2,675 matches
-
din 1359, sau de "domnitor" ori "principe" după Unirea cu Țara Românească din 1859 sub numele de Principatele Unite. * Cât privește vechimea populării teritoriului Colinelor Tutovei, este dificil de stabilit, fie și cu aproximație. Majoritatea descoperirilor arheologice indică urme de locuire omenească încă din epoca neolitică (epoca pietrei cioplite), adică cu circa 3000-4000 de ani înainte de Hristos (deci cu cca cinci-șase mii de ani în urmă), când agricultura a început să pătrundă și în aceste locuri pe seama tăierii pădurii din masivul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cele relativ recente din viața lor. Un interesant studiu ar putea lua în discuție prezența în vorbire a perfectului simplu la verbe în proporție copleșitoare în zonele de sud ale țării, legătura frecvenței acestui timp verbal cu spațiul deschis al locuirii lor, ce le-a format deprinderi ce duc cu gândul la istoria celor care dacă nu și-ar fi dezvoltat agilitatea de a se apăra, de a se mișca rapid înspre locuri mai ferite, n-ar fi existat. Nu credem
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
pe "conștiința de specie"171 așa cum o numește Mises în Acțiunea umană. Oamenii au tendința naturală de a vedea în ceilalți oameni posibili colaboratori și realizează că împreună frica ancestrală poate deveni un sentiment ce poate fi mai ușor suportat. Locuirea împreună și așezările comune din ce în ce mai sofisticate au la bază aceeași dorință nemărturisită de a trăi mai sigur, mai ușor, mai durabil și mai mult. Egoismul este permanent învins de cooperare. Francis Fukuyama în a sa genealogie a moralei 172 își
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
studiul lor "Ecologia naturală în studiul adaptabilității umane și al personalitdtii" (1968), studiu care conține o sinteză asupra experimentului de la Berevoiesti. Se constatase că la Berevoiesti existau "grupuri cu o evoluție îndelungată, biologică și socială, într-o zonă de veche locuire umană." Ce se urmărea? În primul rând, susțin cei doi savanți, "să se definească antropologic complex biologic, psihologic, istoric, social, cultural) populația din zonă, în faza trecerii de la societatea agricolă la cea industrializata." Mai exact (lăsând deoparte limbajul de lemn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Vicar Apostolic. Neprimind nici un răspuns la cele de mai sus, Sf. Congregație a decis să-i trimită o a doua înștiințare cu decretul din 14 martie sub amenințarea aceleiași sancțiuni. A împuternicit Nunțiul să discute cu regele Poloniei despre necesitatea locuirii Episcopului Zamoyski în Moldova, amintindu-i că: Episcopus praedictus, quando fuit propositus a Sigismundo III gloriosae memoriae, eius Majestatis parente, monitus de residentiae necessitate et de praedecessorum ejus in hac materia defectu, residentiam ipsam peculiariter promiserit. În fine, Episcopul Zamoyski
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
știu însă între ei, reprezintă, foarte probabil, o comunitate de intercunoaștere, ceea ce nu este cazul pentru orașul-capitală. Diversitatea ocupațională și socială este, de asemenea, incomparabil mai mare în Capitală decât în sat. O conștiință identitară specifică și o cultură de locuire specifică există însă pentru fiecare dintre cele două comunități. În situațiile practice de cercetare socială sau de planificare a acțiunilor este util să fie adoptat un concept de gradualitate în înțelegerea comunității. Din perspective diferite, același grup uman are grade
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
inovației colective. Aspirații de conforttc "Aspirații de confort" Crearea unor astfel de aspirații este, desigur, un „efect de contagiune”, realizat, în principal, datorită informațiilor pe care populația rurală le obține despre condițiile de viață din oraș prin contacte de muncă, locuiri temporare în oraș, mijloace de comunicare în masă. Această aspirație apare ca rezultat al unei „redefiniri a situației”: percepând decalajul pe o anumită componentă dintre condițiile rurale și cele urbane de viață, unii membri ai comunității iau o atitudine activă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de educație există într-o mult mai mare măsură în lumea rurală românească. Cifra anterioară se referă însă numai la populația care are domiciliul în sate de tip tradițional. În satele de tip izolat trăiește aproximativ 14% din populația rurală. Locuirea în astfel de sate este specifică Olteniei, dar și Brăilei, județelor Tulcea, Vrancea și Botoșani. În satele care au minorități religioase în proporție semnificativ mai mare decât la nivel național, locuiesc aproximativ 30% dintre săteni. Vestul Moldovei și nord-vestul Transilvaniei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
disparitățile de dezvoltare dintre sate, din perspectiva socială, definesc abordarea pe care ne-o propunem în continuare. „Perspectiva socială” în măsurarea nivelului de dezvoltare al comunităților locale se definește, în cazul de față, prin interesul pentru: - capitalul uman; - capitalul social; - locuirea. Indicele dezvoltării satuluitc "Indicele dezvoltării satului" Desigur, dacă mergi și vezi direct, îți poți da seama (cu riscurile de rigoare asociate conceptualizării explicite sau implicite pe care o adopți) dacă satul este bogat sau sărac. Dar când ai de-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
