2,156 matches
-
14,00; apoi, iarăși muncă, până la orele 17,00. O altă oră de recreație și din nou în biserică cu toții pentru recitarea rozariului. Încă un timp de studiu pentru toți și, în sfârșit, cina pe bază de felii mari de mămăligă. La o oră corespunzătoare, potrivit anotimpurilor, ziua se încheia cu rugăciunile de seară și cu un gând religios, numit maxima. Și, în fine, toți la somnuleț. Nu exista nici o îndoială: acestor băieți, atât de intens implicați în muncă, în studiu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
primită printre colaboratoarele lui don Calabria. A trăit într-o sărăcie absolută, fără a se plânge vreodată de greutățile și de lipsurile de tot ceea ce cândva dispunea. «Într-o zi - ne povestește don Calabria - mâncând cu plăcere o felie de mămăligă și brânză, a exclamat cu simplitate: „Părinte, cred că eu nu voi merge în paradis, pentru că mă bucur de el aici pe pământ“. Și totuși - continuă don Calabria - nu existau atâtea comodități, iar de la ferestrele casei lor se auzeau anumite
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ivea ocazia, le oferea posibilitatea să-și exercite ministerul sacerdotal: predici, confesiuni, cateheze. În cei trei ani de război, dificultățile pentru a hrăni sutele de persoane care trăiau în Casă au fost enorme. De multe ori lipsea literal pâinea și mămăliga. Cu câtă fervoare și trepidație băieții recitau pe la ora prânzului Coronița Providenței: «Preasfântă Providență a lui Dumnezeu, ajută-ne!». O litanie lungă ce începea pe un ton de suplicație și se transforma crescând într-un strigăt de ajutor. Solistul începea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nu le lipsea voioșia și armonia. Anii cei mai triști și grei au fost cei din perioada războiului dintre 1915-1918. Marele război a adus și restricții alimentare pentru întreaga populație italiană. Și în Institut a început să lipsească pâinea și mămăliga. Pentru a face situația și mai crudă s-au adăugat și anotimpurile de iarnă deosebit de reci. Lipsa de încălzire amorțea membrele și moleșea mințile. Apa din găleți și cerneala din călimări deveneau cubulețe de gheață. Ora de studiu de dimineață
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
meciului de pe Bernabeu. S-a ridicat și a jucat, în vreme ce noi, milioanele de români, invocam ceasul rău, pisica neagră, nedreptatea divină, ghinionul ca asemenea nenorocire să ni se întîmple tocmai nouă. în asemenea clipe, sîntem tentați să ne înmuiem ca mămăligile. Eroismul strămoșesc cu care ne-au îndoctrinat falsele manuale de istorie ale comunismului nu ne-a modelat, ci ne-a mințit. Privind înapoi, la existența adevărată, descoperim că ne-a stat mult mai bine ascunși în păduri decît cu mîna
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
viteză amețitoare: " - Hei, hei! dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai adus aminte de cântecul cela: Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum..." * "- Ei apoi, zi că nu-i lumea de-apoi. Să te ferească Dumnezeu, când prinde mămăliga coajă. Vorba ceea: Dă-mi, Doamne, ce n-am avut, Să mă mir ce m-a găsit." O dată priceput mecanismul povestitorului, suntem luați de veselia lui și enunțarea goalei formule: vorba ceea trezește râsul. Mai este și o erudiție strict
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i asta, Ioane? - întreabă femeia lui. - Dă, nevastă, vezi și tu ce-i... socoteala boierului, nu l-ar mai răbda Cel-de-sus!" În altă parte vedem grozavele condiții sanitare în care moare țăranul, după ce am aflat și felul lui de hrană (mămăligă rece și mojdei). Țăranul e urmărit apoi la oraș, ca recrut, în puterea sergentului de la cazarmă. Prin asta Vlahuță atingea punctul cel mai scump socialiștilor, chestiunea bătăii în armată, pe care unii voiau s-o dezvolte, nu din umanitarism, ci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
