1,974 matches
-
dezvoltarea parteneriatului public-privat în furnizarea serviciilor sociale ● Disponibilitatea organizațiilor neguvernamentale ● Accesarea fondurilor externe rambursabile și nerambursabile Atitudine pozitivă a tinerilor față de schimbare ● Promovarea politicilor pentru integrarea socială și profesională a tinerilor și pentru o viață independența Amenințări: Riscul crescut de marginalizare și excludere socială a tinerilor Cronicizarea fenomenului reprezentat de excluziunea socială ● Insuficientă dezvoltare a serviciilor sociale alternative la instituționalizare ● Lipsa mijloacelor financiare necesare implementării programelor în domeniu Capitolul III Principiile Strategiei 1. Principiul respectării demnității umane 2. Principiul egalității de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178037_a_179366]
-
VI Perioadă de implementare Strategia va fi implementată în perioada 2006-2008. Capitolul VII Obiectivele generale 1. Crearea unui sistem coerent și coordonat de măsuri și acțiuni care să asigure incluziunea socială a tinerilor definiți în grupul-țintă, 2. Reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă. 3. Integrarea și participarea activă în comunitate a tinerilor definiți în grupul-țintă. Capitolul VIII Obiectivele operaționale 1.1. Îmbunătățirea cadrului administrativ și instituțional la nivel central și local. 1.2. Îmbunătățirea, adaptarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178037_a_179366]
-
1: Crearea unui sistem coerent și coordonat măsuri și acțiuni care să asigure de incluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă *Font 8* ────┬───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────┐ Nr. │ OBIECTIV │ MĂSURĂ 1. Modificarea și completarea Legii nr. 2. Elaborarea proiecțiilor bugetare │Permanent Reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă, *Font 8* ────┬───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────┐ Nr. │ OBIECTIV │ MĂSURĂ Integrarea și participarea activă în comunitate a tinerilor definiți în grupul-țintă *Font 8* ────┬───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────┐ Nr. │ OBIECTIV │ MĂSURĂ 3. Monitorizarea derulării contractelor de 3. Elaborarea și difuzarea unui Ghid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178037_a_179366]
-
și calificare, cei mai mulți dintre tinerii din sistemul de protecție, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, sunt orientați cu precădere spre confecții, tâmplărie, mecanică, construcții și alimentație publică. Acești tineri sunt o categorie vulnerabilă, expusă riscului excluderii sociale și marginalizării, deoarece nu au locuința și nici posibilități de închiriere sau de cumpărare, întâmpină greutăți la angajare, fiind expuși șomajului, nu au mijloace proprii de subzistență și cad adesea victime ale criminalității. 2. Cadrul normativ național Reglementări legislative cu privire la protecția socială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
Ocuparea Forței de Muncă dezvolta servicii gratuite finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în domeniul informării și consilierii profesionale, al medierii muncii și al formării profesionale. Prin Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1149/2002 , se creează importante instrumente de sprijin pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament, si care reprezintă un grup țintă prioritar, dar și pentru alte grupuri defavorizate, astfel: a) măsurile de garantare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
dezvoltarea parteneriatului public-privat în furnizarea serviciilor sociale ● Disponibilitatea organizațiilor neguvernamentale ● Accesarea fondurilor externe rambursabile și nerambursabile Atitudine pozitivă a tinerilor față de schimbare ● Promovarea politicilor pentru integrarea socială și profesională a tinerilor și pentru o viață independența Amenințări: Riscul crescut de marginalizare și excludere socială a tinerilor Cronicizarea fenomenului reprezentat de excluziunea socială ● Insuficientă dezvoltare a serviciilor sociale alternative la instituționalizare ● Lipsa mijloacelor financiare necesare implementării programelor în domeniu Capitolul III Principiile Strategiei 1. Principiul respectării demnității umane 2. Principiul egalității de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
VI Perioadă de implementare Strategia va fi implementată în perioada 2006-2008. Capitolul VII Obiectivele generale 1. Crearea unui sistem coerent și coordonat de măsuri și acțiuni care să asigure incluziunea socială a tinerilor definiți în grupul-țintă, 2. Reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă. 3. Integrarea și participarea activă în comunitate a tinerilor definiți în grupul-țintă. Capitolul VIII Obiectivele operaționale 1.1. Îmbunătățirea cadrului administrativ și instituțional la nivel central și local. 1.2. Îmbunătățirea, adaptarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
