6,257 matches
-
acest veritabil proces de creare a fabulei are loc exact contrariul acestei scheme și, dimpotrivă, povestirea este cea care ia naștere din morală. Pentru fabulist, mai întîi există o morală [...] și apoi povestea pe care o imaginează pentru a ilustra maxima, preceptul sau teza pe care autorul încearcă să o facă astfel mai izbitoare (1986, p. 16, citat de J.-M. Adam, 1987a, p. 60) Din această perspectivă, secvențialitatea narativă corespunde unei structuri ierarhice globale. Să vedem cum apare sensul configurațional
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
global al textului, cât și cu o unitate, izolând un termen. Acest statut al său ne îndreptățește să-i atribuim calitatea de a fi o figură extratextuală și intratextuală, "o figură spațializantă, care se ridică la rangul de poetem figura maxima"174. În loc să rezume, titlul poate produce o nedumerire care se va soluționa doar prin lectură, grație competenței poetice a cititorului. În textele clasicilor relația antroponimie-toponimie este întotdeauna evidentă. Personajul Popa Tanda este identificat printr-un nume-poreclă în care semnul lingvistic
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de resentimente. Având în vedere numărul de tineri pianiști care bat la porțile afirmării, șansele de a ajunge lebăda neagră sunt minime, în vreme ce șansele de a ajunge un profesor de muzică într-o școală de cartier (cu gustul ratării) sunt maxime. Viața și realizările lui Steve Jobs sunt strălucitoare, dar, poate, că nu este cazul să renunți la facultate doar pentru că el a făcut-o (vor spune adulții): Dacă i-a ieșit lui, îmi va ieși și mie", va gândi copilul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
supraviețuirii, plictisit de posibilitățile oferite de supertrib, omul și-a utilizat creierul său uriaș pentru a răspunde dezabuzării pe cale de a se instala: a inventat artele frumoase, filosofia și știința: Acestea sunt activități care combat substimularea și solicită o implicare maxima a creierului uriaș al omului. Aceste activități sunt în ultimă instanță "mecanisme ale goanei după stimuli". (Morris, 2010, p. 279) Dar dacă "artele frumoase, practicarea filosofiei și științele" sunt chiar conținutul școlii? Dacă rezultatele acestor activități ajunse între timp cotidiene
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
context, jocul semăna mai mult cu un ritual, caracteristica sa majoră fiind aceea de a prezerva acele elemente ale trecutului care se dovediseră eficiente în procesul supraviețuirii; în această perioadă experiența vârstnicilor era decisivă, motiv pentru care s-au impus maxime de genul: Cine nu are bătrâni, să și-i cumpere". În același spirit gândea și Noica atunci când, plecând de la volumul tot mai mare de cunoștințe necesar în jocul supraviețuirii, ajungea la concluzia că prezentul funcționează în favoarea bătrânilor, fatalmente știutori de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și Sandu, au avut multe de tras, soarta orfanilor de mamă. Oricum ar fi, o mamă vitregă nu poate fi ca cea care ți-a dat viață. Numai orfan de mamă să nu fii și să ai mamă vitregă! O maximă din limba latină spune: De mortuis nihil nice bene, adică: Despre morți nimic decât de bine. Că oamenii nu au numai calități, ci și defecte, o știm cu toții. Cărturar dar și gospodar de frunte În tradiția Ilisanilor, Învățătorul meu, Vasile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
autonimicire (Selbst-ver-nicht-ung). Mainländer transformă și radicalizează așadar pesimismul schopenhauerian într-o adevărată "metafizică a entropiei", din care își derivă în mod sistematic întreaga gândire: filozofia naturii, filozofia istoriei supusă legii universale a durerii, politica și etica sa eudaimonistă, care susține maxima virginității și recomandă sinuciderea ca negare radicală a voinței. În această alegere radicală el vede posibilitatea unei "mântuiri a existenței", speranța înșelată de a putea la sfârșit să "privești în ochi Nimicul absolut"62. Cu o riguroasă coerență, fără a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
doctorat (1940), în care scria cu patimă despre filozofia devenirii la Heraclit, însușindu-și ideea curgerii eterne a lucrurilor, Spengler arăta, pe urmele lui Nietzsche, o înclinație pronunțată pentru viziunea tragică asupra lumii. Totul devine, totul trece, totul este relativ: maxima pe care Spengler susținea că o urmează era cea de a considera "lumea ca istorie". Adoptând această atitudine, care pentru el însemna o revoluție copernicană, Spengler dorea să fie un Galilei al istoriei, cel care își propune să descifreze limbajul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
