4,066 matches
-
ca substitut pentru statistica formală Multe dintre aspectele cele mai semnificative ale vieții politice nu pot fi tratate în termeni statistici. Alternativa este evaluarea de către experți. Recursul la clasificări aproximative și la scoruri își află justificarea într-o afirmație a matematicianului Tukey: "Este cu mult mai bun un răspuns aproximativ la o întrebare corectă, decât un răspuns exact la o întrebare greșită, căci primul poate oricând să fie perfecționat"41. Transformarea aspectelor calitative în variabile măsurabile necesită evaluarea de către experți. Implicarea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cu un alt mastodont. Ierarhizarea de către experți Multe dintre cele mai semnificative aspecte ale vieții sociale pot fi tratate în termeni statistici. Altenativa este ierarhizarea acestora de către experți. Recursul la judecata clasamentelor și a scorurilor își găsește justificarea în declarația matematicianului Tukey: "Prefer de departe un răspuns aproximativ la o întrebare bună, care este adeseori vagă, decât răspunsul exact la o întrebare proastă, care este întotdeauna mai precisă". Traducerea aspectelor calitative în variabile măsurabile necesită o clasificare făcută de către evaluatori. Implicarea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cheamă posibilitate! Zeul posibilului, care e mult mai puternic, mai clarvăzător, mai ingenios decât noi doi la un loc, crede-mă pe cuvânt! Iar vărul său prin alianță, cu care mulți Îl confundă, se numește probabilitate, un zeu pe care matematicienii și chiar și logicienii Îl studiază cu asiduitate... Ei, ce zici?! Ei, eu ce mai puteam să zic În fața acestei logoree?!... Și-atâtea noțiuni amestecate pe care le știam Încă din cursul inferior de liceu: Hazard și Eros, Posibilitate și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu cea amintită mai sus, a „sensului vieții”; concept, ca și alte câteva la fel de „enorme, diletante”, pe care filozofia contemporană nu și-l mai pune și ne lasă pe noi, bieți scribi - dar și pe unii oameni de știință, fizicieni, matematicieni, medici -, să le abordăm, afrontând un anume ridicol, e drept, dar răspunzând nevoii și interesului atâtora care, În „ciuda enormului progres tehnic și științific” sau poate tocmai de aceea, se preocupă de ceea ce atâtea minți Înalte, speculative, universitare, par a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Din când în când, au răsunat și voci înalt autorizate în alte tărâmuri ale culturii, dar și în materie de judecată estetică, precum Maiorescu, Iorga, Noica dând credit nelimitat, de reprezentare superlativă al geniului național, lui Eminescu. Chiar un mare matematician și fizician ca Octav Onicescu, un fizician ca Andrei Dorobanțu, un istoric al științei ca I.M. Ștefan s-au pronunțat "uimiți" despre calitatea cunoștințelor și intuițiilor lui științifice. Iar poeții secolului nostru, ca Blaga, Barbu, Arghezi (care-l numea Sfântul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aceleia nesfârșite -, nicidecum așadar pentru versiunea moderna husserliană a "împarantezării" modalitate de a (să zicem) priza esențele, nuanțele, în fond, chiar netrăitul; nu totuși de a le și vedea (cum își îngăduia s-o facă, spre amuzamentul lui I. Barbu, matematicianul, Camil Petrescu). Theodor Codreanu e în cunoștință de cauză, cum se spune, afirmă: "Opțiunea lui Mihail Diaconescu pentru romanul istoric vine din tradiționalismul său programatic, pe de o parte, iar pe de alta din viziunea fenomenologică a autorului, îndatorată nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a logicii textului, un anumit eșec în deslușirea raționalului inducea și el un efect incantatoriu, dincolo de care firava tramă narativă, lăsând subconștientul să bănuiască existența unui mister în adâncul nesondat peste care discursul aluneca. Forța de iradiere a prestigiului de matematician al lui Ion Barbu activa însă intuiția, ori poate era numai o iluzie. Și e posibil să fi fost o iluzie, căci în discuțiile din cercul de Dobroteasa 1, subiectul care survenea spontan era mai mult ciclul balcanic, După melci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
