1,979 matches
-
parte din articolele de îmbrăcăminte specifice ale detectivului Sherlock Holmes. Ea provine din "haina" Inverness, o haină cu mâneci acoperită de o manta lungă, ajungând până la lungimea mânecilor. Prin anii 1870, pelerina a fost împărțită în două și o mică manta de fiecare parte a fost cusută de fiecare parte, nu și în partea din spate. În anii 1880, mânecile au fost eliminate în întregime și găurile pentru brațe au fost practicate sub manta pentru a forma "pelerina" Inverness". Partea din
Pelerină Inverness () [Corola-website/Science/319951_a_321280]
-
și găurile pentru brațe au fost practicate sub manta pentru a forma "pelerina" Inverness". Partea din față a hainei se poate termina în două stiluri. Un stil este mai mult formal, partea de sus fiind terminată cu revere scurte și mantalele se află în spatele lor. În celălalt stil, nu există revere. Este utilizat un guler simplu și înalt, mantalele având nasturi. Acestea au fost, de asemenea, favorizate de o purtare mai puțin formală, în special de căruțași și de birjari, care
Pelerină Inverness () [Corola-website/Science/319951_a_321280]
-
hainei se poate termina în două stiluri. Un stil este mai mult formal, partea de sus fiind terminată cu revere scurte și mantalele se află în spatele lor. În celălalt stil, nu există revere. Este utilizat un guler simplu și înalt, mantalele având nasturi. Acestea au fost, de asemenea, favorizate de o purtare mai puțin formală, în special de căruțași și de birjari, care aveau nevoie să-și miște liber mâinile. Pelerina este concepută pentru a proteja hainele de ploaie. Spre deosebire de majoritatea
Pelerină Inverness () [Corola-website/Science/319951_a_321280]
-
de o purtare mai puțin formală, în special de căruțași și de birjari, care aveau nevoie să-și miște liber mâinile. Pelerina este concepută pentru a proteja hainele de ploaie. Spre deosebire de majoritatea impermeabilelor, pelerina Inverness nu are mâneci, ci o manta, care se pune peste brațe și umeri. Purtătorul o așază de obicei peste un sacou și își scoate mâinile prin două găuri. Acest lucru îi permite utilizatorului să aibă acces la sporran fără a descheia nasturi. Mantaua lungă este acoperită
Pelerină Inverness () [Corola-website/Science/319951_a_321280]
-
mâneci, ci o manta, care se pune peste brațe și umeri. Purtătorul o așază de obicei peste un sacou și își scoate mâinile prin două găuri. Acest lucru îi permite utilizatorului să aibă acces la sporran fără a descheia nasturi. Mantaua lungă este acoperită de o altă manta scurtă, care se încheie cu nasturi și are rolul de a proteja mâinile de ploaie. Pe lângă o mare varietate de paltoane și pardesie purtate cu specificitate în Scoția, pelerina Inverness a ajuns să
Pelerină Inverness () [Corola-website/Science/319951_a_321280]
-
peste brațe și umeri. Purtătorul o așază de obicei peste un sacou și își scoate mâinile prin două găuri. Acest lucru îi permite utilizatorului să aibă acces la sporran fără a descheia nasturi. Mantaua lungă este acoperită de o altă manta scurtă, care se încheie cu nasturi și are rolul de a proteja mâinile de ploaie. Pe lângă o mare varietate de paltoane și pardesie purtate cu specificitate în Scoția, pelerina Inverness a ajuns să fie purtată aproape universal pe vreme ploioasă
Pelerină Inverness () [Corola-website/Science/319951_a_321280]
-
considerat a fi cel care i-a dat unele trăsături caracteristice lui Holmes: șapca Deerstalker cu cozoroc în față și în spate și pelerina Inverness, detalii care nu au fost niciodată menționate în scrierile lui Arthur Conan Doyle. Șapca și mantaua apar într-o ilustrație pentru "Misterul din Valea Boscombe" în 1891 și reapar în "Stea-de-Argint" în 1892. Ele apar și în câteva ilustrații din "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". (Pipa curbata a fost adăugată de actorul de teatru William Gillette.) În
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
2.1.69. Bușteni stejar pentru piloți │ 2 2.1.72.│Cabluri de tracțiune pentru poligoane - în depozitare │ 5 2.1.73.│Cabluri de tracțiune pentru poligoane - în folosință │ 2 2.1.74.│Cabluri electrice de forță și telecomandă, în manta - în folosință │ 5 2.1.75.│Cabluri electrice pentru poligoane - în depozitare │ 5 2.1.76.│Cabluri electrice pentru poligoane - în folosință │ 3 2.1.81.│Casete audio, casete video, casete pentru curățat capete video, role pentru │ 2 │ │ │benzi magnetice
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
