3,132 matches
-
pentru volumul Arta În Bucovina, II. Ați avut mai multe exemplare? Ori l-ați luat din librărie, pentru că are preț de cost. Cu privatizarea, liberalizarea prețurilor, cu restituirea dreptului de proprietate asupra pământului, cu buget deficitar, cu greve și alte manifestații ostile guvernului s-a șubrezit buna funcționare a multor instituții. A scăzut inițiativa și entuziasmul În cultură. Lupta Împotriva degradării morale e greu de dus. Pentru a(ceștia) din vârsta a III-a sunt multe acțiuni implementate pe care cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și-ți rămân Îndatorat. Amândurora vă doresc sănătate. M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” data =”25 nov. 1991”> Stimate prietene Eugen Dimitriu, Vă felicit că sănătatea, puterea de muncă și entuziasmul vă asigură participarea activă la atâtea și atâtea manifestații culturale. În perioada 6 15 nov. am urmat tratament balnear la Vatra Dornei În condiții nu prea prielnice pentru bătrâni ca mine. M-am Înapoiat pe 16.XI. Ceea ce a făcut să pierd ocazia de a vă Întâlni la Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bucur și de prețuirea distinsului germanist și om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „Șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște Însă și știe că eu am impulsionat revalorificarea activității folcloristului și cărturarului fălticenean. E foarte bine că se vorbește și se scrie astăzi mai mult despre Artur
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
oamenilor pașnici“ (germ.).), care de foame erau în stare să devină feroce. Nici cu bani nu mai găseai un bob de fasole sau o lingură de mălai. Ba în ajun se anunță și rechiziția nucilor. Două zile în urmă, altă manifestație a sindicaliștilor cu femeile mobilizaților, cerând pâine și pace. Văzui în capul lor pe d-na Zoe Lupu Costache; lumea era convinsă că erau puși de poliția germană pentru a impresiona guvernul român. În acest caz, numai o stupidă naivitate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
primejdios!“ Noi am râs cu ostentație, neamțul era foarte mortificat. Toată ziua l-au dus cu vorba ca să credem că poate nu-l mai pornesc, apoi l-au ridicat cu mult înainte de ora trenului ca să nu i se facă vreo manifestație. Atunci ne așteptam să-i jefuiască tot ce mai avea, să-i pună sechestru pe moșii, în fine, să profite în toate de lipsa lui. Nu au făcut-o însă. În tren a avut cu dânsul un soldat german, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oglinda sufletelor, nu a faptelor. Într-acest chip, bieții oameni răbdau toate nevoile, nu cu filozofie, ci cu voioșie. Inventau știri bune, nu se știa de unde porneau, dar, din gură în gură, creșteau, nici o discuție, nici o dezmințire nu le oprea; manifestații imaginare la Iași, la care mii de persoane luau parte, pe care poliția nu le mai putea stăvili, în favoarea Antantei, în favoarea înfăptuitorilor războiului dați în judecată. Era o furtună dezlănțuită în favoarea lor, în strigătele: „Trăiască Aliații! Ura România Mare!“... Aflându
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu Bulgaria n-ai ce face“; 5. Era supărat că Marghiloman se luase după Czernin și pretindea că el căuta să îndulcească pe cât putea suferințele populației, dar n-avea ce face; 6. Știe cât urăsc românii pe germani și ce manifestații francofile s-au făcut la Iași. Noi ne gândeam la scrisoarea mamei pentru a obține administrarea moșiilor ei, rămasă fără răspuns, și deduceam că vorbele nu corespundeau faptelor. Despre manifestațiile de la Iași ne scrisese și Vintilă: se strigase, [împărțind] ziarele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
face; 6. Știe cât urăsc românii pe germani și ce manifestații francofile s-au făcut la Iași. Noi ne gândeam la scrisoarea mamei pentru a obține administrarea moșiilor ei, rămasă fără răspuns, și deduceam că vorbele nu corespundeau faptelor. Despre manifestațiile de la Iași ne scrisese și Vintilă: se strigase, [împărțind] ziarele pe stradă: „Marea victorie a ger manilor! Marșul spre Berlin, 45 kilometri pe oră“. Ne vorbise și de frigurile tifoide ale Adinei. Acum dânsa cu copiii și Niculescu-Dorobanțu erau la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Iași și adusese știri bune. Nu era primul, căci mai venise unul prin Salonic câteva săptămâni înainte cu d. Victor Antonescu în uniformă franceză; văzuse pe Ionel și pe Saint-Aulaire la Iași și pornise înapoi fără să-l descopere guvernul. manifestații francofile Spiritele erau atât de agitate, încât, fără a ști de unde, se răspândise, la 23 octombrie/5 noiembrie, zvonul că ar fi sosit la Athénée Palace 238 mai mulți ofițeri francezi. Gheorghiu veni în fugă să ne previe, îi văzuse
