2,229 matches
-
total, sistemul are 70 de km lungime și 51 de stații, cu o distanță medie de 1,5 km între stații. Printre planurile Metrorex s-a numărat și reducerea acestei distanțe, considerată prea mare, prin construirea de stații intermediare pe magistralele existente, însă aceste planuri nu se mai regăsesc în planificarea pentru perioada 2016-2030. Magistrala 1 formează în mare parte o centură care înconjoară centrul orașului, având și un fragment al traseului comun cu magistrala 3. Magistrala 2 traversează orașul de la
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
medie de 1,5 km între stații. Printre planurile Metrorex s-a numărat și reducerea acestei distanțe, considerată prea mare, prin construirea de stații intermediare pe magistralele existente, însă aceste planuri nu se mai regăsesc în planificarea pentru perioada 2016-2030. Magistrala 1 formează în mare parte o centură care înconjoară centrul orașului, având și un fragment al traseului comun cu magistrala 3. Magistrala 2 traversează orașul de la nord la sud, iar magistrala 4, acum cea mai scurtă, leagă Gara de Nord cu cartierele
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
prin construirea de stații intermediare pe magistralele existente, însă aceste planuri nu se mai regăsesc în planificarea pentru perioada 2016-2030. Magistrala 1 formează în mare parte o centură care înconjoară centrul orașului, având și un fragment al traseului comun cu magistrala 3. Magistrala 2 traversează orașul de la nord la sud, iar magistrala 4, acum cea mai scurtă, leagă Gara de Nord cu cartierele situate în partea de nord-vest a municipiului. Rețeaua Metrorex (companie aflată în subordinea MT) este separată din rețeaua de transport
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
de stații intermediare pe magistralele existente, însă aceste planuri nu se mai regăsesc în planificarea pentru perioada 2016-2030. Magistrala 1 formează în mare parte o centură care înconjoară centrul orașului, având și un fragment al traseului comun cu magistrala 3. Magistrala 2 traversează orașul de la nord la sud, iar magistrala 4, acum cea mai scurtă, leagă Gara de Nord cu cartierele situate în partea de nord-vest a municipiului. Rețeaua Metrorex (companie aflată în subordinea MT) este separată din rețeaua de transport în comun
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
nu se mai regăsesc în planificarea pentru perioada 2016-2030. Magistrala 1 formează în mare parte o centură care înconjoară centrul orașului, având și un fragment al traseului comun cu magistrala 3. Magistrala 2 traversează orașul de la nord la sud, iar magistrala 4, acum cea mai scurtă, leagă Gara de Nord cu cartierele situate în partea de nord-vest a municipiului. Rețeaua Metrorex (companie aflată în subordinea MT) este separată din rețeaua de transport în comun de suprafață, administrată de către RATB (companie aflată în subordinea
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB. În martie 2016, directorul RATB a declarat că sistemul ar putea fi reintrodus până la sfârșitul anului respectiv. Datorită numărului mare de proiecte de birouri din cartierul Pipera și comuna omonimă, magistrala M2 urmează să fie prelungită, după 2020, cu 2 stații în partea de nord. Și pentru M3 sunt studiate mai multe soluții de realizare a unui terminal intermodal la intrarea de pe autostrada A1, toate variantele implicând prelungirea metroului. O extensie
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
în 1997, iar segmentul 1 Mai - Jiului (fostă Pajura) - Parc Bazilescu (2,62 km) a fost dat în exploatare la 1 iulie 2011. În anul 2009, pe lângă lucrările de extindere până la Laromet, s-au desfășurat studii de fezabilitate pentru extinderea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului). Astfel se dorește ca Gara de Nord și Gara Progresul să fie conectate prin rețeaua de metrou. Locația exactă și denumirea stațiilor noi nu a fost încă stabilită, dar acestea se vor efectua după realizarea studiului de
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
dorește ca Gara de Nord și Gara Progresul să fie conectate prin rețeaua de metrou. Locația exactă și denumirea stațiilor noi nu a fost încă stabilită, dar acestea se vor efectua după realizarea studiului de fezabilitate în urma căruia se va decide traseul magistralei pe sub arterele orașului. Magistrala 5 este o magistrală aflată în construcție și care a fost fazată în mai multe tronsoane și etape: tronsonul Râul Doamnei - Universitate (în etapa I de execuție se va realiza până la Eroilor și în etapa a
