2,956 matches
-
mare de visări dulci și senine Iară noi? noi, epigonii? Noi În noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! (Eminescu, Epigonii) Poziția lor este diametral opusă În raport cu cea a iluminiștilor: aceștia din urmă clamează perfecțiunea rațiunii, a logos-ului, pe când cei dintâi situează conștiința mitică Într-o relație primordială cu “păcatul originar al gândirii” <ref id=”157”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Schleiermacher a fost conștient atât de rolul cât și de pericolul jucat de prejudecăți În actul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
afective ale articolelor nehotărâte în limba română", în SCL, V, 1-2, p. 93-98; republicat în Dimitrescu (2002), p. 79-84. Dimitrescu, Fl., 1983, "Automatisme verbale", în Rlit, XVI, 30. Dimitrescu, Fl., 1995, Dinamica lexicului românesc - ieri și azi, [Cluj-Napoca, București], Clusium - Logos. Dimitrescu, Fl., 1995a, "Limba actuala", în: Dimitrescu 1995, p. 157-298. Dimitrescu, Fl., 1997, "À propos des éléments italiens récents en roumain", în RRL, XLII, 5−6, p. 379−394. Dimitrescu, Fl., 2002, Drumul neîntrerupt al limbii române, [Cluj-Napoca], Clusium. Dimitrescu
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
altfel spus, ea este învățătura pentru cel ce își pune viața în slujba lui Dumnezeu. O astfel de învățătură oferă calea dreaptă a adevărului, în vederea contemplării lui Dumnezeu, dar și calea unei conduite virtuoase, inspirată de modelul divin. „Pedagogul” este Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, care ne conduce la mântuire. Despre rolul pe care îl are Acesta, Sfântul Clement scrie: „ ...întâi ca să ne vindece patimile noastre, apoi să ne conducă la Învățător, ca să ne pregătească sufletul curat și propriu pentru dobândirea cunoștinței
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale purtări”. Ca Învățător lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor la înțelegerea Logosului. Educația în epoca patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
17.1. INTRODUCERE, EPIDEMIOLOGIE, CLASIFICARE Oncologia (din grecește, onkos tumoră și logos studiu ) studiază afecțiunile neoplazice. Neoplazia este o neoformație tisulară rezultând din proliferarea exagerată a elementelor celulare ale unui țesut organizat având tendința de a crește exagerat, cu influență asupra țesuturilor din jur. Acest țesut cu structură mai mult sau mai
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
ceea ce este perceput prin simțuri.” (apud A. S. Janik, în „Secolul XX”, 1988:230). Cei doi gânditori sesizează, odată în plus, ceea ce au observat și alții, precum Kant, anume că o cunoaștere a lumii este mai curând o construcție a spiritului, logosului nostru (înțeles atât ca rațiune cât și ca discurs sau ca „raționalitate discursivă”) decât o reflectare mimetică, fidelă a realității, că noi nu putem prinde decât „fenomenul”, „lucrul în sine” scăpându-ne întotdeauna. În acest sens se va întreba Nietzsche
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
n-au fost ele date lucrurilor pentru ca omul să-și redea sieși puteri asupra lucrurilor? Frumoasă nebunie e vorbirea: astfel omul dansează de-asupra tuturor lucrurilor.” (apud B. Pautrat, în „Secolul XX”, 1988:214). Astfel în viziunea celor doi autori, logosul, limbajul nu este dominat de „instinctul cunoașterii, adevărului” ci de „instinctul estetic”, prin urmare gânditorul nu mai este chemat să prindă lumea în exactitatea ei (aceasta este o iluzie) ci pentru a o recrea artistic; „este imposibil să fixezi definitiv
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fost introduse produsele omologate după 1 ianuarie 2004, acestea au fost subliniate pentru a se remarca faptul că ele reprezintă ultimele recomandări. Autoarea 1.1.Obiectul și legăturile Fitopatologiei cu alte științe Patologia vegetală sau Fitopatologia (phyton = plantă; pathos = boală; logos = știință, discurs, vorbire) este știința care se ocupă cu studiul bolilor plantelor, al agenților care le produc și cu elaborarea metodelor de prevenire și combatere a acestora. Ea constituie una dintre disciplinele cele mai interesante și mai utile care stau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
suporte a‑l primi pe acela care se arăta în asemenea înfățișare și ca atare au căzut cu fața la pământ spunând că viziunea era pentru ei insuportabilă? Cât privește pătimirea lui Cristos, Eusebiu o descrie sub aspectul naturii umane întrebuințată de Logos: Cuvântul care verifică totul a voit să arate că umanitatea de care s‑a servit pentru salvarea oamenilor este superioară morții, și în comuniune cu propria viață și nemurire. De aceea a orânduit astfel eve‑ nimentele: pentru un moment, a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
