2,194 matches
-
stări de obediență totală și prostație, la stări de delir de grandoare exacerbat. În această situație el a fost pus anume cu Petre Pandrea în celulă, care întro perioadă de obediență și-l transformă într-un student foarte conștiincios al marxismului. Și iată cum creștinul fanatic devine marxist, care își înșeală prietenii și foștii camarazi de luptă pentru a-i aduce la convingeri materialiste. Aceasta a fost stratagema la care a recurs Crăciun în 1960, pentru a prinde în mreje unul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
accesul la ele există din orice direcție și poate duce, desigur, oriunde. De aceea, mi se pare elementară distanța față de propriile convingeri, În chiar clipa În care ele se afirmă. În secunda În care ești marxist, trebuie să-ți pui marxismul la Îndoială, În minutul În care crezi că AI DREPTATE, trebuie să te Îndoiești de dreptatea ta. Am Învățat că așa ceva e foarte greu, cu riscul de a trebui, wittgensteinian, să taci. În facultate, am luat contact cu două feluri
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a literaturii ca producție - știm astăzi - relevă de o abordare marxistă, mai subtilă Într-o primă fază decît ceea ce preluase realismul socialist impus și practicat În țările Blocului comunist. Nu trebuie confundat vulgata marxistă din comunismul triumfător al Estului cu marxismele care puteau fi gîndite Într-o țară liberă ca Franța. Faptul are importanța lui: Todorov pleacă din Bulgaria În Europa, cum mărturisește el că numea țările europene libere de comunism, pentru a regăsi o altă variantă a stîngii, una „de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
formaliștii ruși, etc. Concluzia mea e alta: studiul formalist al iteraturii prezenta În epocă, pentru un intelectual venit dintr-o țară comunistă, două avantaje mari: Îi permitea continuarea carierei atît În Franța cît și În propria țară - sub acoperișul unui marxism mai larg - ca și o ascensiune rapidă a prestigiului În Franța, pe atunci Încă țara științei literaturii. Pe de altă parte, se pare, din nou - Todorov confirmă - că trecerea studiului literaturii dinspre dreapta Înspre stînga era inevitabilă după victoria Aliaților
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Friedrich despre poezia modernă. Modernitatea este o ființă istorică În afara oricărui dubiu. Post-, din contră, echivalează cu o decolare de pe planeta modernității spre un ceva halucinant de obscur, dar spre un ceva. O altă miză a deznodămîntului lui Ruffel este marxismul, iar aici, iarăși, ar fi multe de spus. Rețeaua discursurilor deznodămîntului le cuprinde pe cele produse imediat după „dubla cădere (a zidului Berlinului și a statuilor din Moscova), de către filozofi marcați, În mod foarte diferit, de istoria și gîndirea marxistă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
oamenilor, pentru care autorul Capitalului este un purtător de drapel libertar - și libertin - pe care-l agită de-a valma minoritățile, undergroundul artistic dintr-o anumită perioadă a secolului trecut, etc? (și aici, desigur, revenim În România: cum să pui marxismul În relație cu undergroundul???) O altă miză, În fine, a cărții lui Ruffel este redeschiderea dialogului cultural cu America. „Deznodămîntul, scrie Ruffel, refuză obișnuitele discursuri ale sfîrșitului care Încearcă să definească și chiar să creeze contemporaneitatea În două versiuni: una
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
altă parte, competențele disponibilizate nu-i permit autorului să facă sugestii privitor la direcțiile unei teorii literare a secolului al XXI-lea. Paradigmele noi de interpretare literară enunțate În capitolul final, “qui définissent aujourd’hui la théorie littéraire” sînt psihanaliza, marxismul, feminismul, culturalismul. Lingvistica, prin noile ei direcții, teoria enunțării sau pragmatica, sînt lăsate la o parte (deși pragmatica nu e total ignorată În cuprinsul cărții). Despre cognitivism nici nu mai poate fi vorba, iar “culturalismul” e un concept atît de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mortem pe Raymond Roussel, foarte apreciat de suprarealiști ca și de post-avangardiștii de astăzi. Literatura lui, “à contraintes”, un creative writing puternic motivat estetic (dar chiatr și politic), este recuperată de minune În momentul supremației metodologice a structuralismului, ideologice, a marxismului, În științele umane. Astăzi, Însă, Roussel ar putea fi socotit cu ușurință drept un precursor al postmodernismului. Alături de Noul Roman, figurează, ca estetică de grup, OULIPO, așa-numitul OUvroir de LIttérature POtentielle. Separat de acestea este Înregistrată “aventura textualistă”, aceea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
referință asupra tinerei generații dintre cele două războaie mondiale. Enumerând principalele trei înțelesuri ale spiritualității - „viață interioară”, „cultură”, „viață duhovnicească” - și schițând un istoric al manifestării lor în cultura română, Vulcănescu disocia în sfera înțelesului „cultură” patru varietăți principale, de la marxism (privilegiind spiritualitatea de clasă) și naționalism (exaltând etnicul) la spiritualismul centrat pe absolut; între ele enumeră și „umanismul neoclasic, care pune accentul pe om în genere”, iar ca exponenți numește - în acel moment - mai mulți redactori și semnatari în revistă
