4,594 matches
-
de elitele partidelor naționale. În plus, contribuie la influențarea comportamentului actorilor săi în procesul decizional intern și în cel al UE. 10.4.2. Aspecte paradigmatice/teoretice Vom pune apoi în evidență contribuția noastră pe plan paradigmatic/teoretic. Hix și Lord au afirmat că "studiul diferitelor relități empirice este mai bine condus prin folosirea unor perspective teoretice și metodologice variate: analizînd UE ca organizație internațioanlă ai cărei principali actori sînt miniștrii naționali sau ca sistem politic dispunînd de o arenă politică
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Ladrech). Dar și abordarea prin comparative politics aduce instrumente conceptuale utile, cum este conceptul de policy-making, care permite organizarea analizei poziționării actorilor partinici în patru faze. Am prezentat și această ipoteză. Aproape 15 ani mai tîrziu, Simon Hix și Christopher Lord păstrează abordarea prin comparative politics, opunînd-o relațiilor internaționale. Ei susțin ipoteza, construită istoric, că există un clash de paradigmă între relațiile internaționale și comparative politics. Din anii 1950, abordarea integrării europene e dominată de relațiile internaționale. Pentru Hix și Lord
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Lord păstrează abordarea prin comparative politics, opunînd-o relațiilor internaționale. Ei susțin ipoteza, construită istoric, că există un clash de paradigmă între relațiile internaționale și comparative politics. Din anii 1950, abordarea integrării europene e dominată de relațiile internaționale. Pentru Hix și Lord, ipoteza fundamentală a acestei abordări este următoarea: Comunitatea Europeană și, acum, Uniunea Europeană ar constitui o formă hibridă de organizare în care principalii actori sînt statele-națiune. Coexistă două interpretări. De o parte se găsesc neorealiștii sau interguvernamentaliștii, care acceptă că grupările
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
pe o axă unidimensională a politicii, care opune independența națională și integrarea supranațională. Concepția Europei partidelor are la bază o paradigmă total diferită. Studiul partidelor politice la nivel național este susținut prin importante teorii și metode pe care Hix și Lord le numesc comparative politics și care pot permite analizarea dezvoltării partidelor politice în Uniunea Europeană. Această abordare sugerează abandonarea premiselor legate de relațiile internaționale. Altfel spus, adepții politicii comparate consideră că UE nu este o organizație internațională. Diferența dintre cele două
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
politice transnaționale. Pentru a examina Europa partidelor, preocuparea ține de elemente explicative ca structura societății, dimensiunile ideologice și conflictele între partide, cadrul instituțional al sistemului politic, comportamentul actorilor politici în sistem și elaborarea politicii publice. Față de analiza lui Hix și Lord, implicațiile studiului de față sînt următoarele. Pentru a examina morfologia europartidelor, abordarea politicilor comparate nu este suficientă, ci trebuie să se treacă printr-una integrată. De pildă, foarte utile au fost distincțiile analitice ale lui Niedermayer. Hix și Lord nu
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și Lord, implicațiile studiului de față sînt următoarele. Pentru a examina morfologia europartidelor, abordarea politicilor comparate nu este suficientă, ci trebuie să se treacă printr-una integrată. De pildă, foarte utile au fost distincțiile analitice ale lui Niedermayer. Hix și Lord nu au sublinit explicit asta. În plus, abordarea prin comparative politics ar trebui să ia mai mult în considerare concluziile abordării integrate. De exemplu, funcțiile suprastructurale ale europartidelor (contribuția la familiarizarea, europenizarea, legitimarea și democratizarea membrilor) sînt destul de originale în comparație cu
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
este crucială în studierea politicilor. Pe de altă parte, trebuie identificate și mecanismele care acționează în și între diversele organe ale europartidelor, precum și folosirea acestor mecanisme de către actorii partinici. O altă implicație a studiului nostru, contrară afirmațiilor lui Hix și Lord, este constatarea că analiza Europei partidelor nu se poate lipsi de cea a Europei patriilor. Desigur, aceste două analize reflectă paradigme cu ipoteze diferite prin obiectele de analiză distincte. Totuși o paradigmă poate ajuta la mai buna examinare a obiectului
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
distincție permite organizarea dezbaterii și reflecției între relațiile internaționale și comparative politics. Așadar, în loc de a considera că este necesară o alegere între abordările integrată și comparativă (Pridham), că există un clash între paradigmele relațiilor internaționale și politicilor comparate (Hix și Lord) sau că distincția între cele două abordări este artificială (Johansson), ar trebui continuate rezultatele abordării integrate (inclusiv cadrul partinic național), ale abordării prin comparative politics și prin relațiile internaționale pentru a examina natura și politicile partidelor europene. 10.4.2