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Gara Progresul să fie conectate prin rețeaua de metrou. Locația exactă și denumirea stațiilor noi nu a fost încă stabilită, dar acestea se vor efectua după realizarea studiului de fezabilitate în urma căruia se va decide traseul magistralei pe sub arterele orașului. Magistrala 5 este o magistrală aflată în construcție și care a fost fazată în mai multe tronsoane și etape: tronsonul Râul Doamnei - Universitate (în etapa I de execuție se va realiza până la Eroilor și în etapa a II-a secțiunea Eroilor
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
conectate prin rețeaua de metrou. Locația exactă și denumirea stațiilor noi nu a fost încă stabilită, dar acestea se vor efectua după realizarea studiului de fezabilitate în urma căruia se va decide traseul magistralei pe sub arterele orașului. Magistrala 5 este o magistrală aflată în construcție și care a fost fazată în mai multe tronsoane și etape: tronsonul Râul Doamnei - Universitate (în etapa I de execuție se va realiza până la Eroilor și în etapa a II-a secțiunea Eroilor - Universitate) și tronsonul Universitate
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Pantelimon, a fost pusă sub semnul întrebării în 2016. Conform estimărilor inițiale ale Metrorex, tronsonul de metrou Râul Doamnei - Universitate urma să aibă o lungime de 9,06km și 14 stații de metrou. În stația Eroilor se realiza legătura cu Magistrala 1 și 3 de metrou, iar în stația Universitate se realiza legătura cu Magistrala 2. Numele și numărul stațiilor au cunoscut anumite modificări pe parcursul proiectului, în ultima variantă existând 10 stații și un depou. Ultima parte din tronsonul inițial, Eroilor-Universitate
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
tronsonul de metrou Râul Doamnei - Universitate urma să aibă o lungime de 9,06km și 14 stații de metrou. În stația Eroilor se realiza legătura cu Magistrala 1 și 3 de metrou, iar în stația Universitate se realiza legătura cu Magistrala 2. Numele și numărul stațiilor au cunoscut anumite modificări pe parcursul proiectului, în ultima variantă existând 10 stații și un depou. Ultima parte din tronsonul inițial, Eroilor-Universitate, a fost amânată, fiind inclusă în aceeași etapă ca și segmentul Universitate-Piața Iancului. Proiectarea
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
inițial, Eroilor-Universitate, a fost amânată, fiind inclusă în aceeași etapă ca și segmentul Universitate-Piața Iancului. Proiectarea acestui segment este programată a fi atribuită până la sfârșitul anului 2016, cu finalizare estimată în 2023. Prin punerea în funcțiune a acestui tronson al Magistralei 5 și dotarea cu trenuri noi de metrou locuitorii cartierului Drumul Taberei vor ajunge în zona centrală a orașului în 15 minute, iar în 30 minute în 80% din zonele capitalei. Punerea în funcțiune a noii magistrale va duce la
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
acestui tronson al Magistralei 5 și dotarea cu trenuri noi de metrou locuitorii cartierului Drumul Taberei vor ajunge în zona centrală a orașului în 15 minute, iar în 30 minute în 80% din zonele capitalei. Punerea în funcțiune a noii magistrale va duce la sporirea utilizării metroului cu cel puțin 200.000 de persoane zilnic, ducând transportul cu metroul la minim 35% din numărul celor care utilizează mijlocele de transport public (față de 25% înaintea inaugurări magistralei). Prima licitație pentru realizarea acestei
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
va duce la sporirea utilizării metroului cu cel puțin 200.000 de persoane zilnic, ducând transportul cu metroul la minim 35% din numărul celor care utilizează mijlocele de transport public (față de 25% înaintea inaugurări magistralei). Prima licitație pentru realizarea acestei magistrale a fost lansată în noiembrie 2008, însă din lipsa mijloacelor financiare, a fost anulată în ianuarie 2010. În mai 2010 a fost aprobat în Camera Deputaților acordul de împrumut între Metrorex și Banca Europeană de Investiții, care fusese semnat în
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
linii de metrou, pe ruta Universitate-Pantelimon. Secțiunea Eroilor-Universitate a fost amânată, fiind inclusă în aceeași etapă ca și segmentul Universitate-Piața Iancului. Tronsonul va avea în total aproximativ 9 km de cale dublă și 12 stații, cu stație de corespondență cu magistrala 1 în stația Iancului. Conform raportului Metrorex din 2014, urma a fi realizat mai întâi tronsonul Iancului-Pantelimon și ulterior porțiunea din centrului orașului, între Eroilor și Iancului. Ulterior, datorită refacerii liniei de tramvai dintre Piața Iancului și Pantelimon, prioritățile au
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
din centrul orașului a devenit prioritară, finalizarea fiind estimată în 2023. Bucureștiul nu are o linie de metrou care să lege principalul aeroport (Henri Coandă) de principala gară (Gara de Nord) sau de oraș, dar există un proiect pentru construirea unei asemenea magistrale. Potrivit proiectului actual, magistrala va avea , 12 stații și un depou. Noua linie urmează să fie străbătută de 21 de trenuri cu câte șase vagoane și va avea o capacitate de transport de 50.000 de călători pe oră pe
