2,968 matches
-
de o cruzime înfiorătoare. Într-o ambianță de Ev Mediu moldav, reconstituită cu dichis cărturăresc, se urzesc în jurul tronului, la care boieri vicleni râvnesc, trădări, comploturi și alte mișelii. Altfel decât în nuvela lui C. Negruzzi, cel ce regizează sinistrul masacru din sala de ospețe nu este voievodul, ci armașul Bogdan, care prin sângeroasa faptă chitește să-și expună stăpânul hulei tuturor. Își va primi pedeapsa, Lăpușneanu tranșând decis conflictul cu hainii, vinovați și pentru că prin ambițiile lor piezișe primejduiesc țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
acest lucru. Acest statut nu a rămas doar teoretic, ci s‑a concretizat în persecuții care uneori, spre exemplu, cele din timpul lui Nero (54‑68 d.Cr.), sau din timpul lui Dioclețian (284‑305 d.Cr.), au luat forma unor adevărate masacre. În primele trei secole, creștinii au folo‑ sit un limbaj încifrat uneori influențat de păgânism. Astfel ei au adoptat unele simboluri păgâne pe care le‑au utilizat cu un sens specific creștin mult mai bogat și profund, ca de exemplu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Giuseppe Garibaldi. Conținutul său era liberal și naționalist, viza distrugerea vechii Europe: pentru Roma era deci suspect și nu-i putea uni pe catolici. Catastrofa primului război mondial, mesajele lui Benedict al XV-lea, condamnarea fără drept de apel a "masacrului inutil", apelurile lui Pius al XI-lea pentru menținerea păcii, condamnarea "naționalismului nemoderat" (enciclica Ubi arcano, 23 decembrie 1922), au contribuit la evoluarea spirituală. Marc Sangnier, apropiat al lui Pius al XI-lea, dezvolta în mesajele sale o acțiune pacifistă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a reclădi, de a propune programe, de a inventa soluții la problemele din epocă. Interpretarea dată războiului de către Biserică, drept cataclism, consecință a apostaziei generale, rezultat al societății materialiste, îi îndemna pe creștini să-și asume responsabilitățile. După "oribilul măcel", "masacrul inutil" după expresia papei Benedict al XV-lea, catolicii trebuiau să se angajeze în refacerea societăților devastate și să restabilească relațiile internaționale pe baza principiului creștin al milei, reiterat în 1920 în enciclica Pacem Dei munus. Personalitatea papilor a fost
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
luat loc rațiunii și uzanțelor războiului. Toți cei 8 au fost împușcați în ceafă, deci pe la spate, și iată așa s-a consumat un alt episod al acelui război de „care pe care”. Cadavrele nemților au fost înmormântate pe locul masacrului unde se vor fi aflând și în prezent. După spusele Lucreției Ciocan, care locuiește la 10 metri vis a vis de minusculul cimitir ad-hoc al acestor militari germani, nimeni nu a efectuat săpături accidentale pe acest loc. Hambarul învățătorului a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tot ce ținea de administrație. După aceea s-au putut refugia și alții. Majoritatea oamenilor obișnuiți au rămas, dar nu peste mult timp au simțit din nou pe piele lor ce înseamnă regimul criminal sovietic deoarece iarăși au început deportările, masacrele în masă și multe altele. Noi am fost repartizați la Apoldu de Jos în județul Sibiu”. Conform ticălosului articol 5 din Convenția de Armistițiu, toți refugiații basarabeni și nord-bucovinenei erau obligați să se prezinte în fața șefului Comisiei Aliate de Control
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
al cetățenilor urbei. Tot directorul Eșalonului II, recomanda următoarele: „...vă rugăm a lua măsuri ca la primele semnale de prealarmă sau alarmă, vitele care se găsesc la păscut să fie camuflate prin păduri sau împrăștiate, pentru ca astfel să se evite masacrele în masă”. Deoarece și activitatea Uzinei de electricitate din Bârlad fusese paralizată datorită evenimentelor de război, nevoia de specialiști devenise acută. Primarul Ioan Bontaș a intervenit cu o cerere trimisă „Biuroului MONT” a Ministerului de Interne, pentru anularea unui ordin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost promulgate și puse în aplicare peste 20 de legi îndreptate împotriva minoritarilor evrei. Cu toată cercetarea minuțioasă a documentelor provenite din arhivele prefecturilor și primăriilor din fostele județe Fălciu, Tutova și Vaslui, nu am găsit nicio referire la vreun masacru sau execuție individuală la care ar fi fost supusă minoritatea evreiască. Totuși, în continuarea acestui scurt studiu vom vedea că la Huși a funcționat un lagăr evreiesc de unde, primăria în special, își recruta mână de lucru gratuită. În sfârșit, trebuie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Temelia Adevărului. Încercare de teodicee ortodoxă în douăsprezece scrisori 37. Eugenio Garin - Omul Renașterii 38. Julien Ries - Sacrul în istoria religioasă a omenirii 39. Virgil Nemoianu - Jocurile divinității. Gândire, libertate și religie la sfârșit de mileniu 40. Robert Darnton - Marele masacru al pisicii și alte episoade din istoria culturală a Franței 41. * * * - Anticristul 42. Lie Zi - Calea vidului desăvârșit 43. Cicero - Despre destin 44. Michel Vovelle - Omul Luminilor 45. Franșoise Bonardel - Filosofia alchimiei. Marea Operă și modernitatea 46. Tatiana Slama-Cazacu - Stratageme