au alte sfârșituri decât o ploaie torențială, altfel sfârșește în sfârșiturile sale un copac, altfel, un animal. Nici o viețuitoare nu sfârșește la limitele suprafeței corpului său; aceasta nu e limita viețuitoarei.“<ref id=”1”>Martin Heidegger, Logik. Heraklits Lehre vom Logos, în Gesamtausgabe, vol. 55, Frankfurt am Main, Klostermann, 1979, p. 304.</ref> Heidegger nu ajunge să discute în conferința de la Atena despre limita viețuitoarelor și despre limita omului. Totuși el citează la un moment dat această propoziție pe care Nietzsche
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
unicat. În lumea greco-romană, cele două circulau împreună, având aceeași semnificație. Grecii întrebuințau curent, chiar și după începutul erei noastre cuvântul astrologia( știința influențelor siderale, sinonim cu știința temelor natale, iar romanii se foloseau de astrologie (de la astron = astru și logos = cuvânt. Se crede că la rândul său, astron vine de la chaldeeanul Astartea = Iștar = Venus) Sinonim și concomitent cu astronomia (de la astron și nomos = lege); astromancia (astron și mantea = divinație); matematica, arta chaldeeană sau doctrina "de sublimus" (în această doctrină este
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: elită, intelectualitate, Biserică, tradiție, interbelic Soției mele, Grațiela-Teodora Cuprins Notă asupra ediției / 9 Introducere / 11 Partea I: ECCLESIA ȘI PROVOCĂRILE VREMII Regența Patriarhală / 21 Problema Pascală (1928-1929) / 39 Biserica și politica / 61 Învățământul religios / 91 Logos ortodox / 103 Partea a II-a: CONFESIONAL ȘI NAȚIONAL Biserică, Tradiție și națiune / 121 Abordarea interconfesională / 133 Arheologia confesională / 141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA Actualitatea Predaniei / 161 Cunoașterea religioasă / 175 Știință și credință / 189 Partea a IV
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
propria lege, neridicându-se împotriva legii lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai cuprinde și un breviar teologic compozit, cu referire la diverse teme auctoriale, de la probleme precum: libertatea, forme ale discursului subversiv, teologia imaginii până la chestiuni de strictă actualitate religioasă: menirea episcopatului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
controla învățământul religios era una absolută, Biserica Ortodoxă Română a pierdut un atuu important în defavoarea pretinsei autonomii universitare teologice, care a însemnat o diminuare în planul pregătirii duhovnicești, tocmai prin lipsa recursului la învățătura aspră și fără greș a Ecclesiei. Logos ortodox Elita intelectuală interbelică grupată în jurul lui Nae Ionescu milita, prin activitatea ei publicistică de la "Cuvântul" sau prin cea universitară, pentru restaurarea Ortodoxiei în drepturile ei naturale. Este meritul indelebil al acestei elite intelectuale care, prin vocea autorizată a lui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
științifică; pe măsură ce religiozitatea se transformase în modă, viața publică era obligată să admită rolul jucat de Biserică, ceea ce nu era un lucru normal - a trebuit să apară "moda religioasă" pentru ca Ecclesia să se bucure de atenția publică 8. Proiectata revistă Logos. Revue internationale de synthèse chrétienne orthodoxe, cu o copertă de o simplitate clasică, redactată în franceză, apare în 1928, în două numere de 160 de pagini fiecare, sub direcția lui Nae Ionescu și avându-i drept redactori, pe lângă reputatul filosof
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
exilul parizian: Georges Florovsky 9, Nikolai Berdiaev și Léon P. Karsavin. Studiul lui Georges Florovsky L'idée de la création dans la philosophie chrétienne 10 constituie rezumatul preliminar al unui capitol din cartea sa Philosophie du dogme christologique. Studiul din revista Logos este o cercetare aplicată asupra ideii de creație și a relației dintre Creator și creatură, pornind de la literatura patristică a Sf. Ioan Damaschin, Dionisie Areopagitul, Grigore de Nazianz, Vasile cel Mare, Maxim Mărturisitorul. Teza lui Georges Florovsky vizează faptul că
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
între Sfântul Scaun și Regatul României (Le Concordat entre le Saint-Siège et Le Royaume de Roumanie). Ultima secțiunea, Faits du jour. Informations, include noutățile religioase din România și din străinătate, precum și fapte sau evenimente semnificative. Al doilea număr al revistei Logos reunește, de asemenea, câteva mari autorități ale teologiei răsăritene și ale filosofiei europene: N. N. Glubokovsky 14, Thomas Greenwood 15. Glubokovski publică un studiu despre esența Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
