9,297 matches
-
se păstrează cu atât mai mult cu cât acest periplu se realizează fără a ignora partea obscură, întunecată a interbelicului, marcată de mutații ideologice și deviații naționalist-antisemite. Complementar, capitolul al VI-lea prezintă o serie de "recuperări simbolisto-secesionisto-decadente", urmând momentului maximal al "ideologizării radicale a criticii decadenței", broșura lui Sorin Toma, publicată în 1948, Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei. Ultimul capitol, al XVIII-lea, este și cel mai consistent sub aspectul exegezei concrete, al contactului cu textul literar. Autorul se angajează
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
grupul acordului verbului cu participiul GAcordS - grupul acordului verbului cu subiectul GAdj - grup adjectival GAdv - grup adverbial GCompl - grup complementizator GConj - grup conjuncțional GD - grup determinant GFlex - grup flexiune GN - grup nominal GP - grup prepozițional GV - grup verbal GX - proiecție maximală, al cărei tip nu este specificat m. - masculin n. - neutru N - nominal N, Nom - Nominativ NP - nume predicativ p., pers. - persoană pl. - plural S - subiect SCoord - sintagmă coordonată SVO - topica subiect + verb + obiect sg. - singular Spec - specificator V - verb VSO
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
eliminate în "sintaxa vizibilă" (engl. overt syntax) printr-o mutare vizibilă. O trăsătură tare trebuie să intre într-o relație de verificare cât mai repede posibil. Trăsătura tare A a categoriei B trebuie să fie eliminată încă de la nivelul proiecției maximale a lui B. Dintr-o altă perspectivă, trăsăturile pot fi interpretabile și neinterpretabile. Cele interpretabile sunt lizibile la nivelul Formei logice. De exemplu, Cazul este o trăsătură neinterpretabilă, iar genul și numărul pot fi interpretabile sau neinterpretabile, în funcție de categoria lexicală
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la centrul funcțional Flexiune (engl. Inflection), cel care mediază relația dintre subiect și predicat și care cuprinde informația gramaticală asociată cu verbul, de tipul Timp, Aspect, Mod, Acord ș.a. La momentul apariției articolului lui Pollock, propoziția era concepută ca proiecția maximală a centrului Flexiune. Acesta cuprindea un set de trăsături nominale și verbale, de tipul Mod, Timp, Acord. Subiectul propoziției se afla în poziția de specificator al Flexiunii, iar verbul, în poziția de complement. Propunerea teoretică avansată de Pollock este cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se afirma până atunci. Cât despre natura celor două centre flexionare, aceasta este legată de trăsăturile care compun flexiunea verbală și care, în limbile romanice, sunt Timpul și Acordul. Prin urmare, Acordul este considerat un centru, care are o proiecție maximală, cu specificator și complement, conform teoriei X-bară. Proiecția maximală a Acordului (GAcord) este propoziția însăși, complementul său este Timpul, iar specificatorul său este subiectul propoziției. Prima proiecție lexicală este GV, complementul Timpului. Ridicarea verbului la cea mai înaltă proiecție funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
centre flexionare, aceasta este legată de trăsăturile care compun flexiunea verbală și care, în limbile romanice, sunt Timpul și Acordul. Prin urmare, Acordul este considerat un centru, care are o proiecție maximală, cu specificator și complement, conform teoriei X-bară. Proiecția maximală a Acordului (GAcord) este propoziția însăși, complementul său este Timpul, iar specificatorul său este subiectul propoziției. Prima proiecție lexicală este GV, complementul Timpului. Ridicarea verbului la cea mai înaltă proiecție funcțională este ridicare la Acord: (24) GAcord subiect Acord' Acordo
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
