KorAP: Find »[drukola/base=maghiar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...193 >

4,819 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916

e mai ciudat e că tocmai populația curat maghiară scade la număr, încît rusul Danilevski ar putea face ungurilor o diagnoză asemănătoare cu cea care o face turcilor, că trăiesc pentru a scăpa de curentul pangermanic populațiile slave. Dacă cu maghiarii ar fi de vorbit, atunci ar vedea ei înșii că noi românii fără ei sîntem slabi și ei fără noi asemenea; dar văzând că tocmai pe români îi tratează mai escepțional decât pe toți, îi vom lăsa cu durere în

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Dumnezeu și în orbirea cu care i-a bătut demonul mândriei și al deșertăciunei, căci fără a fi ei înșii un pericol esențial pentru naționalități, prin complicitatea cu elementul austriecesc se pierd pe ei și pe toți împreună. Sau cred maghiarii că unor populații proletarizate nu le-ar conveni umbra "protecționistă" a sfintei Rusii, care să-i mântuie de robia Occidentului? Sau cred că regimentele de scribi, vânători de funcții și advocați șmecheri vor rezista unor puteri de o cumplită realitate

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
o caracterizare mai bună a simulacrului de stat maghiar decât că, în caz de nerodire a pământului, populațiele mor de-a dreptul de foame? {EminescuOpIX 261} Dar la ce să mai prelungim espunerea aceasta generală? Noi nu putem sili pe maghiari să vadă clar, precum vedem noi, nu-i putem sili să vadă câtă analogie este între starea noastră și starea lor și cum ei sunt jertfa apropiată, iar noi cea probabilă a negrei speculațiuni dinspre Apus, a vecinicei nopți naționale

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
precum vedem noi, nu-i putem sili să vadă câtă analogie este între starea noastră și starea lor și cum ei sunt jertfa apropiată, iar noi cea probabilă a negrei speculațiuni dinspre Apus, a vecinicei nopți naționale dinspre Răsărit. Dacă maghiarii, prin spirit de dreptate înlăuntru, prin sistemul protecționist în afară, nu vor asigura lor și naționalităților un trai vrednic de ființe omenești, atunci o vor face aceasta alții, numai atunci - adio dulce limbă ungurească! Atunci cuvintele lui Szechenyi: "Ungaria n-

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Carpați, care urmărește cu stăruință politica modestă și sigură a neuitatului șaguna, espune într-o serie de articole tratamentul de care se bucură românii din partea fraților maghiari. De aceea redăm tot ce atinge materia de-a dreptul. Ce au făcut maghiarii pentru câștigarea simpatiei și inimei naționalităților din patrie și cu deosebire pentru prepararea unei alianțe sincere între elementul maghiar și cel român, ca cele mai amenințate în viața lor națională? Un răspuns detailat la aceste întrebări ar umplea volume întregi

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
și aleg pe oficialii săi, aici toate posturile se ocupă prin denumire. Motivul nu poate fi altul decât ca nefiind pe acolo maghiari nici măcar de sămânță prin alegeri nu s-ar putea încuiba și acolo maghiari, apoi o administrațiune fără maghiari nu poate fi admisă. Unicul pupor săsesc, ca cel mai mic, dar cu cei mai puternici patrioni, aliatul privilegiat al maghiarilor nainte de 1848, au fost mai mult cruțat, în anul acesta însă și sașilor li se puse calpac pe

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
acolo maghiari nici măcar de sămânță prin alegeri nu s-ar putea încuiba și acolo maghiari, apoi o administrațiune fără maghiari nu poate fi admisă. Unicul pupor săsesc, ca cel mai mic, dar cu cei mai puternici patrioni, aliatul privilegiat al maghiarilor nainte de 1848, au fost mai mult cruțat, în anul acesta însă și sașilor li se puse calpac pe cap și pinteni la călcâie. Pe sași - i supără și aceasta, însă lor nu le va fi nimica. Fiindcă ei nu

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
au fost mai mult cruțat, în anul acesta însă și sașilor li se puse calpac pe cap și pinteni la călcâie. Pe sași - i supără și aceasta, însă lor nu le va fi nimica. Fiindcă ei nu se află printre maghiari, ci printre români, lor tot li s-au lasat supremația faptică peste majoritatea teritorului unde sunt. Privilegiele de care s-au bucurat seculi întregi le-au dat avere și intelegință multă față de foștii lor eloți și cu ajutorul acestor factori le