2.1.69. Bușteni stejar pentru piloți │ 2 2.1.72.│Cabluri de tracțiune pentru poligoane - în depozitare │ 5 2.1.73.│Cabluri de tracțiune pentru poligoane - în folosință │ 2 2.1.74.│Cabluri electrice de forță și telecomandă, în manta - în folosință │ 5 2.1.75.│Cabluri electrice pentru poligoane - în depozitare │ 5 2.1.76.│Cabluri electrice pentru poligoane - în folosință │ 3 2.1.81.│Casete audio, casete video, casete pentru curățat capete video, role pentru │ 2 │ │ │benzi magnetice
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
scufundare 18134000-7 Costume de scafandru 18134100-8 Costume de salvare 18134200-9 Uniforme de iarnă 18134300-0 Uniforme de vară 18140000-2 Accesorii pentru îmbrăcăminte de lucru 18141000-9 Mănuși de lucru 18142000-6 Viziere de siguranță 18143000-3 Echipament de protecție 18200000-1 Îmbrăcăminte de exterior 18210000-4 Mantale 18211000-1 Pelerine 18212000-8 Cape 18213000-5 Jachete de vânt 18220000-7 Îmbrăcăminte de protecție împotriva intemperiilor 18221000-4 Îmbrăcăminte impermeabilă 18221100-5 Pelerine impermeabile 18221200-6 Hanorace 18221300-7 Impermeabile 18222000-1 Haine de serviciu 18222100-2 Costume pentru bărbați 18222200-3 Compleuri 18223000-8 Jachete și blazere 18223100-9 Blazere
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
de iarnă 18134300-0 Uniforme de vară 18140000-2 Accesorii pentru îmbrăcăminte de lucru 18141000-9 Mănuși de lucru 18142000-6 Viziere de siguranță 18143000-3 Echipament de protecție 18.22 Îmbrăcăminte de exterior 18110000-3 Îmbrăcăminte de lucru pentru bărbați 18200000-1 Îmbrăcăminte de exterior 18210000-4 Mantale 18211000-1 Pelerine 18212000-8 Cape 18213000-5 Jachete de vânt 18220000-7 Îmbrăcăminte de protecție împotriva intemperiilor 18221000-4 Îmbrăcăminte impermeabilă 18221100-5 Pelerine impermeabile 18221200-6 Hanorace 18221300-7 Impermeabile 18222000-1 Haine de serviciu 18222100-2 Costume pentru bărbați 18222200-3 Compleuri 18223000-8 Jachete și blazere 18223100-9 Blazere
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea. În tezaurul bisericii se mai păstrează încă un epitaf din 1396, țesut pe mătase albastră și brodat cu aur și argint. De asemenea, la jumătatea secolului al XIX-lea încă se mai găsea acolo și mantaua voievodului, prefăcută într-o sfită preoțească. "„Stofa acestei mantale e un ce prea curios și care merită să fie văzută; este de pluș ce cuprinde niște flori galbene pe un câmp verde spălăcit, cu ceva fir pe dânsul și cu
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
mai păstrează încă un epitaf din 1396, țesut pe mătase albastră și brodat cu aur și argint. De asemenea, la jumătatea secolului al XIX-lea încă se mai găsea acolo și mantaua voievodului, prefăcută într-o sfită preoțească. "„Stofa acestei mantale e un ce prea curios și care merită să fie văzută; este de pluș ce cuprinde niște flori galbene pe un câmp verde spălăcit, cu ceva fir pe dânsul și cu oarecare însemnări roșii, cât se poate de solid și
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
pentru ca să aibă o densitate atât de mare, nucleul său trebuie să fie mare și bogat în fier. Geologii estimează că nucleul planetei Mercur ocupă aproximativ 42 % din volumul său (nucleul Pământului ocupă aproximativ 17 % din volumul său). Deasupra nucleului este mantaua care are 600 km grosime. Se crede că în trecutul planetei Mercur, un impact catastrofal a avut loc, fiind lovită de un corp cu diametrul de câteva sute de kilometri care a catapultat o mare parte din mantaua originală, rezultând
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
nucleului este mantaua care are 600 km grosime. Se crede că în trecutul planetei Mercur, un impact catastrofal a avut loc, fiind lovită de un corp cu diametrul de câteva sute de kilometri care a catapultat o mare parte din mantaua originală, rezultând o manta relativ subțire în comparație cu nucleul ei mare, dar există și teorii alternative care sunt discutate mai jos. Se crede că planeta Mercur are o crustă în jur de 100-200 km grosime. O trăsătură distinctivă a planetei Mercur
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
are 600 km grosime. Se crede că în trecutul planetei Mercur, un impact catastrofal a avut loc, fiind lovită de un corp cu diametrul de câteva sute de kilometri care a catapultat o mare parte din mantaua originală, rezultând o manta relativ subțire în comparație cu nucleul ei mare, dar există și teorii alternative care sunt discutate mai jos. Se crede că planeta Mercur are o crustă în jur de 100-200 km grosime. O trăsătură distinctivă a planetei Mercur este că are foarte
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