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fu dusă la 12 noaptea la poliție, arestată într-o cameră infectă și liberată a doua zi, când constată cu durere că i se confiscase frumosul drapel. Telepatia produsese la Iași în aceeași zi și la aceeași oră o grandioasă manifestație regelui, care ieșea la plimbare. Fusese un entuziasm nebun. Bieții germani nu-și mai făceau iluzii și nu se mai întrebau ca altădată: „De ce dar ne urăsc astfel românii?“ La început, se lăudau că au fost primiți cu flori de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
libere străzile, și în tăcerea absolută a orașului nu se auzea decât bubuitul camioanelor și automobilelor pe străzi. armistițiul în așteptarea aliaților A doua zi nu au intrat aliații noștri, cum se zvonise, dar populația îi aștepta cu încăpățânare și manifestațiile se succedau. Școlile nu mai funcționau, elevii fiind prea preocupați să cutreiere străzile cu drapele tricolore ieșite din pământ, din iarbă verde. La Cercul Militar, „Hauptwache“, au venit jandarmi în locul celor 100 de soldați germani rămași. Steagurile și le strânseseră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
La Cercul Militar, „Hauptwache“, au venit jandarmi în locul celor 100 de soldați germani rămași. Steagurile și le strânseseră, dar mulțimea s-a repezit să dea jos pajura, firma și hampele steagurilor, le-au luat la spinare și au pornit în manifestație; pe cap puseseră un coif german pe care altul bătea toba. Răzbunau cum puteau pe liceanul și femeia răniți în ajun de o mitralieră, fiindcă strigaseră „Jos germanii“ și cântaseră „Trăiască regele“. Văzând că le puteam expune fără a le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne-a luat cu el la Universitate, unde ni se rezervase un balcon. La una din uși, o fată tânără a recunoscut pe Ionel și, dându-se în lături, zise: „Să facem loc făuritorului României Mari“. Aceasta a fost singura manifestație ce s-a făcut la revistă [defilare] lui Ionel, care asista ca un simplu trecător la triumful operei lui. Nici măcar pe programul oficial, în Te Deum-ul de la Mitropolie, nu figura. Noi eram atât de absorbiți și de emoționați, încât nici
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
căciuli mari, cu fundul lat. O turmă întreagă de oi albe ca zăpada îi urma. Au avut mare succes. Admirate, asemenea, au fost frumoasele femei în portul lor auster de la Săliște. Bănățenilor [li] s-a făcut o căl du roasă manifestație ca răspuns la banderia lor cu inscripția „Banatul neștirbit“. Însă carul cel mai gingaș a fost al copiilor, puși după talie pe platforme, aleși dintre fetițele și băieții cei mai frumoși din sate; când treceau în fața tribunei, întindeau brațele către
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
De nu aș fi văzut cu ochii mei această scenă extraordinară, nu aș fi dat crezământ la nimeni. Dar minunea se repetă și se amplifică peste puțin: toți partizanii domnului Maniu, cu șeful lor în cap, fă cură o frumoasă manifestație lui Marghiloman, care, încurajat de atitudinea noilor deputați de peste munți, făcu un discurs de jus tificare a purtării lui de colaborare cu germanii în țara ocupată de aceștia. Numai părintele Lucaciu și Octavian Goga părăsiră sala, protestând cu indignare, pe când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu sunt probate, aduc prejudicii de imagine și afectează credibilitatea Parlamentului României, fiind făcute din calitatea de membru al Camerei Deputaților. Niciun deputat, indiferent de formațiunea politică din care face parte, nu poate acuza statul român de boicotare a unor manifestații fără a avea dovezi clare. În fond, incidentul pe care îl acuză deputatul Korodi Attila ține de răspunderea unui operator privat de transport și nu a statului. Cred că manifestațiile și mesajele care au la bază anumite solicitări ale unei
Zgonea: Acuzațiile făcute de Attila aduc prejudicii Parlamentului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34510_a_35835]
-
parte, nu poate acuza statul român de boicotare a unor manifestații fără a avea dovezi clare. În fond, incidentul pe care îl acuză deputatul Korodi Attila ține de răspunderea unui operator privat de transport și nu a statului. Cred că manifestațiile și mesajele care au la bază anumite solicitări ale unei minorități etnice ar trebui să păstreze o notă acceptabilă. Nimănui nu face bine dacă se ajunge la abordări exagerate".
