3,184 matches
-
păgâne”, arhaice. „Este vorba de o nouă creație religioasă proprie sud estului european, numită „creștinism cosmic, pentru că, pe de o parte proiecteză misterul hristologic asupra Întregii naturi, iar pe de altă parte, neglijează elementele istorice ale creștinismului, insistând asupra dimensiunii liturgice a existenței omului În lume.” III Meteorologie magică Regimul mitic al intemperiilor este determinat de unele manifestări ale văzduhului, provocate, În imaginația poporului, de făpturi mitice care cumulează și alte activități decât cele meteorologice, vânturile și norii. Vânturile sunt considerate
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
viața Statului și chiar a permis imixtiuni ale Statului în viața ei administrativă. Restrângerea anumitor laturi ale misiunii ei sau chiar desființarea lor, cum a fost latura social-caritativă și misionară, a constituit un sacrificiu necesar pentru continuarea operei de slujire liturgică a Bisericii Ortodoxe. Rezistența Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1945-1989, înainte de toate, trebuie observată nu în acte potrivnice Statului și orânduirii statale, acte care nu au lipsit nicidecum în această perioadă, sau în voci care au criticat regimul și au
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
producă emisiuni urmând să satisfacă aspirația spre sacralitate a românilor s-a pus în zilele imediat următoare evenimentelor din decembrie 1989, prin demersuri ce astăzi par ușor amuzante. În decembrie 1989, apropiata sărbătoare a Nașterii Domnului a adus primele cunoștințe liturgice în rândul angajaților TVR. Din discuțiile purtate cu doi dintre "întemeietori", teleaștii Lili Lemnaru și Radu George Serafim, am aflat că, plini de entuziasmul libertății, redactorii au dorit chiar o transmisie în direct a slujbei, însă detaliile tehnice le-au
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Crăciun, deoarece s-a considerat că slujba va avea loc, asemenea celei de Paști, la miezul nopții. Acest crez era susținut și de faptul că televiziunea grecească, pe parcursul întregii zile de 24 decembrie, promova slujba de Crăciun care, conform regulilor liturgice grecești, se oficiază la miezul nopții. Din discuțiile de documentare pe care le-am purtat, pe parcursul elaborării prezentei teze de doctorat, cu Radu George Serafim, Lili Lemnaru și Titi Dincă, am aflat că până în iunie 1990 nu exista, definită instituțional
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pentru care emisiunea este difuzată în respectivul orar se datorează faptului că publicul-țintă ar fi credinciosul de toate vârstele. Numai că în intervalul în care este difuzată emisiunea, credincioșii se pregătesc sau sunt deja în drum pentru participarea la serviciul liturgic de duminică dimineața. Faptul de a nu reuși autodepășirea în audiențe se datorează stagnării pe o politică media și pe o rețetă depășită. În acest sens, Titi Dincă remarca nevoia unei schimbări la nivelul discursului sacru în televiziune. "Simt acum
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pentru consolidarea noii imagini a BOR Revenind la modelul discursiv oferit de acea emisiune, trebuie menționat că a reușit să-și impună timbrul distinct prin abordarea unei arii extrem de variate de teme, începând de la istoria BOR și trecând prin teme liturgice și dogmatice, cum ar fi Sfintele Taine, sau cele misionare, cu titlul parafrazat al părintelui David, Invazia sectelor, și ajungând la cele de natură morală: avortul, vrăjitoria. Toate aceste teme vizau deopotrivă credincioșii și clerul. Una dintre ediții, difuzată la
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
oarecare și, drept urmare, din neadecvarea mesajului jurnalistic în funcție de segmentul de populație căruia i se adresează. Este necesară o adecvare a mesajului jurnalistic, în sensul unei renunțări la tonul și maniera omiletică în scrierea articolelor fără a se renunța la limbajul liturgic". Nevoia de adaptare a limbajului religios rezultă din folosirea arhaismelor în discursul de cult și în activitatea Bisericii în ansamblu. Este discursul specializat care oferă religiosului unicitate, diferențiindu-l în raport cu celelalte discursuri. Prin aceasta se pot descoperi frumusețea și nuanțele