râmătorii. Mijlocul de a dezlega limba iscoadelor este vinul roș fiert într-o oală nouă, "adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-au dat de către cazaci să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu unt", "căprioară friptă" scăldată în "zama fripturii îmbunătățită cu piper", "clătite cu smântână îndulcită", însă, spre canonire, fără vin, ceea ce i s-a părut cerșetorului o tragedie grozavă acoperind toate evenimentele politice. Frații Jderi și Izvorul-Alb
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite dintr-o vacă întreagă", mămăliga e mestecată cu piciorul unui scăuieș, într-o odaie e atâta goliciune că "ai fi putut prea bine învîrti o mâță de coadă și n-ar fi avut de ce se prinde". Ochiul scriitorului mărește și diformează în sensul enormului și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Toate simțurile dealtfel sunt iritate. Pantagruelismul lui Hogaș e înrudit cu flămînzeala lui Creangă și cu gastronomia primitivă a lui Sadoveanu. Foamea e sălbatecă, cinele sunt uriașe. Scrobul e făcut dintr-un număr infinit de ouă, borșul e un ocean, mămăliga apare ca mâncarea sacră, care neînghițită la vreme pricinuiește căderea individului în lumea umbrelor. D. D. PĂTRĂȘCANU Comicul lui D. D. Pătrășcanu (1872-1937) e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații caricate și din mecanizări. Un inspector vizitează o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor, se mai făcea și din mei. Cultura meiului a dispărut, dar îmi amimtesc de meiul cultivat de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă se mai foloseau și multe fructe și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
face munci prea grele, că ar fi obosită sau că nu mai poate. A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din copilăria mea este
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
hainele care se puteau vinde, care aveau preț. Am rămas toți goi și fără mâncare. A fost, pentru noi, o primăvară cu o foamete cumplită. Nu erau nici ouă, nici păsări, nici miei, nici lapte sau brânză. Nu aveam decât mămăligă cu fasole sau cu varză murată. Când foamea sa întețit în casa noastră, tata a cumpărat de la un lipovean un butoiaș cu hamsii sărate, plătite cu două piei de oaie. Erau un soi de peștișori, puțin mai mari, mai groși
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și plin de amare îndoieli, îți scriu, iubite Chibici, și te rog să mi lămurești poziția în care mă aflu. Eu aș vrea să scap cât se poate de curând. Și să mă întorc în țară, să mă satur de mămăliga strămoșească, căci aici, de când mă aflu, n am avut niciodată fericirea de-a mânca măcar până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenoriocitul tău amic, M.Eminescu.” (O.XVI, p.197-198). Scrisoarea se va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ceea ce Înseamna că aveau pedepse mari. Și când am coborât din dubă, atunci, acolo, În zarva aia care s-a făcut până să ne repartizeze la celule, am Îmbrățișat bărbații și i-am sărutat, că n-aveam nici pâine, nici mămăligă, nimic să le dau, dar așa, pentru Încurajare, i-am sărutat... Atuncea am văzut vreo zece bărbați În lanțuri... Era groaznic! Abia le târau... N-am putut să-i Întreb cum Îi cheamă sau de unde sunt, că timpul a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
așa i-a putrezit carnea. Și după ce s-a vindecat, i-a rămas o adâncitură În șold, și ea pentru asta a venit la Văcărești. S-a mai Întremat cât de cât acolo? Da, da, că primeam lapte, pâine, nu mămăligă sau turtoi. Era un regim ușor mai suportabil. Era puțin mai bine. Incomparabil, pe undeva. Bucătarul care gătea și pentru femei aducea cu găleata morcovi, gulii, ce putea și el, ne proteja, ca să zic așa, și lăsa acolo la poartă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din partea Iașului, dar puțin mai târziu au lansat ideea asta cu reeducarea. Acolo se formase un atelier de țesătorie manuală și mulți dintre elevi lucrau acolo... Era și avantajul că le dădea o porție suplimentară de mâncare, un pic de mămăligă și nu știu mai ce... Bucătari eram toți elevi de-ai noștri, da’ acolo se făcea mâncare bună... Și mai era acolo și un atelier de tâmplărie, mai micuț... Eu am lucrat la atelierul mecanic și aveam acces și la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lucrat la atelierul mecanic și aveam acces și la zona polițiștilor din sectorul celălalt, și mai meream pe la ei p-acolo, și mai discutam cu ei... Țin minte că, odată, s-a dat În gamelă fasole și un calup de mămăligă aproape cât o cărămidă. Și unu’ a făcut pariu că mâncă o gamelă de-aia de fasole și doi calupi de mămăligă. Toată lumea curioasă... S-o pus ăla, o mâncat gamela de fasole, a mâncat calupii și, la un moment