meu", remarcă neconsolat 200. Reflecțiile concentrate și corozive care îi ies din condei reprezintă un mic și dens carnet: Breviarul haosului (Bréviaire du chaos, 1982). Acestuia i se adaugă dicționarul său personal de pesimism: Abécédaire de Martin-Batôn (1994). Adnotări fulminante, maxime și sentențe de o limpezime stilistică ce le apropie de aforism. Impresionează obsedanta insistență cu care Caraco insistă asupra unor motive clasice ale nihilismului european, ochiul rapace cu care scrutează universul pentru a-l goli de orice sens sau ipoteză
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lor, dar și la creșterea calității operațiilor gândirii și a capacității de înțelegere. Consecința acestor modificări este dorința adolescenților de a fi culți, drept pentru care citesc foarte mult și sistematic literatură (clasică, modernă, contemporană), rețin nume de autori, idei, maxime, manifestă preferință pentru biografiile celebre. În același timp inteligența capătă amprente particulare prin conturarea subidentității culturale și a atașamentului față de valori. Tot acum se dezvoltă și inteligența socială și o oarecare „îngâmfare gnoseologică” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 198
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și care cuprinde atât povestirea istorică, cât și basmul, legenda sau povestirea științifico-fantastică); în acest tip de enunțare, subiectul-vorbitor se distanțează (am putea vorbi de o enunțare la distanță, numită tocmai din această cauză non-actuală). 4. O enunțare proverbială, a maximei sau a dictonului, caracterizată prin prezența unor forme pronominale non-personale universale (fr. ON cu echivalentul său SE) și prezentul propriu-zis atemporal. 5. O enunțare a discursului logic, teoretic, științific, în care referința nu mai este de ordin situațional, ci este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să suplinească această neputință, pentru a da lucrării utilitate așa cum consideră el de cuviință" (1776: 321 322). La comentariile despre fabulă făcute de Père le Bossu în Traité du poème épique (1675), B. de Bataut adaugă: "Partea ei esențială este maxima de morală pe care vrea să o impună. Aceasta reprezintă adevăratul ei fundament. (1776: 581). Regăsim aceeași idee la Lessing, care, în Reflecții asupra fabulei reunește componentele (E) și (F) într-o definiție foarte aproape de cea aristotelică despre acțiunea ca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
desfășoară în sens total invers schemei și că, dimpotrivă, povestirea se desprinde din morală. Pentru autorul de fabulă, există mai întâi o morală [...] și mai apoi o întâmplare pe care o imaginează ca pe o demonstrație figurată, pentru a ilustra maxima, preceptul sau teza cărora autorul încearcă, în acest mod, să le confere un mai mare impact. (1986: 16) Edgar Poe, vorbind despre un astfel de gen narativ, ajunge la aceeași concluzie, în "Metoda de compunere" din Geneza unui poem: "Pot
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Foka [2]: Și* ? Kaliaev [3]: Și atunci sînt unii care vor întîrzia întotdeauna la întîlnire fiindcă există prea multe căruțe împotmolite și prea mulți frați de ajutat. (VI, 15) Faptul că povestirea alegorică nu permite auditorului (Foka) interpretarea corectă a "maximei morală" implicită îl obligă pe narator să formuleze explicit evaluarea finală în forma unei "Morale". Putem spune că sancțiunea "Ei, și?" reprezintă rezultatul unei anticipări greșite a naratorului privind posibilitățile interpretative ale auditorului. Trebuie subliniat că povestirea, extrem de concisă, este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
față de alții. În jurul acestui ceva care scapă oricărei forme de comunicare directă se formează unitatea. Formele dialogului de ficțiune au meritul de a ne duce departe de mult prea liniștita și obișnuita conversație, de spiritul de politețe și de celebrele "maxime de conversație" ale lui H. Paul Grice ce definesc "principiul de cooperare". Dacă "maximele cantității" (Contribuția dumneavoastră la conversație trebuie să dețină exact cantitatea de informație nu mai mult care se cere), "a calității" (Nu afirmați ceea ce credeți că este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unitatea. Formele dialogului de ficțiune au meritul de a ne duce departe de mult prea liniștita și obișnuita conversație, de spiritul de politețe și de celebrele "maxime de conversație" ale lui H. Paul Grice ce definesc "principiul de cooperare". Dacă "maximele cantității" (Contribuția dumneavoastră la conversație trebuie să dețină exact cantitatea de informație nu mai mult care se cere), "a calității" (Nu afirmați ceea ce credeți că este fals și pentru care nu aveți probe), a "modalității" (Fiți clari) sunt din nefericire