divizate, era firesc să apară și ipoteza Acordului divizat. De vreme ce sunt mai multe trăsături conținute de Acord (numărul, persoana, genul, în funcție de limbă și de forma verbului), de ce să nu presupunem că fiecare dintre ele este un centru, având propria proiecție maximală (GNumăr, GGen etc.)? Ipoteza GGen, propusă de Picallo (1991), este, în general, neacceptată în prezent, când se consideră că genul este o trăsătură pe substantiv sau pe o categorie funcțională din GD. Ipoteza GNum are mai mulți adepți (Ritter, 1991
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de divizarea acestuia. Încă de la sfârșitul anilor 1980 se discută despre paralelismul dintre structura propoziției și structura grupului nominal. În teza sa de doctorat, Abney (1987) arăta că structura grupului nominal este asemănătoare cu structura propoziției. Așa cum propoziția era proiecția maximală a unui centru funcțional (Flexiunea), și grupul nominal era conceput ca proiecția maximală a unui centru funcțional: determinantul (Det). Complementul acestui centru funcțional era proiecția maximală a numelui Faptul că în unele limbi substantivele se acordă cu posesorul reprezenta un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
structura propoziției și structura grupului nominal. În teza sa de doctorat, Abney (1987) arăta că structura grupului nominal este asemănătoare cu structura propoziției. Așa cum propoziția era proiecția maximală a unui centru funcțional (Flexiunea), și grupul nominal era conceput ca proiecția maximală a unui centru funcțional: determinantul (Det). Complementul acestui centru funcțional era proiecția maximală a numelui Faptul că în unele limbi substantivele se acordă cu posesorul reprezenta un argument în favoarea existenței unui centru funcțional care să "găzduiască" și Acordul. Abney prelua
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
arăta că structura grupului nominal este asemănătoare cu structura propoziției. Așa cum propoziția era proiecția maximală a unui centru funcțional (Flexiunea), și grupul nominal era conceput ca proiecția maximală a unui centru funcțional: determinantul (Det). Complementul acestui centru funcțional era proiecția maximală a numelui Faptul că în unele limbi substantivele se acordă cu posesorul reprezenta un argument în favoarea existenței unui centru funcțional care să "găzduiască" și Acordul. Abney prelua ideea existenței unui centru funcțional de la Szabolcsi (1981, 1987), care avansase această ipoteză
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
musafir.pos.2sg. "musafirul tău" (Abney, 1987: 44) După teza lui Abney, au apărut foarte multe studii referitoare la numărul și tipul de proiecții funcționale din grupul nominal (vezi Belletti, 2001). Așa cum propoziția a ajuns să fie văzută ca proiecția maximală a Acordului, și grupul nominal a ajuns să fie conceput ca proiecția maximală a unui centru Acord (Szabolcsi, 1994), diferența dintre propoziție și grup nominal fiind aceea că doar în propoziție există și Timpul. Determinantul a fost considerat extern grupului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apărut foarte multe studii referitoare la numărul și tipul de proiecții funcționale din grupul nominal (vezi Belletti, 2001). Așa cum propoziția a ajuns să fie văzută ca proiecția maximală a Acordului, și grupul nominal a ajuns să fie conceput ca proiecția maximală a unui centru Acord (Szabolcsi, 1994), diferența dintre propoziție și grup nominal fiind aceea că doar în propoziție există și Timpul. Determinantul a fost considerat extern grupului nominal propriu-zis, așa cum și complementizatorul a fost considerat extern propoziției propriu-zise. Proiecția maximală
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