barbiană, care a fost pe rând contestată, neînțeleasă sau ignorată. Astfel, în volumul recent apărut la Editura Curtea Veche din București și intitulat Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic, criticul purcede spre limpezirea în apelor în ce privește lirica poetului matematician. Demersul criticului nu este unul simplu, el trebuind mai întâi să cunoască în profunzime lirica barbiană, să adune, să asimileze și să analizeze tot ceea ce s-a putut scrie sau spune despre poet, printr-o trecere în revistă extrem de minuțioasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în imaginea oului dogmatic barbian, dar și în pitorescul balcanic și în structura pentadică a ciclului Isarlîk. Însă, așa cum există o serie de afinități între concepția despre poezie a lui Barbu și cea a lui Eminescu, tot așa, rigurozitatea poetului matematician contravine poeziei elegiace bacoviene și poeziei leneșe argheziene pe care acesta le-a respins cu desăvârșire. Un loc important în cadrul acestui studiu îl ocupă analiza relației dintre poet și creația lirică văzută ca un joc al oglinzilor. Astfel, în opinia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de maturitate" nu e neapărat nouă, însă demonstrația desfășurată pe parcursul acestei cărți convinge. Explicația criticului pentru profunzimea poeziei barbiene ține de sistemul de referință al lui Barbilian-Barbu: "Capacitatea lui Ion Barbu de a citi în dublu referențial, ca poet și matematician, explică, da capo, reușita lui neobișnuită în reevaluarea operei rimbaldiene." (p. 347) Theodor Codreanu vorbește despre stabilitatea poeziei barbiene pe care o pune pe seama unor "linii de rezistență", care îi dau caracter de operă închisă, inaccesibilă oricărei interpretări. Din această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fost „Îndrumări pedagogice” (Ion N. Oprea, op.cit. p. 357). Aici , publică articolul Spiru C. Haret (Anul I, nr. 2, decembrie 1932), scris cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la moartea lui Haret, căruia îi subliniază calitățile de erudit matematician, în special în ramura astronomiei. N. Gaiu arată că Haret, abordând problema invariabilității axelor mari ale orbitelor planetare - teoremă stabilită de ilustrul matematician Henry Poincare - a găsit că axa mare a orbitei pământului nu e constantă, ci suferă variații pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la moartea lui Haret, căruia îi subliniază calitățile de erudit matematician, în special în ramura astronomiei. N. Gaiu arată că Haret, abordând problema invariabilității axelor mari ale orbitelor planetare - teoremă stabilită de ilustrul matematician Henry Poincare - a găsit că axa mare a orbitei pământului nu e constantă, ci suferă variații pe care numai un calcul riguros și o observație atentă le puteau preciza. În același articol, N. Gaiu scoate în relief și strădania lui
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Majoritatea cadrelor didactice de la școala de 10 ani sunt tinere navetiste și se îmbolnăvesc cam des. Adică intră în posesia unor certificate de boală. Chiar acum când completez scrisoarea sunt la ora de matematică la anul I. O fac pe matematicianul. Știi tu cât de tare am fost la această disciplină. Aștept cu nerăbdare a ne vedea. Până atunci urez ție și întregii familii sănătate, noroc și fericire, Iliuță și Norica. În apropierea evenimentului sosea de la Trifești o telegramă care vestea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Sofia. Ridicată pe locul unei biserici distruse în timpul răzmeriței din 532, acest imens edificiu cu un perimetru de 300 de metri, cu o înălțime de 50 și încoronat cu o cupolă cu un diametru de 31 de metri, este opera matematicianului Isidor din Milet și a arhitectului Anthemius din Tralles. Terminată în 539, ea este împodobită cu ornamente somptuoase din marmură policromă (importată din Asia Mică, Grecia, Etiopia și Italia) și mozaicuri cu striații din aur. La Constantinopol mai sînt încă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Ignat Călin. D. T.: Pe Ignat Călin l-am cunoscut și ca secretar de partid, și ca rector. A ieșit rector după Revoluție. El venea de la Matematică. Era un tip disciplinat, mai riguros, organizat, om echilibrat, cu profilul lui de matematician. Am rămas surprins că, după Revoluție, cu toate că el înainte de Revoluție era în funcție puternică, răspundea de activitatea ASC-ului, totuși a fost ales. Ales, nu numit! S. B.: Asta înseamnă că oamenii țineau la el. N-a abuzat de funcția
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un secretar pe linie, dar era un tip foarte tacticos, afabil, amabil, echilibrat, nu l-am văzut niciodată să se enerveze. A fost un om elegant și la port, și la atitudine, și la comportament. S.B.: Dar Diaconița? D.T.: Era matematician și a preluat din matematică rigoarea, dar avea și mult umor. Pisică Constantin era de la Fizică. Acolo erau oameni mai seci, preocupați de cercetare. Vasile Erhan era de la Economie și, dacă nu mă înșel, era prodecan. Despre V. Schneider nu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de originalitate: " Nu avem nevoie în revistă de conferințe, așa oricine care spicuiește câteva citate, face un act de conspectare, fie prezintă ideea cercetării științifice și cu aceasta și-a făcut datoria. În această situație dacă am fi luat un matematician, un constructor, agronom și i-am fi explicat ceea ce vrem să știe ar fi ajutat să apară un material mai folositor. Or, se dau câteva citate din ceea ce a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu la consfătuire și cu aceasta ați terminat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