planeta Mercur are o crustă în jur de 100-200 km grosime. O trăsătură distinctivă a planetei Mercur este că are foarte multe rifturi, unele extinzându-se pe sute de kilometri. Se crede că acestea s-au format în timp ce nucleul și mantaua planetei s-au răcit și s-au contractat după ce crusta s-a solidificat. Planeta Mercur are un conținut de fier mai mare decât oricare altă planetă majoră din sistemul nostru solar. Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
aproximativ 2,25 ori mai mare decât masa curentă, dar la începuturile istoriei sistemului solar, planeta Mercur a fost lovită de un planetoid având aproximativ 1/6 din masa sa. Impactul ar fi îndepărtat o mare parte din crustă și manta, lăsând nucleul în urmă. O teorie similară a fost propusă pentru a explica formarea Lunii. O altă teorie spune că Mercur s-ar fi format din nebuloasa solară înainte ca energia eliberată de Soare să se stabilizeze. Planeta ar fi
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
patru planete interioare sau telurice / terestre au o compoziție densă, de roci, cu puțini sau chiar fără sateliți și fără sisteme de inele. Ele sunt compuse în mare parte din minerale refractare, cum ar fi silicații, care formează scoarțele și mantalele planetelor, și metale ca fierul și nichelul, care formează nucleele planetare. Trei din cele patru planete interioare (Venus, Terra și Marte) au o atmosferă destul de densă pentru a genera vremea; toate au cratere de impact și caracteristici tectonice de suprafață
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
întâlnesc, își lovesc și își deformează marginile astfel: Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică și care se mișcă depărtându-se una de alta, în spațiul care apare, iese la suprafață roca încinsă din manta, formându-se vulcani. Această rocă încinsă se răcește în apa oceanului, se întărește și duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea împinge cele două plăci forțându-le să se depărteze ducând la apariția cutremurelor în locul respectiv. Locul în care
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subțire și mai densă va fi forțată să intre sub cea continentală care este mai ușoară și mai groasă. Aici apare fenomenul de subducție . Crăpătura scoarței pe unde placa pătrunde în manta se numește fosă. -când se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate fi împinsă sub cealaltă. -când se ciocnesc două plăci continentale, se creează arii de munți pentru că marginile care se ciocnesc se vor încreți, se vor compresa și
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
ajung la public, sunt închise prin dulapuri și magazii, contemporanii breslei nedorindu-și deranjul unei ștachete. Figura de veteran pare mai convenabilă. Se afirmă că cei care i-au urmat în film provin din "Proba de Microfon", precum alții din "Mantaua" lui Nicolaie Gogol. Nu recunoaște, spune că n-a avut emuli, ci numai epigoni și detractori amărâți. Șomează mai mult decât înainte, e scos din activitate opt ani, și, din disperare, începe să scrie. Devine, în mod paralel, o voce
Mircea Daneliuc () [Corola-website/Science/298372_a_299701]
-
să facă parte din complot stăteau în apropierea sa. Chiar lângă el se afla Tillius Cimber, al cărui frate fusese exilat de către Cezar. Sub pretextul unei umile doleanțe din partea acestui frate, Cimber s-a apropiat de Cezar și a strâns mantaua togii sale, părând că vrea să facă o mișcare și mai amplă cu mâinile sale asupra lui Cezar. Cezar a vrut să se ridice și să-și folosească mâinile, dar a fost împiedicat de către Cimber, devenind astfel excesiv de iritat. Acela
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
a atmosferei. Fără date seismice sau cunoștințe ale sale momentului de inerție, există puține informații directe despre structura internă și geochimia planetei Venus. Similitudinea în dimensiuni și densitate între Venus și Pământ sugerează că împărtășesc o structură internă similară: miez, manta, și crustă . Ca și cea a Pământului, miezul venusian este de cel puțin parțial lichid, deoarece cele două planete au fost răcite cu aproximativ aceeași viteză. Dimensiunea ușor mai mică a lui Venus sugerează că presiunile sunt semnificativ mai mici
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
nisip), aluminiu (oxid de aluminiu , în bauxită și corindon), fier (oxid de fier (III)) , în hematit și rugină), și carbonat de calciu (în calcar). Restul scoarței este de asemenea alcătuită din compuși ai oxigenului, în particular silicați complecși (minerale silicate). Mantaua Pământului, de masă mult mai mare decât scoarța, este în mare parte compusă din silicați de magneziu și fier. Silicații solubili în apă, de forma , , și , sunt folosiți ca detergenți și adezivi. Printre cele mai importante clase de compuși organici
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]