3,374 matches
-
aci lângă fântâna secată / că salcia serii cade apăsător, / chiar piscurile se gârbovesc copleșite, / iar moara de vânt, văduvă și neagră, / înnebunește pe deal, înnebunește” (Septembrie). Etapa constructivistă aduce cu sine un interes mai apăsat pentru dimensiunea experimentală și virtuțile ludice ale limbajului (Ev, Eleonora). În același timp, peisajul citadin cosmopolit, sclipitor și caleidoscopic devine un prilej de developare a fascinantei polimorfii a lumii moderne: „La băcănie la Ciobanu / lunecă pe chitre soare. / Câtă umbră sub pădure, / în vitrina fructelor răcoare
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
a da divinității un sens îl duce de la inchietudine la ipostazele răzmeriței argheziene: „Citesc pe chipul milei Tale ciuda/Că-Ți sunt mai om decât mi-ești Dumnezeu”. Frecvent însă, angoasa, sentimentul părăsirii sau al finitudinii sunt deturnate spre formele ludicului. Tristis amor, Telefon, Romantic, Ispita clipei, Bărbat învins, Spovedania unui copil al Erosului nostru și multe alte piese din ciclul De-amor și de-amar (joc de cuvinte mizând pe rezonanțele etimologice ale celui de-al doilea termen) sunt elegii
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
eficace”, „magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara, darac,/[...] dever, dalcauc, dovleac/ dandana, dambla, dalac.../ - Dud, duducă, dușumea”. Ca prozator, V. nu este mai puțin interesant. Apelând la parodierea stilurilor
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
observarea și discutarea în grup mic a comportamentelor parentale cotidiene și particulare în situații deosebite; discutarea față în față a problemelor; culegerea de informații asupra activităților copilului, asupra dezvoltării și asupra problemelor care pot interveni, prezentate în forme didactice și ludice; tehnicile autoscopiei, care implică analiza propriilor experiențe sociale și reflecția asupra lor; crearea de povești pentru copii pornind de la propria experiență; tehnica incidentelor critice, care folosește analiza evenimentelor și a situațiilor problemă prin prisma soluțiilor găsite; ateliere de creație în
PROGRAME EDUCATIVE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Luciana Petronela Fechita () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1404]
-
Sorescu, V. Voiculescu. Consecvența experienței spirituale, ALA, 1998, 416; Dicț. analitic, I, 119-121, 336-338, III, 315-316, 363-365, IV, 286-288, 328-330, 424-426, 570-573; Mihai Rădulescu, Rugul Aprins. De la mănăstirea Antim la Aiud, București, 1998, passim; Roxana Sorescu, Andrei Voiculescu, V. Voiculescu ludicul, RL, 1999, 16; Daniel Cristea-Enache, V. V.- de două ori semnul victoriei, ALA, 1999, 498; Ștefan Aug. Doinaș, Poeți români, București, 1999, 279-300; Gheorghe Grigurcu, O aventură a vitalismului: V. Voiculescu, VR, 2000, 10-11; Dicț. esențial, 895-897; Ghițulescu, Istoria, 35-39; Delia
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
precise, realiste, dozând, cu atenție, resursele de tot felul - umane, temporale, procedurale, materiale - constituind o alternativă viabilă la parcurgerea conținuturilor prevăzute de curriculum-ul școlar, prin lecții. Proiectul a fost gândit din perspectiva abordării interdisciplinare a activităților, vizând și caracterul ludic, dimensiuni ale învățării care dezvoltă competența de comunicare a elevilor. Programul s-a axat pe exerciții de îmbogățire a vocabularului, pe abordarea textului literar prin exerciții creative, pe elaborarea unor compoziții proprii, structurate, dar, mai ales, libere, cu pronunțat caracter
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
prin subiectele propuse, pentru antrenarea potențialului creator al fiecăruia dintre ei. Beneficiind de experiența mai multor învățători, elevii au format, practic, noi colective, grupe de 30 de elevi, provenind din clase și școli diferite. Subiectele au fost gândite din perspectivă ludică și interdisciplinară, desfășurându-se multe activități pe baza unei teme integratoare, abordându-se integrat informații aparținând unor domenii diferite. Disciplinele de învățământ între care s-au realizat multiple conexiuni au fost: Limba și literatura română, Literatura pentru copii (opțional), Ed.
