4,839 matches
-
cer, văpaie preste ape" 4. Selectați cuvintele și expresiile care conturează imaginea vizuală, imaginea auditivă, imaginea olfactivă și imaginea dinamică din tabloul naturii descris de poet. 5. Alcătuiți enunțuri cu alte patru sensuri diferite ale cuvântului „bate". 6. Scrieți familia lexicală a cuvântului: drept. 7. Precizați ce denumește fiecare cuvânt subliniat din versurile de mai jos: „Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,” 8. Înlocuiți în textul dat
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de a construi ceva. Cu siguranță că le datorez orice pas înainte. octombrie 2012 Irina Nicula CUPRINS INTRODUCERE................................................................................................................... 6 CAPITOLUL 1 DELIMITAREA CLASEI LEXICO-SEMANTICE A VERBELOR DE PERCEPȚIE.................................................................................................................... 6 1. Introducere............................................................................................................ 6 2. Ce este percepția ?................................................................................................ 11 3. Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție...................................... 14 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile.................................... 17 4.1. Verbele de percepție nonintențională...................................................... 17 4.2. Verbele de percepție evidențială.............................................................. 18 4.3. Verbele de percepție intențională............................................................ 19 5. Goluri lexicale în paradigmele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție...................................... 14 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile.................................... 17 4.1. Verbele de percepție nonintențională...................................................... 17 4.2. Verbele de percepție evidențială.............................................................. 18 4.3. Verbele de percepție intențională............................................................ 19 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție....................................... 20 6. Concluzii................................................................................................................ 23 CAPITOLUL 2 SEMANTICA INTERNĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 24 1. Introducere............................................................................................................ 24 2. Schema cazuală a verbelor de percepție............................................................. 24 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție............................... 26 3.1. Clasificarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la baza abordării noastre a fost de a releva anumite fenomene sau trăsături semantico-sintactice caracteristice clasei formate de aceste unități. În cele câteva studii românești care fac referire la clasa verbelor de percepție se trimite intuitiv la comportamentul unor unități lexicale individuale - de regulă, a vedea și a auzi -, fără a se surprinde unitatea/eterogenitatea întregii categorii; în urma acestei observații am considerat necesar să facem și câteva precizări asupra structurii câmpului lexico-semantic al verbelor percepției (vezi infra, Capitolul 1). Dat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a prototipului, separând membrii prototipici de membrii periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma verbelor de percepție din limba română este incompletă în comparație cu alte limbi și prezentăm mijloacele compoziționale prin care sunt acoperite golurile lexicale în limba română. În al doilea capitol, Semantica internă a verbelor de percepție, semnalăm, pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în termenii teoriei cognitive a prototipului, separând membrii prototipici de membrii periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma verbelor de percepție din limba română este incompletă în comparație cu alte limbi și prezentăm mijloacele compoziționale prin care sunt acoperite golurile lexicale în limba română. În al doilea capitol, Semantica internă a verbelor de percepție, semnalăm, pe baza unor distincții din bibliografie, importanța trăsăturilor temporal-aspectuale în descrierea structurii interne a verbelor de percepție. Folosind tipologia aspectuală stabilită de Vendler [1967] 1974 și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în limba actuală. Exemplele folosite sunt exemple construite și în măsura mai mică exemple din texte literare sau din internet. În diferite puncte ale cercetării am considerat importante unele observații referitoare la variația interlingvistică, urmărind să subliniem specificul limbii române - lexical, dar mai ales sintactic - în raport cu alte limbi. Cercetarea de față nu are caracter exhaustiv. Ne-am limitat, în descrierea făcută, la analiza câtorva aspecte relevante pentru comportamentul semantico-sintactic al verbelor de percepție din limba română, acordând o atenție specială verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