Zgonea: Acuzațiile făcute de Attila aduc prejudicii Parlamentului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34510_a_35835]
-
ca relațiile dintre cele două partide și state să se dezvolte continuu; de ambele părți există diferențe între punctele de vedere și practicile noastre în unele chestiuni, trebuie să ne străduim să păstrăm înțelegerea și să evităm controverse deschise. înaintea manifestației pentru prietenia româno-chineză, care a avut loc la sfârșitul vizitei, partea română a cerut scoaterea din discursul lui Zhou a pasajelor care cuprindeau obiecții la revizionismul contemporan și la șovinismul marii națiuni, ceea ce a provocat o dispută între cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
avut loc la sfârșitul vizitei, partea română a cerut scoaterea din discursul lui Zhou a pasajelor care cuprindeau obiecții la revizionismul contemporan și la șovinismul marii națiuni, ceea ce a provocat o dispută între cele două părți. în cele din urmă, manifestația de masă „a început cu două ore mai târziu decât era programat și a ținut numai 15 minute”. Ambele părți nu au făcut altceva decât să prezinte discursuri nepregătite. Deși Zhou i-a spus lui Ceaușescu înainte de a părăsi România
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
contraofensivă a Armatei Roșii, care i-a dus pe sovietici până dincolo de Viena (oraș cucerit la 14 aprilie 1945). 9.3. înlăturarea guvernului Nicolae Rădescu și instalarea guvernului Petru Groza Luna februarie 1945 a fost una deosebit de agitată în România. Manifestații inițiate de comuniști, cu sprijinul larg al autorităților de ocupație, în care se cerea demisia cabinetului Nicolae Rădescu, atacarea și ocuparea sediilor administrației publice de către aceiași protejați ai sovieticilor, presiunile Moscovei, inclusiv reducerea forțelor armate (mai rămăseseră în țară trei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mult ca 4-5 mii de Români încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, când în presa românilor aflați în America au început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea în armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, “încetățenirea românilor în America” etc.. în același timp s-a modificat și atitudinea românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care am văzut-o la București în ajunul căderii lui Ceaușescu: declarații de fidelitate ale notabililor - între care directorul Institutului de Istorie din Tirana, Stefanaq Pollo - și o represiune brutală. Cititorii revistei 22 își mai aduc aminte probabil de o manifestație în fața clădirii în care era atunci Ambasada Albaniei la București, la care Stelian Tănase și alții scandau: „Domnule ambasador, / De ce albanezii mor?”. De fapt, desfășurarea unui film asemănător cu cel pe care-l cunoaștem a început acolo numai un an
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în 1957. Gheorghiu-Dej a refuzat destalinizarea, ascunzându-se în spatele limbii de lemn. Mai mult, controlul său asupra partidului a crescut. Aceasta în vreme ce în alte țări din est (Polonia și Ungaria) regimurile erau nevoite să se „liberalizeze”, în contextul unor ample manifestații/proteste, chiar o revoluție în țara situată la vest de România. Speriat de posibilitatea extinderii revoltelor și în România, Dej a luat măsuri dure în interior, acordând un sprijin substanțial și la liniștirea vecinului maghiar turbulent. Dej s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ai Securității, recrutați dintre etnicii maghiari din Trasnilvania). Dej își manifestase obediența față de „Marele Frate”, dar era și în interesul lui să evite/ânăbușe orice acțiune de protest în care vedea o subminare a regimului. Așa s-a întâmplat cu manifestațiile studențești de la Timișoara, Cluj și București. Hrușciov avea să aprecieze ulterior zelul liderului de la București. în mai 1958, sovieticii au anunțat că își retrag trupele din România, ceea ce s-a și întâmplat până la 25 iulie același an. Deși decizia a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
destabilizare majoră. Aceasta nu e doar opinia reprezentanților români: la 29 noiembrie, atașatul militar al Cehoslovaciei la Belgrad afirmă că “în manifestările antisocialiste din RSCS sunt implicate forțe ale minorității ungare din această țară, în principal intelectuali și studenți. în cadrul manifestațiilor, ungurii au cerut sprijinul financiar și propagandistic al Budapestei și Occidentului, constituirea unei provincii autonome maghiare în RSCS”. Se oferă și un avertisment: „Atașatul militar cehoslovac a afirmat că Ungaria va iniția și provoca demonstrații ale minorității maghiare din România
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]