după sat. Pornind de la aceste premise și de la interesul explicit pentru aspectele sociale ale dezvoltării, vom opta pentru un indice al dezvoltării satului (DEVSAT) construit prin agregarea a patru indici componenți 1 referitori la capitalul uman, capitalul vital, condițiile de locuire (capitalul material) și gradul de izolare a comunității (vezi figura 11). DEVSAT realizează o măsurare indirectă a bunăstării comunitare prin raportare la condițiile de capital uman, material și social care fac posibil un consum sporit de bunuri publice și private
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fie „asumate”, owned by the country); realizate prin parteneriate cu toți actorii dezvoltării, sub coordonarea guvernului țării beneficiare; corectate prin luarea în considerare a efectelor produse prin aplicări anterioare, parțiale ale strategiilor de dezvoltare. Capital public - infrastructura unui spațiu de locuire. Capital social - concept evaluativ referitor la capacitatea unei relații sociale de a reduce costurile de tranzacție sau de convertire a unui stoc de valori (materiale, umane, sociale) în alt stoc de valori. Prin extensie, sunt denumite „capital social” relațiile care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
subiect le deține pe dimensiuni diferite ale poziției sale în spațiul social. Intervenție comunitară - influență realizată de către sau cu ajutorul unui agent social asupra unui client social din cadrul comunității, cu sau fără participarea acestuia din urmă la înfăptuirea proiectului de intervenție. Locuire - „ansamblul activităților de refacere și dezvoltare a capacității de muncă și a relațiilor sociale, condiționate de caracteristici ale cadrului construit sau amenajat dintr-un teritoriu dat. Cunoașterea și evaluarea locuirii se face în principal prin analiza condițiilor, calității și modului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fără participarea acestuia din urmă la înfăptuirea proiectului de intervenție. Locuire - „ansamblul activităților de refacere și dezvoltare a capacității de muncă și a relațiilor sociale, condiționate de caracteristici ale cadrului construit sau amenajat dintr-un teritoriu dat. Cunoașterea și evaluarea locuirii se face în principal prin analiza condițiilor, calității și modului de locuire la nivelul unor unități de locuire (locuință, clădire de locuit, vecinătate, ansamblu de locuit, cartier, localitateetc.). Condițiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate în special de către urbanism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
activităților de refacere și dezvoltare a capacității de muncă și a relațiilor sociale, condiționate de caracteristici ale cadrului construit sau amenajat dintr-un teritoriu dat. Cunoașterea și evaluarea locuirii se face în principal prin analiza condițiilor, calității și modului de locuire la nivelul unor unități de locuire (locuință, clădire de locuit, vecinătate, ansamblu de locuit, cartier, localitateetc.). Condițiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate în special de către urbanism. Sociologia analizează locuirea din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capacității de muncă și a relațiilor sociale, condiționate de caracteristici ale cadrului construit sau amenajat dintr-un teritoriu dat. Cunoașterea și evaluarea locuirii se face în principal prin analiza condițiilor, calității și modului de locuire la nivelul unor unități de locuire (locuință, clădire de locuit, vecinătate, ansamblu de locuit, cartier, localitateetc.). Condițiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate în special de către urbanism. Sociologia analizează locuirea din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea, explicarea și prognozarea cerințelor, problemelor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un teritoriu dat. Cunoașterea și evaluarea locuirii se face în principal prin analiza condițiilor, calității și modului de locuire la nivelul unor unități de locuire (locuință, clădire de locuit, vecinătate, ansamblu de locuit, cartier, localitateetc.). Condițiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate în special de către urbanism. Sociologia analizează locuirea din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea, explicarea și prognozarea cerințelor, problemelor și modurilor de locuire specifice diferitelor grupuri sociale. Modurile de locuire sunt ordonări specifice, relativ recurente ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în principal prin analiza condițiilor, calității și modului de locuire la nivelul unor unități de locuire (locuință, clădire de locuit, vecinătate, ansamblu de locuit, cartier, localitateetc.). Condițiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate în special de către urbanism. Sociologia analizează locuirea din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea, explicarea și prognozarea cerințelor, problemelor și modurilor de locuire specifice diferitelor grupuri sociale. Modurile de locuire sunt ordonări specifice, relativ recurente ale comportamentelor umane în funcție de constrângerile și oportunitățile specifice mediului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modului de