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
fost de multe ori încadrat în categoria sociologilor de orientare marxistă. Este adevărat că în formarea sa teoretică a fost mult influențat de Constantin Dobrogeanu-Gherea, dar și acesta avea un mod destul de original de a percepe și de a aplica marxismul. Chiar dacă există influențe marxiste în concepția profesorului Stahl, acestea nu au însă nimic de-a face cu varianta leninist-stalinistă a marxismului. Profesorul Stahl a preluat câteva idei din sociologia marxistă, care i-au servit în elaborarea teoriei succesiunii modurilor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
influențat de Constantin Dobrogeanu-Gherea, dar și acesta avea un mod destul de original de a percepe și de a aplica marxismul. Chiar dacă există influențe marxiste în concepția profesorului Stahl, acestea nu au însă nimic de-a face cu varianta leninist-stalinistă a marxismului. Profesorul Stahl a preluat câteva idei din sociologia marxistă, care i-au servit în elaborarea teoriei succesiunii modurilor de producție, teoria sa fiind, în cele din urmă, în disidență cu teoria marxistă clasică. În mod corect și nuanțat ar trebui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca o directivă pentru orice demers de analiză a societății socialiste. După 1990, sociologia românească se redefinește din toate unghiurile de cercetare. Întâi, ea se desparte de balastul marxist și își diversifică, în mod natural, paradigmele. Renunțarea aproape spontană la marxism dovedește profunda precaritate a moștenirii marxiste din perioada comunistă, iar ca probă stă lipsa unei lucrări românești despre Marx sau despre marxism acceptabilă științific. Iată ce efecte teribile poate produce dogmatizarea unui curent de gândire! Autoarea examinează schimbările din sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Întâi, ea se desparte de balastul marxist și își diversifică, în mod natural, paradigmele. Renunțarea aproape spontană la marxism dovedește profunda precaritate a moștenirii marxiste din perioada comunistă, iar ca probă stă lipsa unei lucrări românești despre Marx sau despre marxism acceptabilă științific. Iată ce efecte teribile poate produce dogmatizarea unui curent de gândire! Autoarea examinează schimbările din sociologia postdecembristă în ce privește elitele, structurile instituționale, circulația sociologilor. De interes sunt considerațiile despre orientările teoretice dominate în sociologia românească actuală, construcția de paradigme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
societatea comunistă la societatea capitalistă. Cartea tratează, succint, decalajele și asimetriile dintre sociologia românească și cea occidentală. Așadar, sincronizarea cu sociologia din Vest nu se produce mecanic prin adaptarea ab initio la mersul ideilor contemporane. Printre decalaje se numără absența marxismului ca paradigmă a sociologiei românești contemporane, absența revendicării de la curente sociologice radicale precum feminismul, mișcările contra discriminării etnice, rasiale sau sexuale. Putem remarca absența curentelor de idei de stânga, iar explicația stă în deformarea până la caricatură a acestora în perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ocolite” sau pur și simplu rămase inoperante pentru sociologii din România (alienare, fetișismul mărfii, xenocentrism, sexism instituționalizat, lupta de clasă, îmburghezirea clasei muncitoare, masculinitate hegemonică, oprimarea femeilor, panică morală, injustiție socială, proletarizare, socialism de stat etc.), care, lepădându-se de marxism, au aruncat, odată cu apa, și copilul din copaie. Dacă în perioada comunistă, în științele socioumane te împiedicai de „marxismul creator” la tot pasul, după decembrie ’89, Karl Marx a fost izgonit din istoria sociologiei, iar Friedrich Engels parcă nici nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
clasă, îmburghezirea clasei muncitoare, masculinitate hegemonică, oprimarea femeilor, panică morală, injustiție socială, proletarizare, socialism de stat etc.), care, lepădându-se de marxism, au aruncat, odată cu apa, și copilul din copaie. Dacă în perioada comunistă, în științele socioumane te împiedicai de „marxismul creator” la tot pasul, după decembrie ’89, Karl Marx a fost izgonit din istoria sociologiei, iar Friedrich Engels parcă nici nu a existat. Dacă repudierea „marxismului creator”, dată fiind teroarea ideologică din perioada comunistă, este de înțeles, încercarea de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și copilul din copaie. Dacă în perioada comunistă, în științele socioumane te împiedicai de „marxismul creator” la tot pasul, după decembrie ’89, Karl Marx a fost izgonit din istoria sociologiei, iar Friedrich Engels parcă nici nu a existat. Dacă repudierea „marxismului creator”, dată fiind teroarea ideologică din perioada comunistă, este de înțeles, încercarea de a șterge concepția marxistă din istoria gândirii sociologice mi se pare cel puțin discutabilă. Profesorul și strălucitul scriitor de literatură științifică Allan G. Johnson ne aduce aminte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ale Capitalului - se împlinesc 140 de ani de la apariția primului volum -, dar și autorul monografiei Situația clasei muncitoare din Anglia (1845), un model de analiză a condiției mizere a muncitorilor în capitalismul timpuriu. Departe de a fi un apologet al marxismului, arătând limitele gândirii marxiste și criticând modul de aplicare a lui în ex-URSS și - adaug eu - implicit în țările foste comuniste, profesorul Allan G. Johnson argumentează foarte convingător că nu se poate face abstracție de influența concepției lui Karl Marx