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a lui Iacov!) de Kalonymos ben Iuda din Mainz, el însuși martor la evenimente, descrie auto-sacrificarea evreilor renani în timpul primei Cruciade. Kalonymos este și autorul unei elegii, Mi yiten roshi mayim (De mi-ar fi capul plin cu apăeee), despre masacrele comise în centrele orașelor Speyer, Mainz și Worms, și nu ne ascunde niciun detaliu. Și alte rugăciuni de penitență ale poeților repertoriați se bazează pe evenimente ale epocii. Mai târziu, când Talmudul este ars în iunie 1242 sau 1244 la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
interferențe nu sunt străine de condiția sociopolitică a evreilor în exil, care i-a împiedicat să aibă cronicari de curte, cronicari profesioniști, sau să constituie depozite de arhive: documentele deținute de comunități erau cel mai adesea pierdute sau distruse în timpul masacrelor 3. Retorica suferinței era, în plus, corelată cu convingerile populațiilor de atunci, atât creștine, cât și evreiești. Suferința din viața de zi cu zi, cauzată de foamete, ravagiile epidemiilor, condițiile de viață, se întâlnește cu suferința spirituală, care le permite
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
epidemiilor, condițiile de viață, se întâlnește cu suferința spirituală, care le permite oamenilor s-o suporte. Cronicile produse după Cruciade sunt o scriere a suferinței. Tribulațiile evreilor sefarzi sub Almohazi în secolul al XII-lea, expulzarea din Spania în 1492, masacrele comise de cazaci în Polonia și Ucraina în 1648, expulzările succesive din diferite locuri din Europa, acuzațiile de omor ritual și diverse alte persecuții suscită, la rândul lor, propriile cronici. Și astăzi, când se evocă istoria evreilor, este scoasă în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
aduce bani în vistierie. Acceptați, apoi arestați din nou, aceștia din urmă suportă aceleași umilințe ca și evreii în regatul francez. Sub impactul flagelanților, grup de penitenți de inspirație apocaliptică care ațâța furia săracilor împotriva evreilor, aceștia au suferit, desigur, masacre și expulzări în timpul ciumei din 1348-1349, fiind bănuiți că otrăveau fântânile și răspândeau boala. Dar, dacă ei sunt acuzați de ucidere rituală, țiganii sunt mult timp acuzați de canibalism. În orice caz, condiția evreilor a rămas mult timp mai de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a istoriei de suferință din imaginarul evreiesc. De vreme ce rugăciunile de penitență și elegiile serveau drept sursă istorică, putem lesne înțelege că, prin legitimitatea pe care le-o conferea caracterul lor religios, acestea au contribuit puternic la elaborarea unei memorii doloriste. Masacrele din Polonia și Ucraina din 1648-1649, ca urmare a rebeliunii cazace conduse de Bogdan Hmelnițki, constituie una dintre cele mai bune ilustrări ale acestui decalaj. Deși este vorba, în fapt, de o realitate politică de care au fost afectați și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cele mai bune ilustrări ale acestui decalaj. Deși este vorba, în fapt, de o realitate politică de care au fost afectați și polonezii creștini, și populația evreiască, evenimentul a fost transformat într-o istorie de suferință evreiască prin excelență. Aceste masacre sunt considerate drept cel mai mare dezastru care a lovit lumea așkenază înaintea perioadei moderne. Ele au marcat mult timp spiritele din aria geografică afectată. Transmiterea către posteritate a memoriei acestei catastrofe s-a elaborat în conformitate cu modelul pietății așkenaze și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ebraice contemporane publicate înainte de a sa27. Uneori copie conținutul acestora, alteori le parafrazează, dacă nu transpune în relatarea despre Tulczyn evenimente care se produseseră în alte părți. Cititorii cronicilor nu erau interesați atât de relația istorică, cât de cea între masacre și martirologiu. Iar ceea ce reiese din lectură este anihilarea evreilor de către creștinii mârșavi. Toate victimele evreiești ale lui Hmelnițki sunt reduse la idealul așkenaz al martiriului. În cazul respectiv, nu este totuși atestat faptul că evreii ar fi avut de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
temple. Liturgizarea acestui discurs al suferinței introduce ordine și stabilitate în haosul rezultat din situația istorică, neutralizând catastrofa și inserând-o ca o nouă verigă în lungul lanț al suferințelor evreiești. Cronica prezenta astfel o utilitate practică, amintind datele diferitelor masacre, ceea ce le permitea supraviețuitorilor să-și comemoreze morții. Intra ea astfel într-un uz mai regulat, devenind indispensabilă generației în viață și celor următoare 29? Revolta cazacă și repercusiunile ei dau naștere, de altfel, începând din 1650, conform unei hotărâri
