5,029 matches
-
simțământul alarmant că se aflau într-o primejdie critică, erau acum nervoși și încordați, așteptând să le fie rostite numele, în timp ce Hideyoshi împărțea ordine. Cu excepția pajilor și a slujitorilor lui Hideyoshi, toți generalii se retrăseseră să-și facă pregătirile. Doi localnici însă, Ujiie Hiroyuki și Inaba Itettsu, precum și Horio Mosuke, care se afla acum sub comanda directă a lui Hideyoshi, nu primiseră nici un ordin. Părând că abia se mai putea stăpâni, Ujiie ieși în față, din proprie inițiativă, și spuse: — Stăpâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lăsat o ariergardă în zona Hachigamine, raportă o iscoadă. Atunci, Hideyoshi îi dădu ordin lui Nagahide să transmită la toate fortărețele aliaților lui următoarele informații și comenzi: La Ora Boului, voi începe un atac prin surprindere asupra lui Genba. Adunați localnicii și puneți-i să scoată strigăte de luptă de pe piscurile munților, în zori. Imediat ce se crapă de ziuă, veți auzi împușcături, care vor da semnalul că a sosit momentul să prindem inamicul în clește. Dacă se aud împușcături înaintea zorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
sau mai bine zis a turnătoriilor infame - în fața celor veniți în cercetare de la raion sau de la regiune. Despărțit de lumea satului, n-a mai dat «randamentul» cerut de stăpânire, n-a mai fost ales în dregătorii și a rămas printre localnici cu stigmatul de neșters al lichelismului care i-a denaturat și puținul suflet pe care îl mai avea, porecla «Ghetu’ om, săracu’!» rămânându-i ca nume, semn al dezonorării pentru totdeauna. Când, în sfârșit, a venit și 22 decembrie ’89
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Tutova, în prezența nu a unui numeros public, dar cel prezent foarte aplecat către actul de cultură, s-a desfășurat cea de a II-a ediție a întâlnirii anuale a fiilor satului, manifestare inițiată, susținută și bine organizată de un localnic, și el fiu al satului, învățătorul pensionar Ion V. Tasie, autor al primei monografii a comunei („Priponești de Sus și Priponești de Jos”, Editura PIM, Iași, 2007). Participanții, mult mai numeroși, au fost prezenți mai întâi la un Te Deum
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în teritoriu. El a punctat fragmente din reușita sa ca om, dascăl și autor de carte, de colaborator harnic și consistent la revista „Academia Bârlădeană”. Ion N. Oprea, alt fiu al localității, a evocat figurile unora dintre cei ridicați dintre localnici, printre care și numele specialistului în medicină pediatrică Gheorghe P. Scumpu, lipsă din sală din motive de sănătate. La rândul său, prof. V. Ghica, poate în compensare, a făcut referiri la cărțile scrise și publicate în edituri diverse de Ion
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
fir argintat, din secolul al XVIII-lea. Broderiile sunt mărturia diversității de moduri în care au fost realizate imaginile religioase. Cele de factură bizantină au fost completate la noi cu flori ale locului, chipul sfinților este asemănător cu cel al localnicilor, iar veșmintele cu care sunt îmbrăcați sfinții sunt la fel cu cele ale strămoșilor noștri. Aceste broderii conferă artei românești un autentic certificat de noblețe și vechime, și o dezvoltare a genului artei în timp, dar și o complexitate, varietate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
briza fustelor lungi și plisate. Un sezon întreg se dedicase, totuși, statuarei soții a maiorului! Studia cicatricea de la sprinceana sotului sau a sotiei? Se împrietenise și cu mustăciosul artilerist, ieșeau în trei, parcă pentru a oficializa scandaloasa legătură pe care localnicii o urmăreau cu invidie și revoltă. Anatol Dominic Vancea Voinov numit Tolea figurează ca un fel de permanență simbolică, precum orologiul din turnul primăriei, in mitologia cotidiană a orășelului? Excluderea din învățământ ridică sau coboară statura boemului? Întrebările se înmulțesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
după aia a uitat și el. Și nu și‑a amintit de ea decât când a primit scrisoarea aia complet neașteptată, care‑l invita să vină să întoarcă porcul în frigare. Ce să facă? — E o chestie tradițională de‑a localnicilor, zice Suze vag. Tatei i se face onoarea de a fi lăsat să frigă primul porc, pentru că e proprietarul insulei. În ochii lui Suze apare o luminiță ciudată. De fapt, mereu caută să paseze onoarea asta altcuiva. Bănuiesc că n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