1: Crearea unui sistem coerent și coordonat măsuri și acțiuni care să asigure de incluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă *Font 8* ────┬───────────────────────┬───────────────────────��───────────────────┬─────────────┬──────────┐ Nr. │ OBIECTIV │ MĂSURĂ 1. Modificarea și completarea Legii nr. 2. Elaborarea proiecțiilor bugetare │Permanent Reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă, *Font 8* ────┬───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────┐ Nr. │ OBIECTIV │ MĂSURĂ Integrarea și participarea activă în comunitate a tinerilor definiți în grupul-țintă *Font 8* ────┬────────────���──────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────┐ Nr. │ OBIECTIV │ MĂSURĂ 3. Monitorizarea derulării contractelor de 3. Elaborarea și difuzarea unui Ghid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
reducerile prevăzute la art. 93 și 94 din Legea nr. 76/2002 ... privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, sumele cuvenite în temeiul Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, sumele cuvenite potrivit art. 7 alin. (3) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 41/2002 , cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190746_a_192075]
-
reducerile prevăzute la art. 93 și 94 din Legea nr. 76/2002 ... privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, sumele cuvenite în temeiul Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, sumele cuvenite potrivit art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 41/2002 , cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190748_a_192077]
-
reducerile prevăzute la art. 93 și 94 din Legea nr. 76/2002 ... privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, sumele cuvenite în temeiul Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, sumele cuvenite potrivit art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 41/2002 , cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196361_a_197690]
-
cu colegii de clasă si de implicare în cadrul acțiunilor socio-culturale desfășurate la nivel de clasă sau de școală, eleva nu a avut nici o inițiativă în acest sens. Maniera de percepție a problemei de către clientă. M.L. este nemulțumită de atitudinea de marginalizare manifestată de colegi. Ea explică conduita acestora prin prisma rezultatelor slabe si a imaginii de elev „problemă”. Deși, tatăl său este plecat de trei ani, eleva susține că nu s-a adaptat situației. Maniera de percepție a problemei de către asistentul
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
dispensare, drumuri de acces în comunitățile deprivate. Prin sprijinirea unor astfel de proiecte pot fi generate locuri de muncă temporare pentru membrii comunității (Lustig, 2000); stimularea și facilitarea procesului de abilitare a actorilor sociali (empowerment) - persoanele sărace trebuie să depășească marginalizarea politică (decizională) și socială (și) prin transformarea și schimbarea practicilor instituțiilor publice, care trebuie să devină mult mai responsabile, receptive, suportive și transparente (WDR 2000). În mod specific, fondurile sociale pot facilita abilitarea/împuternicirea comunităților sărace prin creșterea accesului persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contingență fac referire la contextul național în care aceste instituții operează, limitele structurale transcend barierele naționale și vizează patru mari domenii: strategiile naționale de reducere a sărăciei - deși este foarte clar că fondurile sociale reprezintă instrumente importante în combaterea sărăciei, marginalizării și în promovarea oportunităților egale pentru o reală incluziune socială, în jurul acestor fonduri s-a format totuși imaginea idilică de „instituție care rezolvă totul”, creând așteptări mult prea mari, mai ales referitor la eradicarea sărăciei structurale. Fondurile sociale operează în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
baza unor standarde mondiale de vârf. În acea perioadă, asistența socială a devenit o profesie cu un statut bine conturat în contextul celorlalte profesii și cu rezultate notabile în planul cunoașterii, prevenției și recuperării unor probleme majore ce duc la marginalizarea individului și a grupurilor sociale. Astfel, din 1927 până în 1952 formarea asistenților sociali a fost de tip universitar - patru ani; din 1952 până la 1969 a funcționat sub forma unui colegiu postliceal de trei ani. Atunci, România se număra printre puținele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acționat fără nici o analiză prealabilă a problemelor sociale, contrar propunerilor făcute de comunitatea academică. Analiza problemelor sociale, precum amploarea și severitatea sărăciei, situația socioeconomică a grupurilor cu risc crescut (populația de romi, de exemplu), strategiile de combatere a excluderii și marginalizării sociale, politicile sociale pentru copil și familie, precum și pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, a traficului de droguri etc. au reprezentat o sursă importantă pentru deciziile factorilor politici receptivi la propunerile specialiștilor români. Doar un singur exemplu, care, de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