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
devenit prioritară, finalizarea fiind estimată în 2023. Bucureștiul nu are o linie de metrou care să lege principalul aeroport (Henri Coandă) de principala gară (Gara de Nord) sau de oraș, dar există un proiect pentru construirea unei asemenea magistrale. Potrivit proiectului actual, magistrala va avea , 12 stații și un depou. Noua linie urmează să fie străbătută de 21 de trenuri cu câte șase vagoane și va avea o capacitate de transport de 50.000 de călători pe oră pe un singur sens. Termenul
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Noua linie urmează să fie străbătută de 21 de trenuri cu câte șase vagoane și va avea o capacitate de transport de 50.000 de călători pe oră pe un singur sens. Termenul de finalizare este de șapte ani, iar magistrala va fi pusă în funcțiune cel mai devreme în anul 2020. Linia ar urma să urmeze traseul 1 Mai-Piața Presei Libere-Aeroportul Aurel Vlaicu Băneasa-Aeroportul Henri Coandă Otopeni. Finanțarea sa a fost asigurată în 2009 și 2010 prin acorduri de împrumut
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
prin acorduri de împrumut cu Banca Japoniei și cu Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei, costurile fiind de aproximativ un miliard de euro, urmând ca 300 milioane de euro să vină de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internațională (JBIC). De asemenea, magistrala a fost inclusă în Master Planul de transport, putând beneficia de finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene în exercițiul financiar 2014-2020. În februarie 2016, ministrul transporturilor din acea perioadă a declarat că se ia în considerare coexistența liniei de metrou cu
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
fiind confirmată în toamna aceluiași an. În septembrie 2016 a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal care determină traseul pe teritoriul Municipiului București, fiind avansat ca dată de finalizare anul 2022, iar în decembrie au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai proiectului. Magistrala M7 este o linie planificată, cu o lungime maximă de cca. 25 km și 30 de stații, urmând a fi realizat în funcție de disponibilitatea surselor de finanțare. M7 are scopul de a prelua traficul pe direcția NE-SV, oferind acces către
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
populate zone ale orașului, dar și pentru noile zone rezidențiale de la marginea Bucureștiului. Nu a fost stabilit traseul detaliat al liniei, însă în au fost identificate 2 trasee posibile, cu lungimi și costuri diferite: Bragadiru-Voluntari și Depoul Alexandria-Colentina. Numită și Magistrala inelară sau Semi-inelul de Sud, dorește legarea cartierelor Crângași și Dristor, legând M3, M5, M7, M4 și într-un final M2. Nu este programat a fi realizat până după 2030, datorită costurilor foarte mari. Întreaga rețea comercială este subterană, cu excepția
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
M7, M4 și într-un final M2. Nu este programat a fi realizat până după 2030, datorită costurilor foarte mari. Întreaga rețea comercială este subterană, cu excepția unei porțiuni foarte scurte între stațiile Dimitrie Leonida și Berceni, la unul din capetele Magistralei M2. Rețeaua este deservită de 4 depouri, două pe M1 (Ciurel și Pantelimon), unul pe M2, construit pe 2 nivele (Berceni) și unul pe M3 (Preciziei). În plus, mai există și alte zone de garare, printre care la Gara de Nord, Eroilor
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
mm și o rază minimă a curbelor de 100 m. Peroanele stațiilor au o lungime de 120 m și o înălțime de 1,1 m. Din anul 2014 există facilități pentru persoanele cu dizabilități în aproape toate stațiile. Stațiile de pe magistralele M3 și M4 sunt dotate cu sisteme de informare a călătorilor cu privire la ora de sosire a următorului tren, iar celelalte magistrale au cronometre ce afișează timpul trecut de la trecerea ultimului tren. Semnalizarea este asemănătoare cu cea a C.F.R.. Semnalele au
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
unele zone peroanele au fost construite cu toleranțe prea mari, existând riscul unor interferențe în cazul unor mișcări ample ale trenurilor. Pe 26 iunie 2014, Metrorex a lansat procedura de achiziție publică, pentru achiziția de trenuri noi de metrou pentru Magistrala 5, având ca obiect cumpărarea a cel mult 51 trenuri noi. La licitație au participat mai multe companii, iar câștigătoare a fost declarată tot compania CAF, pentru 309 milioane de euro, însă licitația a fost suspendată de în urma deschiderii unui
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]