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și repercusiunile ei dau naștere, de altfel, începând din 1650, conform unei hotărâri a Consiliului celor Patru Țărimmm, unei zile de post fixate în a douăzecea zi a lunii sivan. Erau atunci psalmodiate rugăciunile de penitență compuse pentru a povesti masacrele, precum și altele mai vechi, în special cele compuse după martiriul de la Blois din secolul al XII-lea. Acest post era încă ținut în Europa de Est înainte de al Doilea Război Mondial în amintirea întâmplărilor din 164830. Vom adăuga în încheiere că, în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
întoarcerea proorocului Ilierrr, este asociată cu cataclisme, războaie, revoluții și diverse flageluri. Uneori datele prevăzute pentru izbăvire coincid cu marile bulversări sau persecuții ale evreilor, precum Cruciadele din 1096, anii ciumei din Europa, perioada premergătoare expulzării evreilor din Spania sau masacrele comise asupra evreilor de cazaci în Polonia și Ucraina în 1648. Aria culturală așkenază nu a rămas, bineînțeles, departe de aceste așteptări mesianice, dar scriitura sefardă a suferinței, în cronici, povestiri și meditații diverse, este în mod deosebit influențată de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și al XVII-lea, a unui puternic curent mistic și mesianic cu origini diverse. Dificultățile economice de la sfârșitul secolului al XVI-lea din Imperiul Otoman s-au adăugat profundei fragilități existențiale a unei pături de învățați care asimilaseră traumatismul expulzării. Masacrele lui Bogdan Hmelnițki în Polonia și Ucraina, unde mii de evrei și-au pierdut viața între 1648 și 1649, lasă urme adânci asupra sefarzilor din Levant. Odată cu afluxul de refugiați care ajung în Imperiu, ororile acestor masacre trebuie să fi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
asimilaseră traumatismul expulzării. Masacrele lui Bogdan Hmelnițki în Polonia și Ucraina, unde mii de evrei și-au pierdut viața între 1648 și 1649, lasă urme adânci asupra sefarzilor din Levant. Odată cu afluxul de refugiați care ajung în Imperiu, ororile acestor masacre trebuie să fi impresionat puternic un grup care cunoscuse el însuși propria dramă fondatoare. Nu încape îndoială că anumiți germeni mesianici europeni, rusești și musulmani concură la renașterea diverselor așteptări escatologice. Toți acești factori se conjugă pentru a crea o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al III-lea, în 1390, care rup provizoriu alianța regală dintre suveran și evrei pe care se întemeia "siguranța" lor, toate aceste elemente se conjugă pentru a crea un context favorabil izbucnirii unor violențe grave. Pe 4 iunie 1391, primele masacre au loc la Sevilla și se răspândesc ca o dâră de pulbere în toată Peninsula Iberică. Mii de oameni sunt uciși și sute de cartiere evreiești sunt incendiate și atacate. Evreii se convertesc în număr mare, sub amenințare sau de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai îndeaproape de perioada de după pierderea independenței evreiești, în special de Evul Mediu. Inchiziția ocupă, de asemenea, un loc în acest lanț neîntrerupt al suferințelor poporului lui Israel în exil. Autorul își începe cronica printr-o expunere sumbră a persecuțiilor, masacrelor și convertirilor masive culese din surse evreiești și ne-evreiești, dar risipește atmosfera sinistră care se degajă din ele dedându-se unor lungi considerații despre cauzele lor. Una singură dintre acestea ține de atitudinea tradițională a evreilor, care reduce suferința
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lor tot mai mare, în timp ce masele evreiești privesc spre un viitor ce li se pare fericit, odată deveniți cetățeni ai țărilor lor? La sfârșitul anilor 1880, Haim Iona Gurland, rabin din Odessa, publică un vast ansamblu de surse adnotate privind masacrele din 1648-1649, care marcaseră profund sfârșitului Evului Mediu pentru evreigggg. În abundenta literatură produsă între 1880 și 1890, perioada medievală este readusă în centrul conștiinței evreiești din mediile intelectuale, ca și cum s-ar fi mers pe calea emancipării și integrării fără
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din 1904, suntem informați de un martor ocular că a avut loc un holocaust al sufletelor evreiești și că martirii își întâmpinau funesta soartă cântând. Nu amintește acest trist fapt tragediile din timpuri obscure, când copiii lui Israel, duși la masacru, piereau "ca jertfele închinate Domnului" cântând rugăciunea Aleinu...?" iiii. Kohut oferă exemple de eroism în cele mai cumplite momente, evocă elegiile și rugăciunile de penitență devenite parte integrantă din liturghia evreiască și adaugă: "Suferința este însemnul întregii noastre seminții". Pentru
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]