adverbial pe văzute, pe auzite, pe mirosite, pe gustate, pe simțite, pe atinse etc. Lucrarea de față se limitează doar la analiza verbelor care desemnează percepții fizice, a căror structură lexico-semantică o vom prezenta în subcapitolele următoare. 3. Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție 10 Verbele de percepție se organizează în câmpuri lexico-semantice pe baza următoarelor proprietăți semantice comune sau distinctive 11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
componenta [+Percepție]: (12) a arăta "a părea (după înfățișare); a avea o anumită înfățișare"; (13) a suna "a scoate, a produce, a emite anumite sunete"; (14) a mirosi 2 "a avea și a răspândi un miros". Justificarea includerii acestor unități lexicale în clasa verbelor de percepție se explică prin proprietatea lor comună de a exprima stări care, indirect, se interpretează ca percepții: a arăta/a suna/a mirosi cumva înseamnă "a fi perceput vizual/auditiv/olfactiv de către un referent". Cele stări
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a atinge "a lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață"; (22) a gusta "a lua puțin dintr-o mâncare sau dintr-o băutură spre a le afla gustul". Toate aceste unități lexicale exprimă activități controlate, orientate în direcția "obținerii" unor percepții. În cazul verbelor a privi, a se uita, a asculta 21, a mirosi 3, a gusta, componenta direcțională a sensului este prezentă în definiție prin trăsătura semantică [+Mișcare controlată]: a-și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
scopul cu care se desfășoară o astfel de acțiune. Verbul a atinge poate desemna în română atât acțiuni controlate (L-am atins pe umăr ca să îl fac atent), cât și acțiuni involuntare (L-am atins fără să vreau). 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție Prin gol lexical (engl. lexical gap) ne referim la imposibilitatea unei limbi de a exprima un anumit concept printr-un lexem distinct, și nu printr-o parafrază sau printr-o construcție echivalentă semantic. Cruse (2006
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acțiune. Verbul a atinge poate desemna în română atât acțiuni controlate (L-am atins pe umăr ca să îl fac atent), cât și acțiuni involuntare (L-am atins fără să vreau). 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție Prin gol lexical (engl. lexical gap) ne referim la imposibilitatea unei limbi de a exprima un anumit concept printr-un lexem distinct, și nu printr-o parafrază sau printr-o construcție echivalentă semantic. Cruse (2006: 93) atrage atenția asupra faptului că acest concept
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a atinge poate desemna în română atât acțiuni controlate (L-am atins pe umăr ca să îl fac atent), cât și acțiuni involuntare (L-am atins fără să vreau). 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție Prin gol lexical (engl. lexical gap) ne referim la imposibilitatea unei limbi de a exprima un anumit concept printr-un lexem distinct, și nu printr-o parafrază sau printr-o construcție echivalentă semantic. Cruse (2006: 93) atrage atenția asupra faptului că acest concept se aplică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
echivalentă semantic. Cruse (2006: 93) atrage atenția asupra faptului că acest concept se aplică în acele cazuri în care este total predictibil ca unei realități extralingvistice să îi fie asociat un termen distinct 22. Astfel, nu putem vorbi despre goluri lexicale atunci când într-o limbă dată nu există termeni de definire pentru anumite concepte străine de cultura și de modul de conceptualizare al vorbitorilor acelei limbi. Golurile lexicale dintr-un anumit câmp lexico-semantic se evidențiază prin analize contrastive între mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
îi fie asociat un termen distinct 22. Astfel, nu putem vorbi despre goluri lexicale atunci când într-o limbă dată nu există termeni de definire pentru anumite concepte străine de cultura și de modul de conceptualizare al vorbitorilor acelei limbi. Golurile lexicale dintr-un anumit câmp lexico-semantic se evidențiază prin analize contrastive între mai multe limbi, opunând sisteme lexicale organizate diferit în ceea ce privește prezența/absența termenilor care lexicalizează un concept comun. Engleza 23 dispune de o paradigmă completă a verbelor de percepție, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
