu, ca și fresca de mediu sunt substanțial completate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
cu fervoare punctele de vedere ale latinismului. În diverse studii și articole, a cerut scriitorilor să cultive limba, convins că numai ei pot contribui hotărâtor la desăvârșirea unei limbi literare cât mai lipsită de elemente străine. De altfel, pentru el, lexicul de origine latină reprezenta frumosul din limbă, iar cel de altă origine - urâtul. Ca modele de stil, oferea scriitorilor români pe clasicii antici și pe Dante. În istoria culturii române, B. a rămas cunoscut și prin însușirile sale oratorice, datorită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
F. Wolff (1910, pentru G³th³, Împreună cu traducerea lui Bartholomae), care reprezintă un esențial pas Înainte față de cea franceză a lui J. Darmesteter (1892-1893), care rămâne totuși importantă pentru unele aspecte. B. Schlerath (1968) a Început munca pregătitoare pentru un nou lexic avestic. De asemenea, există numeroase traduceri (uneori chiar cu ediții de text) ale G³th³ (cf. mai ales Bartholomae, 1905; Duchesne-Guillemin, 1948; Humbach, 1959 și 1991; Lommel 1971; Insler, 1975; Kellens-Pirart, 1988, 1990 și 1991; pe lângă cele ale Yasna 28, Lentz
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
regiunea baltică, ultimul punct de rezistență al vechii credințe. Deși, după cum am spus deja, nu există texte autohtone din epoca precreștină și informații despre religia primitivă a slavilor, putem totuși culege câteva date despre etapele cele mai vechi din analiza lexicului slav, care cel puțin ne vor spune care sunt culturile indo-europene de care se apropie cel mai mult la nivelul vocabularului religios; În același timp, se va pune problema dacă legăturile respective pot fi interpretate ca o conservare a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tradiții religioase comune sau ca elemente Împrumutate de slavi din alte culturi. O serie de cercetări aprofundate, care pornesc de la Meillet (1926) și merg până la Benveniste (1967) și Jakobson (1970), au pus În evidență o strânsă legătură În privința inovațiilor cu lexicul religios iranian; vom cita situațiile cele mai clare luând, de aici Înainte, rusa ca unic exponent al slavei și omițând celelalte limbi slave: 1) slava și iraniana au eliminat numele indo-european al cerului (ca obiect al cultului: *dy¶us), Înlocuindu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și asupra relațiilor corecte dintre oameni); termenul din rusa veche jadrú; „puternic, rapid”; cu avesticul indra(zeul războiului); rusescul svobod’, „liber”, cu Sabàzios (zeu identificat cu Dionysosxe "Dionysos" de diferite populații de la răsărit de Grecia). Faptul că aceste congruențe Între lexicul religios iranian și cel slav pot fi interpretate ca o influență culturală a Iranului asupra lumii slave este dovedit În mod clar de ceea ce s-a Întâmplat cu termenul *deiwos. Într-adevăr, trecerea acestui termen de la semnificația de „zeu” la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
regăsesc aici infiltrări culturale de proveniență orientală În sânul religiei germanice. În același timp, deși elementele șamanice identificate sunt bazate pe texte și pot fi verificate, totuși sunt mai demne de crezut considerațiile făcute de Scardigli În legătură cu influențele șamanice asupra lexicului german. În principal, este vorba despre o serie de lexeme care se pot referi la lucruri sau activități ale șamanului (ca „a face zgomot”, „a dansa”, „pericol”, „spirit malefic”, „a Învăța” etc.) și care nu au etimologie indo-europeană. Însă chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Gură de Aur, Clement Alexandrinul ș.a. În sensul acestei fidelități neștirbite față de scriptură (asupra virtuților căreia insistă cântul XXV, intitulat Lauda predaniei), limba din Războiul nevăzut are savori arhaice atât cât să nu facă dificilă înțelegerea. Poetul apelează la un lexic mai mult popular („odihnă”, „zintâi”, „mădular”, „tain”, „a se la” etc.), în care se ivesc și unele neologisme. Efectul de vechime îl asigură, de asemenea, sintaxa (infinitivul lung sau folosirea interogativului „au”, de pildă), dar mai ales inversiunile. Încununând creația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
à l’époque des phanariotes (1939) fiind o lucrare ce aruncă o lumină nouă asupra limbii române din secolul al XVIII-lea. Continuă să fie preocupat de acest domeniu, lărgind totodată aria cercetărilor asupra influentelor exercitate de alte limbi asupra lexicului românesc. Anii 1943-1944 sunt marcați prin două contribuții substanțiale: un amplu studiu despre neologismele din Transilvania și despre activitatea lui Paul Iorgovici (Az erdélyi román nyelvújítás [Înnoirea limbii române din Ardeal], 1943) și un studiu introductiv la Dictionarium valachico-latinum al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
întocmește un catalog moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea edificării lor sufletești cu cărămizile morale ale ortodoxiei (ca de exemplu, "înțelepciune", "direptate", "bărbăția", "înfruntarea poftelor" etc.). Analiza lingvistică a lexicului Bucoavnei bălgrădene relevă că vocabularul lucrării totalizează un număr de 768 de cuvinte titlu, repetate cu o frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunțul, știrea); - reperarea unor informații esențiale dintr-un text; - completarea unui text lacunar; - recunoașterea secvențelor narative și dialogate dintr-un text; - recunoașterea de cuvinte și expresii noi în text; - utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate. 1.2 sesizarea corectitudinii și Comunicarea scrisă a valorii expresive a Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei categoriilor morfosintactice, compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. a mijloacelor de îmbogățire Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Fonetică și ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: eliziunea și apostroful, accentul cuvintelor. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse, arhaisme, neologisme; Sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică ● Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Fonetică și ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: eliziunea și apostroful, accentul cuvintelor. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse, arhaisme, neologisme; Sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică ● Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie și polisemie într-un text dat; - identificarea secvențelor într-un text narativ; - structurarea unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.). 2.2 utilizarea în redactarea unui - elemente de lexic studiate în clasele a IX-a - a XII-a; text propriu a cunoștințelor mijloace de îmbogățire a lexicului; de lexic și de morfosintaxă, - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul folosind adecvat semnele propoziției și al frazei; ortografice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.). 2.2 utilizarea în redactarea unui - elemente de lexic studiate în clasele a IX-a - a XII-a; text propriu a cunoștințelor mijloace de îmbogățire a lexicului; de lexic și de morfosintaxă, - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul folosind adecvat semnele propoziției și al frazei; ortografice și de punctuație - aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.). 2.2 utilizarea în redactarea unui - elemente de lexic studiate în clasele a IX-a - a XII-a; text propriu a cunoștințelor mijloace de îmbogățire a lexicului; de lexic și de morfosintaxă, - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul folosind adecvat semnele propoziției și al frazei; ortografice și de punctuație - aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]