maximală a unui centru Acord (Szabolcsi, 1994), diferența dintre propoziție și grup nominal fiind aceea că doar în propoziție există și Timpul. Determinantul a fost considerat extern grupului nominal propriu-zis, așa cum și complementizatorul a fost considerat extern propoziției propriu-zise. Proiecția maximală a Acordului era complementul determinantului: (29) GD 2 D' 2 Do GAcord 2 Acord' 2 Acordo ... GN16 O analiză alternativă ar fi aceea în care determinantul ocupă poziția de specificator al GAcord. S-ar ajunge la o structură asemănătoare cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unde adjectivele se acordă (vizibil) cu substantivul-centru, pentru unificarea configurațiilor în care se poate realiza acordul, se poate propune ipoteza unei a două proiecții Acord în grupul nominal, pentru acordul modificatorilor. Așa cum la nivelul propoziției au fost propuse două proiecții maximale Acord (pentru acordul verbului cu subiectul, respectiv obiectul), și în grupul nominal ar exista două proiecții Acord, pentru acordul substantivului cu determinanții, respectiv, cu modificatorii. (31) GAcord 1 2 Det Acord 1' 2 Acord1o GAcord 2 2 Acord 2' 2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
derivă dintr-o proiecție în care studenți este subiect, iar o parte este predicat. Prepoziția partitivă este un element cu caracteristici de determinant și de prepoziție, simbolizat prin D/Po (cu statut de centru). O parte, care este o proiecție maximală, se ridică la Spec,GD/P. Urma lăsată de această avansare este o variabilă. Substantivul plural din poziția N2 este subiectul unei proiecții GFlex aflate mai jos în ierarhia sintactică, în Spec,GFlex: (12) Do [GD/P [GN o parte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poartă un singur rol tematic și numai unul. Această simplificare arhitecturală permite ca un argument să primească roluri tematice multiple, prin deplasarea dintr-o poziție tematică în alta. Deplasările se limitează la move-α, deplasarea unui centru sau a unei proiecții maximale. Conceptul deplasare (move) este întărit prin fenomenul de atracție (attract) pentru verificarea trăsăturilor (feature checking); astfel, spre deosebire de GB, unde deplasarea era liberă (unbounded move), deplasarea în PM este constrânsă, decurge din necesitatea de a verifica sau de a valoriza trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
anumit nivel sintactic, obiect. În mare, Ipoteza Inacuzativă a fost implementată în modelul Principii și Parametri astfel: un verb are asociat (în Lexicon) un set de roluri tematice (argumentele sale), dintre care unul este, în general, realizat sintactic în afara proiecției maximale a verbului (VP); inacuzativelor le lipsește argumentul extern. Adoptarea și adaptarea Ipotezei Inacuzative a dus la împărțirea verbelor în trei clase (pentru română, vezi Pană Dindelegan 2003a: 104−105) − tranzitive, inergative și inacuzative −, criteriile folosite pentru distingerea ultimelor două clase
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reorganizare și de ordine în interiorul sistemului. Zgomotul este sursă de ordine și generează noi organizări. Lucrările, deja vechi, despre schimbul de energie, pierderea căldurii, utilizarea sa într-un sistem mai larg, înglobînd mai multe subsisteme, calculele măsurii entropiei ca dezordine maximală a particulelor echiprobabile sînt tot atîtea piste, nu neglijabile, care deschid calea către o reflecție de tipul al treilea 89. Dar, pentru ca ele să meargă toate în direcția unei anume indeterminări a ordinii, afectînd un sistem și convergînd către singura
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
la dispoziție „destule mijloace” pentru a eluda dispozițiile legale referitoare la expropriere. O altă nemulțumire, cu o întindere generalizată, s-a dovedit a fi aprovizionarea cu produse, care se efectua în condiții „mai mult decât mediocre”. Practic, produsele aveau prețuri maximale cu un adaos de până la 200%, erau preluate de intermediari care le revindeau cu sume „fabuloase”. La aceste fluctuații de prețuri au contribuit speculanții financiari - „regulatorii de cursuri” -, care câștigau sume enorme din convertirea leului în coroane și invers, mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sale stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 994/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, cu avizul Ministerului Economiei și Finanțelor, norme și normative care să cuprindă numărul de participanți, precum și diferențierea alocațiilor zilnice de hrană, în limita cuantumurilor maximale aprobate, în funcție de natură competițiilor și categoriilor de sportivi. Articolul 4 Influențele ce decurg din aplicarea prezenței hotărîri se suporta din venituri proprii și din fonduri bugetare, cu încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Tineretului și Sportului pe