limbă dată nu există termeni de definire pentru anumite concepte străine de cultura și de modul de conceptualizare al vorbitorilor acelei limbi. Golurile lexicale dintr-un anumit câmp lexico-semantic se evidențiază prin analize contrastive între mai multe limbi, opunând sisteme lexicale organizate diferit în ceea ce privește prezența/absența termenilor care lexicalizează un concept comun. Engleza 23 dispune de o paradigmă completă a verbelor de percepție, pe care o ilustrăm mai jos: Activity 24 Experience Phenomenon-based Peter was looking/looked at the birds. Peter
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
soup. The soup tasted good/bad/of garlic. Peter smelled the food /to see if he could eat it/. Peter smelled garlic in the soup. The soup smelled good/bad/of garlic. Din repartizarea modalităților de percepție și a realizărilor lexicale corespunzătoare, se observă că numai câmpul lexico-semantic auditiv exprimă diferit cele trei tipuri de percepții în raport cu trăsăturile semantice menționate anterior (vezi supra, 3), percepția auditivă nonintențională se exprimă prin verbul hear, cea intențională, prin verbul listen, și cea evidențială, prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este incompletă, lipsind unitățile care să exprime percepția gustativă și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin mijloace compoziționale. Exprimarea anumitor tipuri de percepție se realizează prin structuri cu verbul a avea sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin mijloace compoziționale. Exprimarea anumitor tipuri de percepție se realizează prin structuri cu verbul a avea sau cu verbul senzorial neutru a simți și nominalul abstract care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin mijloace compoziționale. Exprimarea anumitor tipuri de percepție se realizează prin structuri cu verbul a avea sau cu verbul senzorial neutru a simți și nominalul abstract care trimite la proprietatea perceptuală respectivă (gust, miros, formă, calitate a formei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
relația semantică pe care o stabilesc cu verbul. Inventarul stabilit de Fillmore (1968) a fost ulterior modificat, adăugându-se sau nuanțându-se anumite roluri din lista inițială 29. Schemele cazuale în care verbele pot fi inserate sunt cuprinse în intrarea lexicală a verbelor; în funcție de clasa semantică căreia îi aparțin, verbele de percepție "participă" la trei scheme cazuale: (a) verbele de percepție nonintențională sunt construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție, schema argumentală și structurile sintactice variate la care participă arată că delimitările făcute trebuie nuanțate în funcție de mai mulți factori. Nu se poate vorbi, de fapt, de un caracter aspectual inerent al verbelor de percepție: aspectul nu este o proprietate lexicală, ci este o proprietate compozițională, interpretată la nivelul GV din care fac parte verbele de percepție 45: (25) Deodată am văzut o lumină puternică. (eveniment instantaneu) (26) Văd că el este cel mai bun din clasă. (proces mental > stare) 3
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensurilor acestor verbe prin suprapunerile semantice dintre mai multe domenii conceptuale (vezi infra, 3.2). Deși oferă explicații viabile cu privire la legăturile dintre sensuri, modul de abordare al lui Sweetser (1990) prezintă un dezavantaj prin faptul că analizează independent semantica unităților lexicale, ignorând structurile sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de ambiguitate lexicală și situațiile de multitudine a sensurilor unui cuvânt oferind explicații cu privire la modalitatea de generare a sensurilor noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile extinse sunt derivate pe baza unor procedee generative (Pustejovsky 1995: 3). Pustejovsky susține că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile extinse sunt derivate pe baza unor procedee generative (Pustejovsky 1995: 3). Pustejovsky susține că există un nucleu semantic al cuvintelor pe baza căruia se pot genera sensuri noi atunci când unitățile lexicale sunt combinate în diferite moduri în enunț 54. Autorul (1995: 39) formulează trei principii esențiale de generare și de explicare a sensurilor cuvintelor: (i) utilizarea "creativă" a cuvintelor (engl. The Creative Use of Word) - sensul este puternic determinat contextual, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]