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai discutam cu ei... Țin minte că, odată, s-a dat În gamelă fasole și un calup de mămăligă aproape cât o cărămidă. Și unu’ a făcut pariu că mâncă o gamelă de-aia de fasole și doi calupi de mămăligă. Toată lumea curioasă... S-o pus ăla, o mâncat gamela de fasole, a mâncat calupii și, la un moment dat, i s-o umflat burta și i-o venit rău și-o zis că moare... Ș-atuncea, cum aveam o curte
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din orz sau grâu, și o feliuță de pâine, care, dacă nu mă Înșel, avea 75 de grame. La prânz era ori o zeamă de fasole În care alergai să prinzi două-trei boabe... și nu exagerez, și-o bucățică de mămăligă sau o feliuță de pâine ca aceea de dimineață, sau varză murată, sau paste..., sau mâncare de cartofi..., de fapt, un fel de zeamă de cartofi. Cam astea erau mâncărurile de la prânz, iar seara un arpacaș, puțin Îndulcit, paste puțin
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aveam niște castroane groase de șamot, din pământ, și dacă nu beai ciorba aia repede o sugea ca vata... La Sibiu ne dădea mălai, turtoi... și atât era de mare porția, cât două cutii de chibrite una peste alta. La mămăligă era un pic mai mare porția... Pâinea era pătrată, de-aia În tavă..., și era tăiată În felii subțiri de cinci milimetri... O feliuță de pâine, atâta era... Și după eliberare ați venit acasă? Am scăpat și am venit acasă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dreptul la pachete de-acasă. Știți? Atuncea s-o schimbat conducerea, doamna aceea locotenent-major o fost Înlocuită c-un maior care-o venit cu niște idei de represiune asupra noastră. Și, ce credeți, ne-o Înlocuit rația de pâine cu mămăligă. Deci nu mai primeam pâine aproape deloc, numai mămăligă. Și știți cum Îi mămăliga, că nu-ți ține așa de foame... Dar totuși, așa cum o fost mămăliga, o luam cu noi În atelier și o mâncam. În ce consta mâncarea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
schimbat conducerea, doamna aceea locotenent-major o fost Înlocuită c-un maior care-o venit cu niște idei de represiune asupra noastră. Și, ce credeți, ne-o Înlocuit rația de pâine cu mămăligă. Deci nu mai primeam pâine aproape deloc, numai mămăligă. Și știți cum Îi mămăliga, că nu-ți ține așa de foame... Dar totuși, așa cum o fost mămăliga, o luam cu noi În atelier și o mâncam. În ce consta mâncarea Într-o zi la Mislea? Dimineața primeam un fel
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o fost Înlocuită c-un maior care-o venit cu niște idei de represiune asupra noastră. Și, ce credeți, ne-o Înlocuit rația de pâine cu mămăligă. Deci nu mai primeam pâine aproape deloc, numai mămăligă. Și știți cum Îi mămăliga, că nu-ți ține așa de foame... Dar totuși, așa cum o fost mămăliga, o luam cu noi În atelier și o mâncam. În ce consta mâncarea Într-o zi la Mislea? Dimineața primeam un fel de mălai, fiert, dar așa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
represiune asupra noastră. Și, ce credeți, ne-o Înlocuit rația de pâine cu mămăligă. Deci nu mai primeam pâine aproape deloc, numai mămăligă. Și știți cum Îi mămăliga, că nu-ți ține așa de foame... Dar totuși, așa cum o fost mămăliga, o luam cu noi În atelier și o mâncam. În ce consta mâncarea Într-o zi la Mislea? Dimineața primeam un fel de mălai, fiert, dar așa subțire, deci nu mămăligă... Nu știu dac-ați auzit vreodată... Și cu-n
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]