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
strategiei de la Lisabona. În al doilea rînd, alți cercetători nu pot considera PSE numai ca variabilă independentă. O primă pistă ar consta în completarea reflecțiilor lui Robert Ladrech prin noțiunea de condiționalitate. Cum am mai amintit, Simon Hix și Christopher Lord consideră "capacitatea federațiilor de partide și a grupurilor din PE de a acționa autonom mai mult condiționată decît absolută. Cu alte cuvinte, aceste chestiuni se învîrt în jurul aceleiași probleme: în ce condiții sînt europartidele destinatare "dependente" sau determinante independente ale
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
din PE de a acționa autonom mai mult condiționată decît absolută. Cu alte cuvinte, aceste chestiuni se învîrt în jurul aceleiași probleme: în ce condiții sînt europartidele destinatare "dependente" sau determinante independente ale procesului politic din UE?"747. Pentru Hix și Lord, aceste condiții sînt în număr de trei: (a) gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale, (b) regulile de decizie din UE și impactul competiției partinice asupra coerenței familiilor de partide pentru a influența output-urile instituționale și (c) resursele europartidelor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și al factorilor motori Factori încetinitori Factori motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de partide europene (Hix) Structura instituțională europeană (Hix, Ladrech) Pericole și oportunități (Hix și Lord) Dominanța intereselor naționale (Hix) Strategia coalițiilor transnaționale (Johansson) Sistemele de partide naționale (Hix) Masa critică (Ladrech) Partidele de guvernămînt (Hanley, Kulahci) Evoluția ideologică în cadrul europartidului (Hanley) Rezultatele cercetării de față trec totuși de această sinteză teoretică. Mai mulți factori motori
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de un cadru de analiză care să permită nu doar examinarea construirii consensului, ci și a competiției în și între partidele europene. 10.4.3. Aspecte normative Vom continua arătînd implicațiile acestei analize față de dezbaterea normativă inițiată de Hix și Lord: "Dacă Europa partidelor trebuie să reducă deficitul de legitimitate în UE, cum trebuie concepute instituțiile europene?"749. Hix și Lord sugerează următoarele ameliorări 750. Este necesar să se promoveze rolul Europei partidelor în alegerile europene, să se încurajeze competiția între
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
partidele europene. 10.4.3. Aspecte normative Vom continua arătînd implicațiile acestei analize față de dezbaterea normativă inițiată de Hix și Lord: "Dacă Europa partidelor trebuie să reducă deficitul de legitimitate în UE, cum trebuie concepute instituțiile europene?"749. Hix și Lord sugerează următoarele ameliorări 750. Este necesar să se promoveze rolul Europei partidelor în alegerile europene, să se încurajeze competiția între partidele europene și să se împiedice dominanța partidelor păstrîndu-se un echilibru între trei Europe: Europa patriilor, Europa lobby-urilor și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Union", în The International Spectator, 2002a, pp. 49-59. Simon Hix, "Parties at the European level", în Paul Webb, David Farrell și Ian Holliday (ed.), Political Parties in Advanced Industrial Democracies, Oxford University Press, 2002b, p. 305. Simon Hix și Christopher Lord, Political Parties in the European Union, Macmillan, Londra, 1997. Simon Hix și Christopher Lord, "A Model Transnational Party? The Party of European Socialists", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot, 1998
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
level", în Paul Webb, David Farrell și Ian Holliday (ed.), Political Parties in Advanced Industrial Democracies, Oxford University Press, 2002b, p. 305. Simon Hix și Christopher Lord, Political Parties in the European Union, Macmillan, Londra, 1997. Simon Hix și Christopher Lord, "A Model Transnational Party? The Party of European Socialists", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot, 1998, pp. 86-101. Simon Hix și Urs Lesse, A History of the Party of European
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Oxford University Press, 2002b, p. 305. Simon Hix și Christopher Lord, Political Parties in the European Union, Macmillan, Londra, 1997. Simon Hix și Christopher Lord, "A Model Transnational Party? The Party of European Socialists", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot, 1998, pp. 86-101. Simon Hix și Urs Lesse, A History of the Party of European Socialists. 1957-2002, Bruxelles, 2002. Dermot Hodson și Imelda Maher, "The Open Method as a New Mode
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