componente, atât în sfera ajutorului social financiar, cât și în cea a serviciilor de asistență socială, pentru diferite grupuri aflate în dificultate. Apare, astfel, o focalizare defectuoasă pentru indivizi și grupuri aflate în situațiile cele mai dificile de excluziune și marginalizare socială, precum: sărăcie extremă, lipsa unei locuințe, traiul în condiții mizere/improprii, copii și adulți ai străzii, victime ale exploatării sexuale și ale traficului de ființe umane. Acest lucru a avut drept rezultat creșterea și consolidarea unor insule înalt persistente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lipsa unei locuințe, traiul în condiții mizere/improprii, copii și adulți ai străzii, victime ale exploatării sexuale și ale traficului de ființe umane. Acest lucru a avut drept rezultat creșterea și consolidarea unor insule înalt persistente de sărăcie extremă și marginalizare; • suportul social financiar pentru cei în nevoie - deși erodată drastic ca valoare, alocația pentru copii a reprezentat un instrument eficient de prevenire a sărăciei extreme, contribuind în mod crucial la susținerea „pe linia de plutire” a segmentului celui mai sărac
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
soluționarea multiplelor nevoi individuale. Noul proiect de lege a serviciilor de asistență socială va trebui să accentueze necesitatea parteneriatului dintre sistemul public și cel privat, dintre autoritățile locale și ONG-uri în desfășurarea multiplelor activități de prevenire și combatere a marginalizării sociale, precum și de recuperarea celor în dificultate prin acțiuni sistematic orientate spre formarea și dezvoltarea unui spirit de solidaritate umană. Este necesară o politică de implementare a obiectivelor concrete ce țin de dezvoltarea unor servicii sociale specializate pe termen mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școli roma și școli neroma) prejudiciază imaginea de sine a elevilor romi și, mai târziu, a adulților. În condițiile unei slabe imagini de sine, participarea romilor la viața socială, culturală, politică, economică și civică va avea de suferit. De la izolare, marginalizare și excludere, pe fondul acelei imagini slabe de sine, nu mai este decât un pas până la stigmatizare și autostigmatizare. Dincolo de efectele în plan personal ce pot fi contabilizate drept costuri individuale, menținerea școlilor segregate are efecte asupra întregului grup etnic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este complet personificată. Încercând să deslușească geneza socio-culturală a cultului ceaușist, C. Durandin (1998, p. 338) corelează instituirea cultului personalității cu doi factori: i) tranșarea luptelor intestine dinlăuntrul partidului și cristalizarea relațiilor de putere, clarificate în favoarea lui Nicolae Ceaușescu odată cu marginalizarea, urmată de eliminarea în 1974, de la putere a lui Ion Gheorghe Maurer; ii) debutul unei regresii economice, care avea să sfârșească într-o tot mai acut percepută decepție economică. Apărut ca erzaț simbolic al succesului economic, cultul personalității exprimă, printre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unui sentiment de solidaritate globală; accesul rapid la piețele de capital; e) Pericolele globalizării insecuritatea economică și financiară; insecuritatea locului de muncă; insecuritatea sănătății; insecuritatea culturală (uniformizarea culturală); insecuritatea politică a statelor din cauza eventualelor conflicte și războaie; extinderea fenomenului de marginalizare a unor state; apariția unor noi forme de infracțiuni; Fondul Monetar Internațional a fost înființat în anul 1945, în urma Conferinței de la Breton Woods (1944); sediul: Washington; are 184 de membri; scopurile principale: promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității financiare, facilitarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dezvoltate din Europa de Est. România a devenit o țintă pentru imigranți mai ales din Asia (chinezi, arabi). d) Consecințele migrațiilor contemporane Problemele imigranților: găsirea unui loc de muncă; necunoașterea limbii; bani insuficienți pentru supraviețuire; hrană insuficientă; educație precară; atitudinea oamenilor (intoleranță, marginalizare, discriminare, rasism, xenofobie); lipsa legăturii cu alți imigranți; dorul de casă; necunoașterea legilor; Consecințe asupra țării de origine: scurgerea creierelor (Brain Drain); dezvoltarea țării de origine; reducerea șomajului; reducerea sărăciei; Consecințe asupra țării de destinație: dezechilibrarea pieții muncii și a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
acestea și de cine sunt acordate: Concluzii și recomandări Se vor avea în vedere afecțiunile cronice pe care le prezintă persoană evaluată, precum și situațiile de dificultate datorate unor cauze de natură economică și socială care pot conduce la apariția riscului marginalizării sau excluderii sociale. Persoană evaluată: De acord cu datele și concluziile evaluării: DA [] NU [] A fost informat/informată asupra condițiilor necesare pentru internarea într-o unitate medico-socială: DA [] NU [] Dorește să se interneze într-o unitate medico-socială: DA [] NU [] Dată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150077_a_151406]
-
acestea și de cine sunt acordate: Concluzii și recomandări Se vor avea în vedere afecțiunile cronice pe care le prezintă persoană evaluată, precum și situațiile de dificultate datorate unor cauze de natură economică și socială care pot conduce la apariția riscului marginalizării sau excluderii sociale. Persoană evaluată: De acord cu datele și concluziile evaluării: DA [] NU [] A fost informat/informată asupra condițiilor necesare pentru internarea într-o unitate medico-socială: DA [] NU [] Dorește să se interneze într-o unitate medico-socială: DA [] NU [] Dată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150081_a_151410]