religieuse, H. Strohl, profesor la Facultatea de Teologie protestantă din Strasbourg, rememorează, în articolul Orient et Occident, traseul vizitei sale, alături de un alt coleg, întreprinse în România. Printre altele, autorul consemnează că: "noi aducem urările noastre de prosperitate pentru revista Logos, care va servi nu numai ca simplu liant între mediile gânditoare ale creștinismului răsăritean, ci care va contribui la cunoașterea și aprecierea, în Franța, a elanului religios și științific care se manifestă în toate țările ce păstrează tradiția culturii și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
106 titluri de cărți de teologie și filosofie creștină, în engleză, franceză, germană și italiană, din care nu lipseau cele mai recente lucrări ale lui Buonaiuti, Zancov și Evelyn Underhill, apărute chiar în 1928. După această panoramare a activității revistei Logos, se pot trage câteva concluzii esențiale. În primul rând, această revistă academică de cultură ortodoxă a reunit, chiar dacă pentru o scurtă perioadă, numele de prim rang ale Bisericii răsăritene, făcând din spațiul românesc un centru de emulație a gândirii teologice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
refăcea legătura cu întreaga Ortodoxie și cu întreaga tradiție europeană a creștinismului, restaurând demnitatea și prestigiul Bisericii Ortodoxe Române. De altfel, intenția patriarhală de a relua proiectul revistei, doi ani mai târziu, constituie un fapt semnificativ, probând importanța extraordinară a Logosului ortodox 19. Partea a II-a Confesional și național Biserică, Tradiție și națiune Raportul dintre autoritatea laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Dumnezeu, omul și lumea. Prin Dumnezeu se poate depăși neliniștea produsă de infinit, precum a dovedit experiența lui Pascal. Fixarea cunoașterii în dimensiunea sacrului - în accepția sa teologică -, acolo unde acționează harul lui Dumnezeu, prin conlucrarea cu umanul, prin coborârea Logosului. Ordinea interioară a omului și ordinea naturii izvorăsc din Dumnezeu, divinitatea fiind situarea înaintea lumii, ființa nenăscută, cum afirmase și Thales. Ordinea și sensul lumii, precum și lucrurile din ea, aparțin lui Dumnezeu, ele putând fi revelate celor aleși. În Sfânta
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
energiile de care vorbesc Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa în teologia bizantină propriu-zisă, după Dionisie Areopagitul - îndeosebi la teologii secolului al XIV-lea. În contrapunct cu Eunomie care separa energeia de ousia divină pentru a o atribui Logos-ului, singura ființă creată nemijlocit de Agennetos (Cel Nenăscut), Sfântul Vasile cel Mare a susținut inseparabilitatea acestor două aspecte. Altfel, Dumnezeu ar rămâne nemanifestat și necunoscut în relațiile Lui cu ființele create. În același timp, Sfântul Vasile a insistat pe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
plenare a ființei umane, pe dimensiunea sa creștină. Teologia imaginii Epistemologia Imaginarului se fundează pe logica contradictoriului, logica terțiului inclus, în contrapunct cu logica terțiului exclus care a dominat gândirea occidentală a pozitivismului, a nominalismului și a materialismului. Raportul dintre logos și mythos care guvernează tradiția filosofică și culturală europeană este mediat de un al treilea element, imago, specific logicii contradictoriului. Nu putem înțelege această ipoteză de lucru dacă nu facem apel la gândirea filosofului român Ștefan Lupașcu. Logica sa este
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a încredințat prin har aleșilor săi, anulând cu mult rafinament limes dintre a da și a primi. Părintele Papacioc știe să umple golul terestru cu elementul divin, aceasta rămânând o necesitate a oricărui timp în analectele sacre ale pustiului. Prezența Logosului, a Cuvântului lui Dumnezeu devine o certitudine în această zonă a sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
teologie, Iași, Editura Timpul, 2001. Țuțea, Petre, Omul. Tratat de antropologie creștină, Iași, Editura Timpul, 2004. Țuțea, Petre, 322 de vorbe memorabile, București, Editura Humanitas, 2008. Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românească a existenței, București, Editura Fundației Culturale Române, 1991. Vulcănescu, Mircea, Logos și Eros, București, Editura Paideia, 1991. Vulcănescu, Mircea, Ultimul cuvânt, București, Editura Humanitas, 1992. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică, 3 vol., București, Editura Eminescu, 1996. Vulcănescu, Mircea, Posibilitățile filosofiei creștine, București, Editura Anastasia, 1996. Vulcănescu, Mircea, De la Criterion
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]