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la conversație trebuie să dețină exact cantitatea de informație nu mai mult care se cere), "a calității" (Nu afirmați ceea ce credeți că este fals și pentru care nu aveți probe), a "modalității" (Fiți clari) sunt din nefericire atât de ambigue, maxima cea mai importantă "be relevant" (Vorbiți la subiect, fiți pertinent) arată în ce măsură interacțiunile trebuie să fie supuse simțirii și judecății celuilalt. Așa cum subliniază F. Flahaut: "A lua cuvântul înseamnă întotdeauna cel puțin a avea responsabilitatea de a arăta că ești
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la personaje prezente: naratorul-povestitor și/sau auditorul său. Pierre Guiraud subliniază, pe bună dreptate, că funcția de informație trebuie "să fie mascată și subordonată acțiunii". Alegem trei exemple care, credem noi, vor fi suficiente pentru a demonstra cele afirmate: o maximă de Corneille, în critica la Mincinosul, arată că conform legii 2.a "nu trebuie niciodată să povestești ceea ce spectatorul a văzut deja" și, în critica la Polyeucte, adaugă: "[...] Sunt lucruri despre care spectatorul trebuie să afle prin intermediul actorilor care, la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
monologul interior (p. 25) sau stilul indirect liber (p. 43), crestări ale topicii (p. 123), experimentarea unei frazări implantate în viziune douămiistă (p. 8), plăcerea de-a vorbi în pilde (p. 129) sau de a recurge la citate și la maxime etc. La acestea, ar merita să amintim: savuroasele miniscenete despre pierderea mobilului (care ne-amintește de ochelarii bunicii) sau a capacului de la stilou (p. 42, și respectiv, 45), tonul amar-ironic - cu referire la valoarea notei de la Bacalaureat (p. 60) sau
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
1. înalt 1. gras 1. palid 1. brunet 2. scund 2. uscat 2. rumen 2. blond 3. mijlociu 3. voinic 3. galben 3. roșcat În ciuda bizareriei sale, exemplul (27) se bazează pe o schemă descriptivă coerentă. Doar că nu respectă maxima conform căreia portretul unui personaj trebuie să fie redat numai o singură dată, și nu de 80 (sau 81) de ori. Sau, cel mult, o variație de vîrstă ar fi putut justifica o modificare a înălțimii sau a culorii părului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și lingvistic, implicând demersuri didactice variate, concretizate în metode, tehnici și procedee adecvate realizării scopului și obiectivelor propuse, deoarece ortografia nu se învață de la sine, prin autoinstruire, ci sub o îndrumare atentă, prin exerciții continuu aplicate pe strategii didactice de maximă eficientă. Voi prezenta succint câteva metode curente utilizate în scopul învățării exprimării corecte, oral și în scris : -Comunicarea orală (dialogată) care este de o importanță majoră, deoarece devine instrumentul de bază cu ajutorul căruia se creează condiții optime de antrenare a
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
este uriaș. Bineînțeles că a declarat imediat că nu demisionează din Parlament. Cum altfel? Ce-ți imaginai? Domnii Liiceanu și Pleșu au un mod foarte diferit de a privi. Cu un joc de cuvinte, aș spune că primul merge pe Maxima Moralia, iar al doilea își respectă titlul cărții de dinainte de 1989, deci se centrează mai degrabă pe o Minima Moralia Liviu Antonesei: Fără îndoială că domnii Liiceanu și Pleșu au un mod foarte diferit de a privi lucrurile în general
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Minima Moralia Liviu Antonesei: Fără îndoială că domnii Liiceanu și Pleșu au un mod foarte diferit de a privi lucrurile în general, pe cele cu dimensiune etică în particular. Cu un joc de cuvinte, aș spune că primul merge pe Maxima Moralia, iar al doilea își respectă titlul cărții de dinainte de 1989, deci se centrează mai degrabă pe o Minima Moralia, care măcar are meritul de a avea oarece legături cu realitatea. Vreau să mai spun că e mai dificilă condiția
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
știu de ce am impresia că ar fi fost! Poate că e un fenomen de falsă memorie și aș fi bucuros să fie, pentru că mi se pare făcut din alt aluat decât "moderatorii" noștri! -, iar dacă așa este, mea culpa, mea maxima culpa! În opinia mea, oricum, e la prea multe emisiuni. Iar băieții aceștia fini și subtili de felul lor, precum Turcescu și Gheorghe, își vor smulge părul când îl vor vedea dând spectacole europene, nu doar naționale, pe la Parlamentul European
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
că vom fi reușit măcar să punem niște întrebări... CUPRINS Cuvânt înainte / 5 Capitolul I / Vedetele momentului: Mona Muscă, Sorin Antohi, Traian Băsescu, Popescu Tăriceanu / 7 Domnii Liiceanu și Pleșu au un mod foarte diferit de a privi: primul merge pe Maxima Moralia, iar al doilea își respectă titlul cărții de dinainte de 1989, deci se centrează mai degrabă pe o Minima Moralia / 8 Vechiul CNSAS re-conspira în loc să deconspire, iar cel nou e un fel de talcioc politic / 12 1989 n-a însemnat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]