dealul lipsit de iarbă. La asfințit, lângă râu, va sta pe o piatră și va privi undele. Își va uda părul negru și lucios și va cânta opere. Deși are douăzeci și trei de ani, arătă de șaptesprezece în ochii localnicilor. Fata are cea mai frumoasă piele și ochii cei mai strălucitori pe care i-au văzut vreodată bărbații de prin partea locului. Va veni și va fermeca inima zeului lor. 9 Peșteri, muște, vânturi tăioase, mâncare proastă, chipuri cu dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mea viață începe cu un soi de tortură. Ca să supraviețuiesc, îmi interzic să mă gândesc că ăsta e un loc unde au murit trei milioane de oameni într-un an din cauza foametei. Îmi interzic să iau cunoștință de faptul că localnicii nu au văzut în viața lor o toaletă și că nu fac baie decât la naștere, când se căsătoresc și când mor. Foarte puțini își știu data nașterii sau unde se află capitala Chinei. În Yenan, oamenii își zic comuniști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
teren privat sunt luate și puse în proprietatea guvernului. Țăranii sunt încurajați să „experimenteze comunismul acolo unde trăiesc” - cantine comune, cu mâncare gratis, încep să se înmulțească precum buruienile după ploaie. În domeniul industriei, Mao promovează „oțelăriile din curtea casei”. Localnicilor li se ordonă să-și doneze tigăile, topoarele și ligheanele. Marele Salt este expresia perfectă a minții și crezurilor lui Mao, a îndrăznelii și romantismului său. El așteaptă nerăbdător rezultatele. La început, viziunea sa e lăudată, însă după doi ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Liu e ocupat cu încercarea de a salva națiunea. Liu închide sistemul comunei lui Mao și îl înlocuiește cu propria sa invenție, programul zi-liu-de, care le permite țăranilor să dețină proprietatea asupra ogrăzilor lor și să vândă ceea ce au plantat. Localnicii sunt încurajați să lucreze în familie. În esență, este capitalism în stil chinezesc. E ca un scuipat în obrazul lui Mao. Doamna Mao Jiang Ching observă starea de spirit a soțului ei. Ea tocmai s-a întors de la Shanghai. Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
țăranii. Sunt educați și știu să citească instrucțiunile, nu-i așa? Mă aștept ca ei să producă o recoltă foarte mare. E un an bun în ce privește vremea. Păi, imaginea nu e chiar atât de grozavă, răspunde premierul Zhou. Tinerii și localnicii nu se înțeleg bine. Tinerii nu știu prea multe despre importanța respectării anotimpurilor. Credeau că mașinile pot face totul pe orice fel de vreme. Însă a fost anotimpul ploios. Sute de tractoare au intrat pe câmpuri - erau ca niște broaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
anotimpul ploios. Sute de tractoare au intrat pe câmpuri - erau ca niște broaște cu picioarele tăiate. S-au împotmolit și nu s-au putut deplasa un inch. Și când și-au dat seama de greșeala lor, era prea târziu. Cu ajutorul localnicilor, au cules cu secerile cât de mult grâu au putut și au lăsat restul grânelor să putrezească pe câmp. În ultima mea zi acolo, puștii își foloseau hainele și păturile ca să pună grânele și apoi le întindeau pe paturi ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
derulat cu aproape o sută treizeci de ani înainte. PAGINĂ NOUĂ 29 Prințul călărea la întâmplare. Hoinărea în cuprinsul sau prin împrejurimile Brașovului. Drumurile erau pline de soldați austrieci, grofi, negustori unguri și evrei, armeni și greci, diverși târgoveți și localnici. Pe cei veniți din țara Românească îi recunoștea de departe. Purtau haine orientale, vorbeau tare și înjurau de mama focului. O grămadă de boieri fugiți din diverse motive își găsiseră aici un adăpost. Cei care îl cunoșteau se grăbeau să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mai ieri, în care s-a tras, iute și cu de-a sila, o stradă mare, rusească. Toate casele vechi au fost dărâmate printr-o poruncă polițienească și înlocuite cu un palat haotic pentru un mitropolit și exarh al sinodului. Localnicii, însă, nu recunosc Chișinăul drept capitală. Pentru moldoveni, capitala continuă să fie doar frumosul Iași al strămoșilor și al voievozilor lor. Nu știu de unde până unde s-a zvonit într-o zi că însuși țarul ar dori să viziteze noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