UEDC) et les nouveaux partis d'Europe centrale et orientale", în Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele (ed.), op. cit., pp. 177-187. Thomas Jansen, "The integration of the Conservatives into the European People's Party", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), op. cit., pp. 102-116. Karl-Magnus Johansson, "The Transnationalization of Party Politics", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), op. cit., pp. 28-49. Karl Magnus Johansson, "Tracing the Employment Title in the Amsterdam Treaty: Uncovering Transnational Coalitions", în Journal of European
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
op. cit., pp. 177-187. Thomas Jansen, "The integration of the Conservatives into the European People's Party", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), op. cit., pp. 102-116. Karl-Magnus Johansson, "The Transnationalization of Party Politics", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), op. cit., pp. 28-49. Karl Magnus Johansson, "Tracing the Employment Title in the Amsterdam Treaty: Uncovering Transnational Coalitions", în Journal of European Public Policy, vol. 6, nr. 1, 1999, pp. 85-101. Karl-Magnus Johansson, "Party Elites in Multilevel Europe. The Christian
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
European Journal of Political Research, vol. 24, 1993. Robert Ladrech, "Partisanship and Party Formation in European Union Politics", în Comparative Politics, ianuarie 1997, pp. 167-185. Robert Ladrech, "Party Networks, Issues Agendas and European Union Governance", înin David Bell și Christopher Lord, Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot, 1998, pp. 51-85. Robert Ladrech, "Political Parties and the Problem of Legitimacy in the European Union", în Thomas Banchoff și Mitchell P. Smith (ed.), op. cit., pp. 93-112. Robert Ladrech, "Postscript: Social Democratic
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Sidjanski (ed.), Les partis politiques et les élections européennes, Dossiers de l'Institut Universitaire d'Etudes Européennes, Geneva, decembrie 1979, pp. 24-32. Juliet Lodge și Valentine Herman, Direct Elections to the European Parliament. A Community Perspective, Macmillan, Londra, 1982. Christopher Lord, "Introduction", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot/Brookfield/Singapore/Sydney, 1998, pp. 1-9. Christopher Lord, "Les partis politiques et l'Union européenne. Quel type de concurrence imparfaite?", în Pascal Delwit
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
européennes, Dossiers de l'Institut Universitaire d'Etudes Européennes, Geneva, decembrie 1979, pp. 24-32. Juliet Lodge și Valentine Herman, Direct Elections to the European Parliament. A Community Perspective, Macmillan, Londra, 1982. Christopher Lord, "Introduction", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot/Brookfield/Singapore/Sydney, 1998, pp. 1-9. Christopher Lord, "Les partis politiques et l'Union européenne. Quel type de concurrence imparfaite?", în Pascal Delwit, Erol Kulahci și Cédric Van de Walle, op. cit
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Valentine Herman, Direct Elections to the European Parliament. A Community Perspective, Macmillan, Londra, 1982. Christopher Lord, "Introduction", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot/Brookfield/Singapore/Sydney, 1998, pp. 1-9. Christopher Lord, "Les partis politiques et l'Union européenne. Quel type de concurrence imparfaite?", în Pascal Delwit, Erol Kulahci și Cédric Van de Walle, op. cit., pp. 39-56. Christopher Lord, "What Role for Parties in EU Politics?", în Journal of European Integration/Revue
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
in the European Union, Ashgate, Aldershot/Brookfield/Singapore/Sydney, 1998, pp. 1-9. Christopher Lord, "Les partis politiques et l'Union européenne. Quel type de concurrence imparfaite?", în Pascal Delwit, Erol Kulahci și Cédric Van de Walle, op. cit., pp. 39-56. Christopher Lord, "What Role for Parties in EU Politics?", în Journal of European Integration/Revue d'intégration européenne, vol. 24, nr. 1, 2002, pp. 39-52. Wilfried Loth, "The Socialist International", în Walter Lipgens și Wilfried Loth (éds), Documents on the History of
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Power in the European Comunity", în Journal of Common Market Studies, vol. 31, nr. 4, 1993, pp. 473-524. Vezi, de asemenea, Andrew Moravcsik, The Choice for Europe. Social Purpose & State Power from Messina to Maastricht, Cornell University, 1998. 4 Christopher Lord, "Introduction", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot/Brookfield/Singapore/Sydney, 1998, p. 3. 5 Ibidem, p. 4. 6 Vernan Bogdanor, "The European Union, the Political Class and the People", în
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Common Market Studies, vol. 31, nr. 4, 1993, pp. 473-524. Vezi, de asemenea, Andrew Moravcsik, The Choice for Europe. Social Purpose & State Power from Messina to Maastricht, Cornell University, 1998. 4 Christopher Lord, "Introduction", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot/Brookfield/Singapore/Sydney, 1998, p. 3. 5 Ibidem, p. 4. 6 Vernan Bogdanor, "The European Union, the Political Class and the People", în Jack Hayward (ed.), Elitism, Populism and European Politics
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]