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
expresia "un prim pas spre unitatea celor două biserici". Însuși purtătorul de cuvânt al Vaticanului lăsa să se întrevadă, în discursul ulterior evenimentului, portița unei reconcilieri sau cel puțin a unei discuții în alți termeni. Faptul că există două momente liturgice unul oficiat de către Patriarhul Teoctist, în prezența Sfântului Părinte și unul celebrat de Suveranul Pontif însuși, în prezența Patriarhului Teoctist este foarte important în contextul în care patriarhate mai vechi, cum ar fi cele de la Constantinopol, Atena sau Moscova, au
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Emisiunea "Credo", videoteca mănăstirii Techirghiol, Constanța, VHS 16. 59 IPS Bartolomeu Anania, în ibidem. 60 Emisiunea "Credo", locație citată, VHS, caseta 5. 61 Ibidem. 62 Ibidem. 63 Primul deceniu de libertate religiosă se caracterizează printr-o abundentă mișcare către spațiul liturgic și al vieții monastice (a fost înregistrată o revenire fără precedent în istoria BOR a vieții liturgice, a revigorării vieții monahale). După această mișcare s-a simțit, firesc, nevoia de însușiri de noi cunoștințe comunicate fie în sânul comunități parohiale
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
locație citată, VHS, caseta 5. 61 Ibidem. 62 Ibidem. 63 Primul deceniu de libertate religiosă se caracterizează printr-o abundentă mișcare către spațiul liturgic și al vieții monastice (a fost înregistrată o revenire fără precedent în istoria BOR a vieții liturgice, a revigorării vieții monahale). După această mișcare s-a simțit, firesc, nevoia de însușiri de noi cunoștințe comunicate fie în sânul comunități parohiale (monastice), fie prin diferite alte mijloace. Numai că BOR nu a fost pregătită în asnsamblu pentru acest
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
predat iconografia la Seminarul teologic din Chișinău. O vreme a fost consilier cultural al Arhiepiscopiei Tomisului, unde a fost ridicat în rangul de protosinghel (egumen) de arhiepiscopul Teodosie al Tomisului. În 2005 a făcut parte din Comisia pentru validarea textelor liturgice de pe lângă Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, unde a contribuit la scrierea slujbelor pentru doi sfinți români: Grigorie Dascălul și Gheorghe de la Cernica. 152 http://savatie.wordpress.com/2011/08/26/zeul-progres-si-jertfele-sale/ 153 Marius Tucă, "Paște ortodox", în Jurnalul Național, 10-11 aprilie
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
grăbit, în 1848, căderea Monarhiei din iulie. Banchetul este inseparabil de cronica celei de a III-a Republici și de practicile sale politice de zi cu zi. Nu se poate să nu ținem seama de rolul său deosebit în simbolistica liturgică a bisericii saintsimoniene: chiar înainte de inaugurarea "Templului" saintsimonian al lui Ménilmontant, în primul local din strada Monsigny, masa luată în comun era considerată, de discipolii părintelui Bazard și ai părintelui Enfantin, drept expresia semnificativă a solidarității lor mistice. De asemenea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
poarte ample discuții și să se emită diferite opinii; pentru mai multe detalii vezi Doctorand Dumitru Colotelo, op. cit., p. 476 et passim. footnote>. Demn de evidențiat este mai întâi faptul că secolele primare ale Bisericii se caracterizează printr-o uniformitate liturgică destul de pronunțată și o evoluție cuprinsă de oarece lentoare, datorată respectului deosebit pentru predania Apostolilor. De aceea, când se afirmă că Tradiția Apostolică este opera Sfântului Ipolit, se face referire la faptul că lui îi revine meritul de a fi
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
face cunoscută tradiția „care s-a învățat de Biserică, pentru ca aceia care sunt bine instruiți să păzească tradiția care s-a păstrat până în prezent”<footnote Hyppolyte de Rome, La Tradition Apostolique ..., p. 38-39. footnote>. Deci, Tradiția Apostolică ne prezintă „rânduielile liturgice nu numai ale secolului al III lea din Biserica Romei, ci o rânduială mult mai veche, poate chiar pierzându-se în veacul apostolic, o rânduială comună întregii Biserici, datorită acelei uniformități a cultului primitiv”<footnote Doctorand Dumitru Colotelo, op. cit., p.