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
seculi de persecuțiune, legile din 1863/4 făcute cu concursul românilor și sacționate prin domnitorul au fost cele mai mulțămitoare dintre câte au cunoscut românii transilvăneni de la decăderea lor până atunci. Și cu aceste legi era supremația tot în mâna maghiarilor, pentru că aristocrația, averea și inteligența lor le asigura întîietatea sub orce împrejurări și sub orice legi, chiar și în absolutismul nemțesc; - ele însă totuși erau apte de a servi de baza unei adevărate și sincere înfrățiri între elementele ce locuiesc

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
lor le asigura întîietatea sub orce împrejurări și sub orice legi, chiar și în absolutismul nemțesc; - ele însă totuși erau apte de a servi de baza unei adevărate și sincere înfrățiri între elementele ce locuiesc în această țară. Ei! dară maghiarilor chiar asta nu le-a venit bine la socoteală. Abia se împăcară cu Austria, numaidecât le scoaseră din vigoare, dezavuând și chiar sancționarea împăratului. Se știe cumcă "uniunea" sau mai potrivit fuziunea Transilvaniei cu Ungaria, așa precum s-a efectuat

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
împăratului. Se știe cumcă "uniunea" sau mai potrivit fuziunea Transilvaniei cu Ungaria, așa precum s-a efectuat, s-a făcut în contra voiei și interesului poporului român, care este majoritatea precumpănitoare a locuitorilor Transilvaniei. Nu e lipsă ca noi să descoperim maghiarilor cumcă aceasta a străbătut până la suflet pe poporul român, căci aceasta o știu ei prea bine, o știe lumea. Nu e scopul nostru a discuta aici legalitatea acestor acte, ci luăm faptele împlinite așa cum sunt, și din situațiunea creată de

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
pe poporul român, căci aceasta o știu ei prea bine, o știe lumea. Nu e scopul nostru a discuta aici legalitatea acestor acte, ci luăm faptele împlinite așa cum sunt, și din situațiunea creată de elementul domnitor voim să li dovedim maghiarilor realitatea tendinței lor. Ei bine! de cumva acela care a aflat de bine și consult a da aceste lovituri românului - necontenit afirmă și se jură cumcă el voiește bine românului, cumcă are interes vital a trăi în solidaritate frățască cu

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
necontenit afirmă și se jură cumcă el voiește bine românului, cumcă are interes vital a trăi în solidaritate frățască cu el și cumcă lucrează din toate puterile la esoperarea înfrățirei - oricare om cu minte și serios trebuie să creadă cumcă maghiarul va cerca să aline durerile cauzate românului prin faptele povestite cu alte recompense demne de doi frați. Și cari sunt acele recompense? S-a enunciat cumcă preste cele trecute se trage vălul uitărei. Aceasta însă în faptă s-a estins

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
sunt susținute pentru teritorul Transilvaniei, censul moderat din Ungaria nu l-a estins și asupra Transilvaniei - aici a pus un cens atât de mare încît românii tot așa de batjocoriți sunt ca și mai nainte. În decursul dezbaterei acestei legi, maghiarii, dar mai cu samă transilvănenii, fără sfială o spuneau pe față cumcă elementul maghiar de aici este periclitat prin români, dacă cumva se va aplica și aici măsura din Ungaria, va se zică: dacă în una și aceeași țară se

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
jumătăți. Lucru firesc că viriliștii - adecă cei mai avuți - nu pot fi din șirul foștilor eloți, pentru că aceia n-au trăit în condițiuni de a-și putea câștiga averi și cu neînsemnate escepțiuni toți sunt din foștii stăpâni, care sunt maghiari, și din succesorii lor în proprietăți, cari sunt jidani. Iar acei aleși fiindcă la formarea cercurilor electorali nu se consideră numărul locuitorilor, ci numărul alegătorilor de deputat dietal, și numai aceștia au drept de alegere și pentru municipii, - apoi cu

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
număr oarecare, cei mai mulți dintr-înșii sunt deja pensionați în cea mai bună etate, mare parte răsfirați pe unde nici n-au visat, pe la Szegedin, Karczag, Dobrițin, Kecskemet, Sárospatak, Kaposvár, Szekesfehervár, Gyone și mai știe-i D-zeu pe unde printre maghiari și slovaci, unde cea mai necesară calificațiune a lor - cunoștința limbei române - trece pe nimica: iar în locul lor printre români sunt denumiți străini cari nu cunosc nici poporul român nici limba lui și-i fac dreptate cu ajutorul servitorului de cancelarie

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
neabrogată, nu o respectează guvernul și sufere ca să o calce amploiații subalterni și prin aceasta apoi uzul limbelor nemaghiare pe lângă toată garanția legei s-au șters pe la toate tribunalele. Iată ce este legea acea vestită de naționalități pentru care toleranța maghiarilor în ochii Europei nepreocupate este cel mai frumos fenomen a secolului. Este o lege făcută cu rezerva mentală de a nu o respecta, este sorgintea persecuțiunei naționalităților, - și nu ne sfiim a zice, este sorgintea ruinărei patriei, pentru că printr-însa