a lor, nu de-a ocupantului. Pe când Basarabeanul, săracul, În ce măcar limbă-bisericească, să caute, cum zici: azil, recurs, uitare, protecție? În limba lui, moldovenească? Începuseră câteva biserici să slujească În „limba poporului”, Înainte de 1812, dar dacă Rușii au interzis localnicilor limba maternă În școală, cum să o Îngăduie În biserică? Mai ales că asta era „tradiția”? Vrasăzică: ocupați de Ruși; siliți să Învețe rusește măcar cât să se descurce cu administrația, la târg... - până și În sfânta biserică Basarabeanul auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Autoritățile ne pândesc, ne iau periodic, ne mai sperie, ne mai Întreabă dacă nu ne-am răzgândit (cu repatrierea)... Noi... ne vedeam de antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscusem pe pielea noastră socialismul-sovietic și fugisem de el - dar localnicii ne tratează, În continuare, pe noi de filo-sovietici, Însă ei, marii patrioți ardeleni lucrează bot În bot cu Rușii; ei, marii anticomuniști ardeleni intră În partidul comunist și lucrează - conștiincios, ca Ardeleanul - la consolidarea comunismului În România. Dar suspecți tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și mîncarea pe care o rumegau era plină de nisip. Domnul Wheeler Își amintea că furtunile țineau cît zilele de post. Așa le și spuneau oamenii de prin partea locului - furtuni de post. Toate furtunile poartă diferite nume date de localnici și toți scriitorii proști Încearcă să facă literatură pe seama lor. El rezistase acestei tentații, așa cum rezistase tentației de a scrie că, bătute de vînt, crengile palmierilor se Întindeau fluturînd Înainte, așa cum părul tinerelor femei este despărțit și fluturat Înainte atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
agenția de voiaj, să vedem dacă poate lua avionul până la București și de acolo, mai departe, spre Sofia. Bilete erau, dar pentru străini costau cu 20% mai mult. Or, mica niponă nu putea pricepe deloc diferența asta de preț dintre localnici și străini. Așa că a ales să rămână cu noi. Ne-am îndreptat către autogară. Autobuzele circulau, dar era o hărmălaie de nedescris. Am reușit să ne înghesuim în autobuzul de Sibiu. Stăteam în picioare, pe culoar, printre cuști de iepuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
superioară. Un depozit sau o pușcărie mi-am zis. După alte zece minute, gardul era întrerupt de o poartă blindată. Pe o placă se vedeau litere de tipar galbene: Spitalul de psihiatrie Măgura. Hm, poate că paradisul trebuia apărat de localnicii care auziseră de minunățiile dinăuntru. Am apăsat butonul soneriei. Mi-a deschis un portar care m-a întrebat răstit ce vreau. L-am lămurit. M-a băgat într-o cămăruță de lângă intrare, mi-a cerut buletinul și mi-a împins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
care fusese retrasă preventiv, din uliță, în mijlocul grădinii, din motivul evident înscris pe ea, cu cretă albă și cu majuscule: INVENTAR! De-aici, o luăm la dreapta, pe curbă și o ținem tot astfel, înainte, până la Piața Anton, vorbește Fratele, localnic get-beget, care se născuse și copilărise în zonă. Nici unul dintre amici nu apucase să observe, însă, umbra înaltă, care se desprinsese din peretele cârciumii, dintr-un intrând neatins de iluminatul stradal și care înainta acum, înspre dânșii. Un tânăr chipeș
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Satul este sactuarul unde s-a refugiat și se păstrează manifestarea de viață a poporului românesc ”. Sunt sărbători care dau personalitate satului, demonstrează ospitalitatea și atenția cu care sunt primiți toți cei care sunt oaspeți, care împărtășesc bucuria și sentimentele localnicilor. Oamenii sunt hărnici și gospodari ,ospitalieri și respectuoși față de tradiții și față de personalitățile oficiale, se implică atunci când e nevoie la treburile publice, chiar dacă s-a mai pierdut din “cumințenia ” țăranului de odinioară. DATINI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN Deși cea mai
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
copii cuminți în țarcul lor de joacă : „Măcar un gard mic să monteze, pentru că cei mici sînt neastîmpărați, vor să alerge” - a declarat presei o mămică grijulie. Pentru alții însă gărdulețele astea pot fi de-a dreptul o calamitate : un localnic al Clujului, de pildă (cam beat, ce-i drept), s-a împiedicat de un astfel de gard și a rămas înfipt cu gîtul în țepii lui. „Dacă Primăria ar observa mai atent aceste garduri, ar putea vedea că partea superioară
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să-și dea obștescul sfîrșit. Doar două case vechi, îmbrăcate în scîndurile cenușii de lemn, fuseseră refăcute cu un perfect gust într-o pensiune modernă, ce păstra însă aerul atît de particular al acestui orășel la capăt de lume. Nici localnicii, nici edilii - dar mai ales „antreprenorii” - nu par a-și dori să păstreze acest colț pitoresc. Pe de altă parte însă, și localnicii, și edilii - dar mai ales „antreprenorii” - promovează acest trecut de care sînt mîndri și care le aduce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]