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
atâția alții, și de propriii săi fii. II. MĂRTURII ULTERIOARE MORȚII ȘI CANONIZĂRII SFÂNTULUI FRANCISC Două sunt lucrurile care fac din Francisc un sfânt renumit: canonizarea, pe care papa Grigore s-a străduit să o facă cunoscută, introducând în calendarul liturgic sărbătoarea Sfântului Francisc, și prezența activă a fraților aproape în toate țările europene. Celei mai intense căutări de informații îi corespund numeroase adnotări, îndeosebi printre cronicarii vechilor mănăstiri; dar și folosirea acestora de către predicatori și compozitori de pilde pentru predici
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
minori, iar apoi prima acțiune a pontificatului său a fost aceea de a o revoca. Într-adevăr, Inocențiu decretase că vor fi excomunicați toți frații care ar fi îngăduit vreunui enoriaș să asculte liturghia, sau [să participe la] alte ceremonii liturgice, [la ei] într-o zi de sărbătoare. 122. Fratele Mansueto a povestit de asemenea că un frate, pe când se ruga în grădină într-o localitate din Sicilia, a văzut o armată puternică de cinci mii de cavaleri cum intra în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
contradictorii și anumite abuzuri (p. 311-312). ...În anul 1259, locuiam în Borgo San Donnino și am compus și am scris un alt Libro dei tedii [Cartea plictiselilor, n. tr.], asemenea lui Patecchio (p. 674). 2. Sfântul Francisc de Assisi Sinteză liturgică a vieții Sfântului Francisc 6. În anul 1226, în ziua de 4 octombrie, sâmbătă, spre seară, Fericitul Francisc, întemeietorul și conducătorul Ordinului Fraților Minori, a trecut din această lume întunecată în împărăția cerească și a fost înmormântat într-o zi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vindecarea completă a rănilor de la abdomen și de la organele genitale. Iar Dumnezeu, prin intermediul slujitorului și prietenului său Francisc, a înfăptuit multe alte minuni ce merită a fi amintite; dar vei putea citi despre ele în biografia sa (p. 96). Oficiul liturgic 14. Acest papă Grigore a compus în cinstea Fericitului Francisc imnul Proles de coelo prodiit, responsoriul De paupertatis horreo, proza Caput draconis ultimum și o altă lucrare despre patima lui Cristos, Flete fideles animae. La rugămintea fraților, l-a desemnat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sale soții". Odată cu libertatea apăreau și soboarele de preoți, cu liturghiile celebrate în cele mai neașteptate decoruri, în stradă sau în instituții oficiale, și mai ales la televizor, în direct. Credința autentică nu va fi lipsit, poate, din aceste spectacole liturgice, dar difuziunea lor nelimitată, străvechiul formalism ritualistic par că țin mai degrabă de oroarea de vid; substituindu-se riturilor propagandei comuniste, ortodoxismul de fațadă aduce o contribuție entuziastă noii limbi de lemn a democrației în construcție. Manipulări De bună seamă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
terifiant și teama. Iluzia integrării în cosmicitate nu se poate concepe sub presiunea strivitoare a unui ecran sumbru. Este drept că momentul trecerii presupune un ritual complex, avînd multe etape în anterioritate, cu caracter inițiatic, pregătitor, care să asigure transformarea liturgică a ființei, înseninarea finală. Cărțile morților, cele mai cunoscute, tibetană și egipteană, sunt axate tocmai pe această idee a eliberării neofitului de frică, a integrării voluntare, curajoase. Și Miorița reprezintă o „carte jucată” a morții, o punere în scenă; și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la caz, noi sensuri și forme de reprezentare. Din aceste motive, noțiunea de artă sacră este comună diferitelor religii, ea găsindu-și expresiile atât în creștinism, cât și în celelalte sisteme religioase ale lumii. 3. Arta sacră = arta spațiului eclezial, liturgic. În creștinism, grație acestui înțeles, arta sacră capătă sensul de artă a Bisericii, servind practicării cultului și celebrărilor religioase. Din acest punct de vedere, ea se află într-o strânsă legătură atât cu spațiul, cât și cu timpul sacru, marcând
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
câmp ce poate fi rearanjat la nesfârșit"524, deținând resursele necesare reconfigurării asemenea unui colaj a formelor artistice consacrate. La rândul său, Anca Manolescu semnala faptul că "muzeul extrage piesele de artă sacră din contextul lor de cult, din logica liturgicului și a contemplației"525, supunându-le unor provocări străine de funcțiunea lor originară. Ea se interoga astfel asupra urmărilor acestui "exil", investigând modul în care este percepută opera de artă sacră (în speță icoana) în aceste condiții 526. Sub aspect
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
tot mai multe situații, să fie realizată după criteriile creației laice 527. Remarca sa întărește ideea trecerii, odată cu perioada Renașterii, și ulterior, cu apariția muzeului, de la finalitatea spirituală a actului creator, care, în opinia sa, își găsește apogeul în arta liturgică 528 înțeleasă ca o extindere a misterului euharistic la dimensiunile întregului edificiu eclezial -, la cea pur umană, profană sau laică, marcând astfel un anume regres spiritual, exprimat în creația artistică prin distanțarea artei sacre de cea religioasă, respectiv de cea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
icoana evocă o adevărată formă de rugăciune, ea deschizând prin forța sa simbolică o cale de acces spre divinitate. Icoana constituie exemplul cel mai autentic al artei sacre creștine, adevăratele sale sensuri putând fi descoperite și înțelese numai în context liturgic și sacramental. În acest sens, în creștinism, chiar și în cazul operelor de artă bisericească, se acordă o importanță aparte slujbei de sfințire, care constă în săvârșirea unui ritual religios al cărui scop este acela al dobândirii caracterului de sacralitate
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
al politicii interne și internaționale care, dincolo de preferințele ideologice asumate fără echivoc, a căutat să-și susțină argumentat convingerile. Pe palierul religios, iconoclasmul său vizează, așa cum se știe, tagma preoților corupți, precum și incompatibilitatea dintre forma exterioară viciată și fondul trăirii liturgice, marcând, în diacronia presei românești, prima campanie antisinodală. Când e vorba de "instituționalismul literar", se înverșunează împotriva criticii universitare sau eticiste și respinge orice tentativă de înregimentare a literaturii, proclamând talentul drept condiția sine qua non a oricărui act artistic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]