societății socialiste multilateral dezvoltate în România și trecerea la comunism"; 4. 130 de ani de la revoluția burghezo-democratică din 1848: manifestări culturale, evocări; 5. 125 de ani de la nașterea lui I.L. Caragiale: adunare de evocare; 6. 100 de ani de la nașterea matematicianului Alexandru Müler: simpozion omagial; 7. 120 de ani de la unirea Principatelor Române (1859): simpozioane, evocări, dezbateri etc.; 8. 30 de ani de la cooperativizarea agriculturii (1949): sesiune cu tema "Rolul și locul agriculturii în dezvoltarea României socialiste"; 9. 100 de ani
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
au admis că, în esența sa, cunoașterea posibilă prin intelectul (rațiunea etc.) omenesc este act de "reamintire" sau măcar de "evidențiere" (realizare a evidenței) a ceva existent deja într-o formă a "cunoașterii" (cum se întâmplă la Platon, Descartes, filosofii matematicieni din Școala de la Cambridge: Russell, Whitehead, pentru a aminti câțiva dintre ei), fie aceasta proprie unui intelect neomenesc, poate fi recunoscută o șansă pentru ideea amintită, aceea despre cunoașterea încheiată și cunoștințele sale desăvârșite în adevărul lor (cu toate că nu și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
având rosturi constitutive duble: pe de o parte, fiind constituiți prin operații judicative, dar, pe de altă parte, constituiți în așa fel încât ei înșiși, timporizați, să "acționeze" judicativ-constitutiv. De ce timpul nu a fost la fel de atrăgător pentru logicienii, filosofii sau matematicienii care s-au ocupat de problema judecății, de funcțiunile de subiect și predicat, de "este" copulativ, existențial sau identitar etc., așa cum a fost pentru cei care s-au ocupat de ontologie, în primul rând, apoi de cosmologie sau metafizică? Poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
către ființial. De aici și rosturile predicatului și predicativității în "teoriile" logice și în formalismele logicii. Poate că nu întâmplător există un capitol de logică a predicatelor în logica simbolică, nu întâmplător a fost pus în discuția logicienilor, filosofilor și matematicienilor statutul de predicat, forma sistematică a acestei discuții fiind "teoria categoriilor" (predicamentelor); nu întâmplător, de asemenea, clasele de noțiuni au fost gândite tot în funcție de predicat, acestea căpătând nume precum: "predicamente", "predicabile", "postpredicamente". Din perspectiva deschisă aici, teoria categoriilor (predicamentelor) este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
analiză de texte literare făcea la ore! Nu puteai să nu participi afectiv la lecții. Îmi amintesc cât de mult se apropia de noi profesorul de matematică Nicolae Tufescu. Înaintea sa am avut pe profesorul Aurelian Petică, un foarte bun matematician, însă era deosebit de exigent și ne inhiba. Profesorul Tufescu ne scotea la tablă, ne cerea să rezolvăm un exercițiu sau o problemă, apoi ne verifica la teorie. Dacă nu ne descurcam bine la teorie ne impunea ca ora viitoare să
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o lecție a venit inspectorul de Istorie, profesorul Năstase, de la Adjud. Lecția mi-a reușit iar inspectorul a rămas plăcut surprins și mulțumit. În aceeași zi am avut în inspecție, la lecția de fizică, pe inspectorul șef, domnul profesor Diaconu, matematician. A fost foarte mulțumit de reușita lecției și am rămas prieteni. După ce am reușit la facultate și am plecat din învățământ mi-a dat un preaviz, cu banii respectivi cumpărându mi caiete și cărți. Îmi aduc aminte că la lecția
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
erau foarte mândri că au reușit. Vasile este inginer la București, foarte bine așezat la casa lui, soția sa Caliopia fiind doctoriță. Au doi copii, Mircea și Andrei care de pe atunci promiteau să ajungă oameni mari și au ajuns mari matematicieni în America. Eu, Elisabeta și Măndița eram la Iași. Fiecare la casa lui. Elisabeta are doi copii, Gheorghe (Gigi) și Lucreția, care au evoluat foarte frumos; Gigi a ajuns maistru militar și și-a durat un cămin de vis, iar
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cum a căzut în plasa întinsă de KGB fratele lui, care va deveni cunoscut și admirat în lumea occidentală ca erou al luptei pentru drepturi cetățenești. Am mers acasă la academicianul Alexander Lerner, unde ne mai așteptau profesorul Maiman, un matematician de renume, și Ida Nudel care tocmai se întorsese, în urma unor presiuni internaționale, dintr-o lungă perioadă de exil petrecută undeva într-un sat din stepa siberiană. De fapt, eu doresc să relatez pățania angajării unui taximetru în orașul de la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]