locuire la nivelul unor unități de locuire (locuință, clădire de locuit, vecinătate, ansamblu de locuit, cartier, localitateetc.). Condițiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate în special de către urbanism. Sociologia analizează locuirea din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea, explicarea și prognozarea cerințelor, problemelor și modurilor de locuire specifice diferitelor grupuri sociale. Modurile de locuire sunt ordonări specifice, relativ recurente ale comportamentelor umane în funcție de constrângerile și oportunitățile specifice mediului de locuire, resurselor disponibile pentru accesul la diferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de locuit, vecinătate, ansamblu de locuit, cartier, localitateetc.). Condițiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate în special de către urbanism. Sociologia analizează locuirea din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea, explicarea și prognozarea cerințelor, problemelor și modurilor de locuire specifice diferitelor grupuri sociale. Modurile de locuire sunt ordonări specifice, relativ recurente ale comportamentelor umane în funcție de constrângerile și oportunitățile specifice mediului de locuire, resurselor disponibile pentru accesul la diferite condiții sau servicii și de orientările valorice ale agenților de locuire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
localitateetc.). Condițiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate în special de către urbanism. Sociologia analizează locuirea din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea, explicarea și prognozarea cerințelor, problemelor și modurilor de locuire specifice diferitelor grupuri sociale. Modurile de locuire sunt ordonări specifice, relativ recurente ale comportamentelor umane în funcție de constrângerile și oportunitățile specifice mediului de locuire, resurselor disponibile pentru accesul la diferite condiții sau servicii și de orientările valorice ale agenților de locuire. Prin mod de locuire se desemnează nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea, explicarea și prognozarea cerințelor, problemelor și modurilor de locuire specifice diferitelor grupuri sociale. Modurile de locuire sunt ordonări specifice, relativ recurente ale comportamentelor umane în funcție de constrângerile și oportunitățile specifice mediului de locuire, resurselor disponibile pentru accesul la diferite condiții sau servicii și de orientările valorice ale agenților de locuire. Prin mod de locuire se desemnează nu atât o sferă distinctă a modului de viață, cât mai ales o perspectivă specifică asupra acestuia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locuire specifice diferitelor grupuri sociale. Modurile de locuire sunt ordonări specifice, relativ recurente ale comportamentelor umane în funcție de constrângerile și oportunitățile specifice mediului de locuire, resurselor disponibile pentru accesul la diferite condiții sau servicii și de orientările valorice ale agenților de locuire. Prin mod de locuire se desemnează nu atât o sferă distinctă a modului de viață, cât mai ales o perspectivă specifică asupra acestuia, caracterizată prin interes pentru cunoașterea dependenței dintre diferitele ordonări ale componentelor vieții oamenilor și mediului lor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociale. Modurile de locuire sunt ordonări specifice, relativ recurente ale comportamentelor umane în funcție de constrângerile și oportunitățile specifice mediului de locuire, resurselor disponibile pentru accesul la diferite condiții sau servicii și de orientările valorice ale agenților de locuire. Prin mod de locuire se desemnează nu atât o sferă distinctă a modului de viață, cât mai ales o perspectivă specifică asupra acestuia, caracterizată prin interes pentru cunoașterea dependenței dintre diferitele ordonări ale componentelor vieții oamenilor și mediului lor de locuire. Calitatea locuirii desemnează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Prin mod de locuire se desemnează nu atât o sferă distinctă a modului de viață, cât mai ales o perspectivă specifică asupra acestuia, caracterizată prin interes pentru cunoașterea dependenței dintre diferitele ordonări ale componentelor vieții oamenilor și mediului lor de locuire. Calitatea locuirii desemnează gradul de satisfacere a cerințelor de locuit prin condițiile de locuire disponibile.Estimarea calității sociale a locuirii se face fie direct, prin măsurarea unor efecte ale condițiilor de locuit (stare de sănătate, satisfacție, mobilitate locativă,calitatea relațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de locuire se desemnează nu atât o sferă distinctă a modului de viață, cât mai ales o perspectivă specifică asupra acestuia, caracterizată prin interes pentru cunoașterea dependenței dintre diferitele ordonări ale componentelor vieții oamenilor și mediului lor de locuire. Calitatea locuirii desemnează gradul de satisfacere a cerințelor de locuit prin condițiile de locuire disponibile.Estimarea calității sociale a locuirii se face fie direct, prin măsurarea unor efecte ale condițiilor de locuit (stare de sănătate, satisfacție, mobilitate locativă,calitatea relațiilor de vecinătate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]