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
pe nisip, Femeia de fum, Nostalgice nisipuri trădează obsesia efemerului, încercarea de prindere parcă în fotogramă a existenței aflate în permanentă schimbare. S. tinde să abstractizeze, să înțeleagă altfel firea lucrurilor, după cum există la el și o tentație, nereprimată, a ludicului, o glisare dinspre tonalitățile grave, reflexive spre o repunere în drepturi a jocului (Joc de fachir, Jocuri cu arcuri, Joc de cuvinte). Modul de a vedea poezia, pictura și spectacolul se regăsește în cartea de eseuri Artă și sensibilitate (1975
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
bufon”. În fond, el e cel care „se scălâmbăie”, face năzbâtii, vorbește în dodii. Dar asta nu îl împiedică să rostească uneori „adevăruri pline cu praf de strănutat”. De aceea, unele poeme sunt mici disertații etice în care, sub aparența ludicului inocent și a imagisticii incontinente, S. uzează din plin de resursele subversiunii: „Coboară în fântână nu zăbovi însă prea mult în răcoarea oglinzilor / la secretele întâlniri ale grădinarilor pune-ți mustăți de mărar / existența noastră în Balcani are o mulțime
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
vocea poetului se exersează în diverse game și arpegii optzeciste, poate fi recunoscut un stil unitar. S. optează pentru o lirică a metamorfozelor, poemele constituind în genere amalgamuri textuale, construite după o logică absconsă: jumătate barbian-ermetică, jumătate absurd-jucăușă, în spiritul ludicului cu schepsis abisal din poezia lui Nichita Stănescu. Abia cu versurile din Lux (1992) lirismul metafizic, discursiv se mai scutură de măștile fals-jucăușe, se concentrează și se adâncește. Autorul devine mai puțin „optzecist”, e mai proaspăt, renunțând la construcțiile compozite
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
ființa (uneori cu majusculă), raportul dintre gândire, cuvinte, simțuri și realitate etc. - sunt abordate cu instrumente postmoderne: parodia, jocul lingvistic și intertextual, construcția hibridă a poemului și a imaginii, desfacerea (textualistă) a mecanismelor limbajului. Uneori tocmai această metafizică în registru ludic constituie farmecul poemelor (Odă, Prolog), alteori combinarea lor nu se articulează într-un discurs viabil poetic, ca în Deus ex machina, Ieșirea din apă, dar și în Rama de cuvinte, I, II, ce pare o poemă filosofică de Nichita Stănescu
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Acest volum, oarecum de „tranziție”, mai cuprinde pagini (textualiste) despre poem și poezii (moderniste) despre timp. Odată cu Desfacerea (1994), titlu care reia titlul mai multor poeme din Lumină de la foc, se propune o „lirică de semne”, realizată uneori și prin intermediul ludicului de limbaj, dar fără intenția parodică optzecistă. Timpul, trecerea, moartea devin teme obsedante, înscrise în confesiuni discursive (Locul de trecere, Corabia) sau în false scenarii narativ-alegorice (Formele interioare, Nici o inimă). Se remarcă tendința spre un limbaj cât mai concret, spre
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
morților (1998) pare să aducă o nouă direcție - un neorealism imagist-simbolic. În antologia Celebra specie umană (1999), ca și în Oameni care merg (1999), lirismul se precizează ca joc (al inimii) între viață și moarte, la limita dintre grav și ludic multe poeme adoptând formula unui cântec postmodern, spre exemplu în Cimitirul de mașini de formula unu. Tema timpului și tema morții (mersul spre moarte fără picioare, călătoria) devin din ce în ce mai frecvente în Zăpadă noaptea (2000), Crucea verbului (2000), O lume de
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
simplificare a structurii textelor, de la dimensiune, dispoziție grafică la metaforism și sintaxă. O disperare blândă se citește în jocurile cu moartea (Jocuri), în versurile religioase, ludic-ermetice (Dansuri). Poezia se zbate între tăcere și țipăt și trece nestingherită din regimul gratuității ludice în cel al tragicului. O anumită influență bacoviană (tristețea, motivul ploii, simplitatea melodioasă), perceptibilă în ultimele două culegeri, se identifică mai clar în Biserica ploii (2001) sau în Spălarea apei (2001), unde moartea e sinonimă cu spaima de vid. Dacă
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
fin de autoironie din Tușiți (1970): „Mă bătea prea tare soarele/ Și te-am pus în geam/ Ca pe o hârtie albastră// [...] Mă bătea prea tare moartea,/ Și te-am pus în dreptul inimii,// Ca pe un paravan, de dragoste” și ludicul grotesc al poemelor reunite în Descântoteca (1976): „Vreau să-mi fac o descântotecă mare de dragoste.../ Dă-mi și tu o mână de ajutor,/ Pune placa, pune-ți buzele,/ Pielea feții, coada ochilor la lucru,/ Părul, dă-i drumul pe
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
grecești. Mișcarea istorică se consumă într-un fel de teatru unde, de la un spectacol la altul, totul este refolosit cu grijă - actori, recuzită, costume. În toate piesele lui S. evenimentele model își dezvăluie și fața gravă, și pe cea ilară, ludică. Nu se face nicăieri un secret din faptul că geneze sau distrugeri ale lumii, întemeieri sau căderi de imperii, toate sunt înseriabile, confundându-se, la limită, cu cărțile în care sunt narate și care, la rândul lor, se repetă una
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