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
efectuă în anul acesta. Se zicea cumcă arondarea se face din motivul bunei administrațiuni, în faptă însă s-a făcut din motivul că, cu toată vitregitatea legilor, totuși mai erau în țară câteva municipii unde naționalitățile reușau în preponderanță față de maghiari, așa erau: d. c. districtul Chichindei sârbesc în Banat, comitatul Zarand, capitanate [le] Cetatea-de-Piatră, Făgăraș, Năsăud. românești și scaunele săsești, cari apoi prin arendarea, afară de Făgăraș, care a mai căpătat element străin din alte comitate, toate s-au desființat și

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
s-au desființat și răsfirat prin alte comitate. Întreaga Transilvanie a fost rău împărțită în trecut, pentru că era fătul celor 3 națiuni și 4 religiuni privilegiate de nainte de 1848 și era și teritorialmente împărțită Transilvania conform interesului național al maghiarilor, sașilor și secuilor; dar totuși rămăsese ici colea câte un petec care încă pe atunci era grăniceresc și după desființarea graniței devenise aceea ce era: românesc. {EminescuOpIX 265} Însă acuma, după noua arondare, românii așa sunt imbucătățiți printre elementele neromîne

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
decât numai în Făgăraș, unde însă prefectului i este permis a calca legea, precum s-a dovedit și mai curând cu ocaziunea alegerei comisiunei administrative, și prin asta a paraliza majoritatea română. Să mai vorbim și de toleranța socială a maghiarilor mai cu sama transilvaneni față cu romînii? Nu o facem aceasta, căci ne temem că ne-am pierde paciența de a o trata și acea cestiune cu sânge rece și am ajunge la rezultate cari i-ar aduce pe stăpânitorii

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
firesc le numesc francezo-ebraice, ci au introdus ușurința pariziană în discuțiile cele mai grave, veninul în relațiile sociale; în Austro-Ungaria sumuță popor contra popor, în Germania confesie contra confesie și ginte contra ginte. Evreul care redigează Pester-Lloyd și sumuță pe maghiari contra germanilor și a celorlalte naționalități este acelaș care prin Neue freie Presse sumuță pe germani contra maghiarilor. În toate țările țin cu cel tare, niciodată cu cel apăsat, și se unesc cu acela întru traficarea și esploatarea puterilor pozitive

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
în Austro-Ungaria sumuță popor contra popor, în Germania confesie contra confesie și ginte contra ginte. Evreul care redigează Pester-Lloyd și sumuță pe maghiari contra germanilor și a celorlalte naționalități este acelaș care prin Neue freie Presse sumuță pe germani contra maghiarilor. În toate țările țin cu cel tare, niciodată cu cel apăsat, și se unesc cu acela întru traficarea și esploatarea puterilor pozitive ale poporului. Prigoniți n-au fost la noi evreii niciodată. Restricțiuni juridice au existat pentru ei totdeauna, dar

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Slavofobia Europei întregi e o dovadă că în mijlocul și în sudul ei slavii formează mase compacte și conștie de sine și contra acestora se aliază tot ce nu e slav. Fie o ginte cât de mărginită la minte, cum sunt maghiarii, fie cât de timidă, cum sunt evreii, fie cât de înapoiată, ca turcii, ci sunt bineveniți în taină diplomației europene, care cu mănușa ei cea fină mângâie fața "bunului rus", dar în taină se teme, de tremură, de el. Departe

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
băncii, ba chiar a Austro-Ungariei preste tot, pe noi ne interesează numai întrucît ar putea avea drept rezultat o schimbare a politicei din lăuntru față cu popoarele nemaghiare și cele negermane. Dac' ar ajunge lucrul la estrem, nu credem că maghiarii ar păți-o tocmai bine, căci astăzi ei sunt mai urâți decât la 1848. Și cum erau iubiți pe atuncea, se vede dintr-o scrisoare autografă a lui Kossuth datată din Debrețin 26 apr. 1849, în care faimosul agitator se

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
avea parte de iertare pre acest pământ. Și acestea toate Kossuth le scrie despre unul din cei mai moderați oameni, care se înțelege că nu s-a putut însufleți niciodată de strania onoare de a fi numărat între turci sau maghiari, încît ceea ce a făcut contra acestora era în realitate un serviciu adus umanității și un merit față cu popoarele transilvane. Mai interesantă însă este această scrisoare din alt punct de vedere. Șaguna a fost tratat de un partid românesc din

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]