HOTĂRÎREA nr. 9 din 9 ianuarie 1992 privind stabilirea alocaţiilor zilnice de hrana pentru activitatea Sportiva de performanţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108174_a_109503]
-
garanție și postgaranție și contractarea pentru import și export. ÎI. Principalele atribuții ale asociației constructorilor de mașini-unelte din România - București 1. În domeniul producției: - corelarea programelor de productie ale unităților membre, în funcție de termenele contractuale și asigurarea bazei materiale în vederea folosirii maximale a capacităților de producție existente; - asigurarea pieselor turnate și forjate necesare membrilor asociației prin coordonarea activității de producție din întreprinderile, fabricile, secțiile și atelierele Asociației Constructorilor de Mașini-Unelte din România - București care realizează astfel de produse. 2. În domeniul comercial
HOTĂRÎRE nr. 729 din 26 iunie 1990 privind înfiinţarea Asociaţiei Constructorilor de Maşini-Unelte din România - A.C.M.U.R. Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107218_a_108547]
-
tehnice corespunzătoare a autovehiculului, în baza documentațiilor privind costul efectiv al acestora, iar în lipsă, pe bază de expertiză suportată de asigurat. * * * În nici un caz nu se pot lua în calcul coeficienți de uzură inferiori coeficienților minimali sau superiori celor maximali, pentru vechimea în exploatare, parcursul realizat și starea de întreținere a autovehiculului avariat, prevăzuți în tabelele coeficienților de uzură nr. 1 și 2. ----------------------
ORDIN Nr. 2436 din 26 noiembrie 1996 privind aprobarea Normelor tehnice cu privire la aplicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116740_a_118069]
-
ale Ministerului Finanțelor prin convenții civile de prestări de servicii, încheiate în condițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 83/1995 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în munca. Drepturile cuvenite se calculează pe bază de tarife maximale stabilite de Ministerul Finanțelor, de până la 25%, aplicate asupra încasărilor realizate, iar plata drepturilor se suporta din amenzile încasate la bugetul de stat potrivit dispozițiilor legale. Persoanelor încadrate potrivit prezentei ordonanțe nu le sunt aplicabile prevederile art. 20 din Legea
ORDONANTA nr. 7 din 25 ianuarie 1997 privind reglementarea modului de plată a personalului angajat prin convenţii civile pentru încasarea creanţelor bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116927_a_118256]
-
originale, executate înainte de data producerii evenimentului asigurat, pentru menținerea stării tehnice corespunzătoare a autovehiculului, în baza documentațiilor privind costul efectiv al acestora. * În nici un caz nu se pot lua în calcul coeficienții de uzură inferiori coeficienților minimali sau superiori celor maximali, pentru vechimea în exploatare, parcursul realizat și starea de întreținere a autovehiculului avariat, prevăzuți în tabelele nr. 1 și 2 cuprinzând coeficienții de uzură. TABELUL Nr. 1 cuprinzând coeficienții de uzură pentru autovehicule a caror masă totală maximă autorizată nu
HOTĂRÂRE nr. 906 din 16 decembrie 1998 privind unele măsuri în legătură cu asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122531_a_123860]
-
bilanțul A.N.L.; ... ---------- Litera d) a art. 15 a fost modificată de pct. 1 al art. IX din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 26 din 6 iunie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 12 iunie 2012. e) aprobă plafoanele maximale de cost pentru locuințele finanțate potrivit prevederilor prezentei legi; ... f) aprobă prospectul de emisiune a titlurilor de valoare ale A.N.L.; ... g) gestionează resursele A.N.L. și decide, în cazul celor extrabugetare, asupra plasamentelor în titluri de stat și în
LEGE nr. 152 din 15 iulie 1998 (**republicată**)(*actualizată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121272_a_122601]