cu expunerea cel mai canonic tranzitivă este Trei dinți din față, devenit pentru o vreme un fel de carte-cult pentru publicul tânăr, ca variantă de Cei trei mușchetari localizată la sfârșitul deceniului al șaselea. În Viziunea vizuinii, creat pe suportul ludic al melanjului între datele fabulei, ale romanului alegoric și ale romanului „realist”, metoda improvizației este cel mai lesne observabilă, mișcarea secvențelor fiind alimentată nu de aderența la un fir epic, ci de variațiunile și asocierile în jurul unui cuvânt, unei imagini
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Printre metodele care activizează predarea învățarea sunt și cele prin care elevii lucrează productiv unii cu alții ,își dezvoltă abilități de colaborare și ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor foarte ușor de reținut,caracterului ludic și oferind alternative de învățare cu “priză” la copii. Metodele și tehnicile interactive de grup se clasifică,după funcția principala didactica în : a) Metode de predare - învățare interactivă în grup: metodă predării / învățării reciproce (Reciprocal teaching -Palinscar), metoda “mozaicului”( Jigsaw
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
pro/contra unui personaj al temei/fapt sugerat de tema, ”dansatorii” propun un dans tematic sau concep un joc pentru pauză mare legat de tema dată); Pasul 4 “*” Fiecare echipă va prezenta întregii clase produsul muncii în echipă. Avantaje:atmosferă ludica; solicitarea abilităților fiecărui copil; valorizarea copiilor în cadrul colectivului. CIORCHINELE Pasul 1 “*” Se scrie un cuvant/tema în mijlocul tablei; Pasul 2 “*” Se cere elevilor să noteze toate ideile /sintagmele care le vi în minte legate de cuvânt/tema și se trasează
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
pe grupe, prezintă atitudini pozitive față de situațiile evaluative , își manifestă interesul de a corecta greșelile , cerând informații cadrului didactic. Aplicațiile matematice, precum și momentele de problematizare au avut un impact deosebit asupra elevilor , astfel încât au antrenat întregul colectiv datorită caracterului creativ , ludic și nu pur algoritmic . Un demers didactic foarte bine elaborat și în conformitate cu cerințele curriculum-ului național presupune administrarea probelor orale în orice moment al traseului didactic. Rolul lor este de activizare a vocabularului matematic, de utilizare în mod corect și
Evaluarea la matematică de la teorie la practică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
Printre metodele care activizează predarea învățarea sunt și cele prin care elevii lucreaza productiv unii cu altii ,își dezvoltă abilități de colaborare și ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor foarte ușor de reținut,caracterului ludic și oferind alternative de învățare cu “priză” la copii. Metodele active necesită o pregătire atentă: ele nu sunt eficiente decât in condițiile respectării regulilor jocului. Avantajul major al folosirii acestor metode provine din faptul că ele pot motiva și elevii
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
avalanșa pseudoliteraturii distribuită de massmedia, video și televiziune În care violența este cantitativ reprezentată. Dezvoltarea În familie a unor capacități integrative ale copilului prin intermediul jocului relevă importanța sa ca exercițiu de a face față În situații de competiție, frustrație, amenințări ludice sau conflicte. Activitatea ludică antrenează imaginația și Îndepărtează plictiseala ce poate genera violență atunci când capacitatea de neutralizare a pulsiunilor este redusă, ca În cazul personalităților pasiv agresive. Aceste aspecte ale psihodinamicii individuale și familiale, ca și dinamica socializării influențează limitele
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
massmedia, video și televiziune În care violența este cantitativ reprezentată. Dezvoltarea În familie a unor capacități integrative ale copilului prin intermediul jocului relevă importanța sa ca exercițiu de a face față În situații de competiție, frustrație, amenințări ludice sau conflicte. Activitatea ludică antrenează imaginația și Îndepărtează plictiseala ce poate genera violență atunci când capacitatea de neutralizare a pulsiunilor este redusă, ca În cazul personalităților pasiv agresive. Aceste aspecte ale psihodinamicii individuale și familiale, ca și dinamica socializării influențează limitele de declanșare a mecanismelor
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
armonioasă, în deplina stare de sănătate. Baschetul este jocul sportiv care poate fi practicat de copii si tineri de ambele sexe, de bărbați si femei, de vârstă adultă, atât în scop competițional, cât si ca activitate fizică de întreținere sau ludica. Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc precum si numărul mic de jucători care se întrec în teren, determină deplasări rapide ale acestora precum și o circulație foarte rapidă a mingii. Jucătorii participă în egală măsură atât în fazele de atac, cât
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
a agresivității asupra propriului său corp pe care „distrugându-l” își suprimă propria sa viață. 4) Procesul oblativ: în cazul acesta suicidul este interpretat ca un act sacrificial. Prin aceasta el corespunde cu tipurile de suicid altruist, eroic. 5) Procesul ludic: este cel în care suicidul ca o formă de factură sublimată a jocului cu moartea (sporturile extreme, cascadoria etc.). 6) Instinctul morții: explică actele de suicid ca pe o anumită înclinație sau dispoziție psihologică morbidă contrarie instinctului de conservare, care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]