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
înrolată, valorile promovate de educație sunt mistificate și centrate pe două aspecte: preamărirea conducătorului și a partidului său și înlăturarea oricăror idei care nu erau conforme cu politica promovată de Ceaușescu. Această politică, numită adeseori în literatura analiștilor politici „un marxism leninism original”, era ostilă populației române. „Regimul comunist din România a fost ostil valorilor spirituale veritabile””(Tismăneanu, 2005, p. 12). în încercările și tatonările în vederea distanțării de Uniunea Sovietică, care continuau orientarea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Ceaușescu a instaurat în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scurt datoriile externe ale țării”(p. 443). 6. Construirea „omului de tip nou, multilateral dezvoltat” Ceaușescu a jucat cartea marxism-leninismului atâta vreme cât aceasta-i satisfăcea tendințele paranoice de mărire. El i-a dat însă o interpretare proprie sau a renunțat la marxism leninism în momentul în care acesta nu era în acord cu deciziile lui. Cultul personalității pe care l a generat și l-a încurajat nu avea prea mult de-a face cu marxism-leninismul, ci poate cu cultura orientală, asiatică, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
importante asupra științelor sociale. Teoreticianul german nu a avut o concepție unitară în domeniul Relațiilor Internaționale, dar cercetătorii inspirați de ideile sale au generat mai multe curente și în această disciplină. Departe de a fi o singură școală de gândire, marxismele au în comun câteva elemente de natură să justifice filiația intelectuală. Capitolul de față identifică mai întâi câteva dintre punctele importante comune acestor abordări, tratând apoi contribuțiile marxiste cele mai influente, discutate în funcție de orientări. Într-o secțiune specială sunt expuse
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
sociale, politice și culturale ori al ideologiilor dintr-o societate. Există o preeminență a economicului asupra politicului, schimbarea socială fiind, de-a lungul istoriei, o consecință a dezvoltării tehnologice. Afirmând importanța claselor sociale, definite prin proprietatea asupra mijloacelor de producție, marxismul postulează conflictul dintre acestea. Nu există societate care să nu cunoască lupta de clasă, adevărata forță a dinamicii sociale. Lupta de clasă determină istoria unei societăți. Istoria este privită în mod teleologic, scopul ultim fiind societatea comunistă fără lupta de
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
în permanentă schimbare datorită încercărilor de adaptare la un sistem mondial dinamic. Crizele pe care acesta le cunoaște îi determină modificările și îi anunță sfârșitul. Ideile care schimbă lumea Antonio Gramsci reprezintă un punct de cotitură în evoluția intelectuală a marxismului, prin importanța pe care o acordă nu numai factorilor materiali, ci și ideilor. Gramsci constată că revoluția nu s-a produs în societățile dezvoltate și explică acest fapt nu numai prin controlul asupra instituțiilor de forță ale statului, ci și
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Europene, ce presupune scăderea importanței acordate statului, reprezintă o tendință emancipatorie importantă, anunțând intrarea într-o epocă postwestfalică a guvernării. Evoluția capitalismului Deși a influențat în mod decisiv evoluția tuturor științelor sociale din ultimii 140 de ani, dimensiunea fundamentală a marxismului este cea economică. Proprietatea asupra mijloacelor de producție determină relațiile de producție, structurarea societății, lupta de clasă și programul politic al actorilor sociali. Pornind de la critica pe care o face proprietății private și capitalismului, marxismul a evoluat în timp, putând
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
de ani, dimensiunea fundamentală a marxismului este cea economică. Proprietatea asupra mijloacelor de producție determină relațiile de producție, structurarea societății, lupta de clasă și programul politic al actorilor sociali. Pornind de la critica pe care o face proprietății private și capitalismului, marxismul a evoluat în timp, putând fi considerat astăzi, în egală măsură, o filosofie, un program politic și un proiect de cercetare. Această capacitate de penetrare a unor domenii atât de diferite constituie și forța, dar și slăbiciunea sa. În ansamblu
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]