2,843 matches
-
dușman; familie; fierea; ca fierea; fiori; foc; și foc; fructe; ghimbir; gînd; gogonel; grețos; greutate; grimasa; hrean; iad; iar; iarbă; ierburi; indispunere; insuficient; insuportabil; intens; și iute; îndrăgostiți; îndulcit; îndulcitor; înecăcios; jalnic; Karma; lacrimă; lămîia; lene; limbă; lovitură; mare; margine; melancolic; melancolie; melodie; mic; mică; miere; migdală; migdale; moarte; munte; murături; nenorocit; otravă; oțet; pătrunjel; pelinul; ca pelinul; pierdere; plăcere; plăcut; plînset; papile gustative; prost; realitate; rece; respingător; rîs; sare; sărac; sărutul mirilor; sentiment; sex; simt; sîmburi; sînge; soartă; soț; speranță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcute; evocare; examen; familia; fată; fărădelege; film; flashback; a fost; fostul iubit; fotbal; ceva frumos; frumoase; furie; gest; grele; greșeli; haiduc; haiduci; cu haiduci; hîrtie; inimă; iubiri; iubit; îndepărtare; întîlnire; joacă; jurnal; Lille; limită; lipsă; mama; mare; marea 2012; meditație; melancolic; memorare; moment; momente frumoase; momente unice; muzică; năzdrăvănii; nebunie; necaz; necazuri; neplăcută; neuitat; de neuitat; nostalgii; parte a sufletului; păreri de rău; părinți; plîng deja; pomeni; pomenire; poza; prăpastie; prima învățătoare; primăvară; proastă; ramă; răscolire; regret; relație; remușcări; rîs; romantică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
leagăn (21); leagăn (20); voce (20); liniște (17); versuri (16); relaxare (16); doină (16); bucurie (13); dans (10); duios (10); dor (9); fericire (9); melodios (9); alinare (7); dulce (7); petrecere (7); piesă (7); plăcut (7); vesel (7); armonie (6); melancolic (6); odă (6); glas (5); lin (5); melancolie (5); plăcere (5); voie bună (5); bun (4); cuvinte (4); distracție (4); note (4); note muzicale (4); nuntă (4); somn (4); baladă (3); concert (3); imn (3); încîntare (3); jale (3); de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
visare (3); voință (3); abstract (2); aluzie (2); aproape (2); atenție (2); cunoaștere (2); cuvinte (2); fapt (2); frămîntare (2); gînditor (2); griji (2); inimă (2); inteligent (2); iute (2); întunecat (2); înțelepciune (2); judecată (2); liniște (2); mare (2); melancolic (2); negru (2); nimic (2); plăcut (2); probleme (2); profund (2); rînd (2); săgeată (2); sclipire (2); scris (2); secret (2); simț (2); simțire (2); sincer (2); suflet (2); șoaptă (2); telepatie (2); trăire (2); trecător (2); tristețe (2); vin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
domol; durere; elastic; fizică; fleașcă; fleșcăit; fără forță; fragedă; fragil; fricos; fular; gelatină; gelatinos; gem; ghem; glod; gogoașă; grețos; gros; gustos; haină; iarbă; indiferență; influențabil; inimă; înghețată; jeleul; jucărie; jucării; lan; larg; lăsată; lent; lin; lux; manipulat; mămăliga; măr; meduză; melancolic; merele; miere; minge; mlaștină; morcov; nea; neformat; de neîncredere; nepăsare; neplăcere; neplăcut; neputință; nerezistent; neted; noroi; om; omăt; omletă; palmă; pămpălău; perne; personalitate; piure; pînă; plastilină; plictisitor; poale; pot; prielnic; primitor; puf, pisică; ca puful; pup; putred; puțin; rău; relaxare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Giorgina; gînd; greșeală; groază; grosolan; hartă; ieri; iertare; a ieși; imediat; indiferent; invidios; iubi; iubirea; iubită; a izgoni; încăperea; început; încînta; îndepărtare; înlocui; însoți; întoarce; întrista; jale; jalnic; lepădat; liber; libere; loc gol; local; localitatea; locul natal; lumea; Marius; maturizare; melancolic; moarte; neapreciere; nedeterminare; nedorit; neîncredere; neînțelegere; neliniște; nemilos; nepăsare; nevastă; un nou început; nu pe mine; nu se poate; odaia; oftat; om; orașul; orfan; ouă; partenera; patria; pădure; părăsi; părăsit; părinți; părinții; păsări; pedeapsă; piper; pisică; plec; pleca de lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
exeget; face; faimos; fantezie; faur; flămînd; flori; foaie; fraze; frumusețe; gingășie; gîndire; hîtru; idiot; Iftimie; inel; inimă; inteligență; interes; interesant; interpret; invenție; iubire; iubit; început; îndrăgit; înnăscut; învățător; lectură; leneș; liceu; lirism; litere; ludic; magician; mama; mare; masă; Mădălin; meditație; melancolic; melodios; memorie; mincinos; minte; minunat; moarte; mort; muză; națioal; nedreptate; nemuritor; nimic; nostalgie; nou; om de creație; om deștept; om important; opera; orator; pace; plictisitor; poem; poezii de mînă; poveste; preot; profesor; profunzime; prostime; recunoscut; relaxare; remarcabil; rima; rime; romanță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înapoi (3); înțelege (3); a observa (3); a uita (3); văzut (3); -(2); admirare (2); albastru (2); a analiza (2); analiză (2); bunătate (2); cunoaștere (2); dulce (2); floare (2); frumusețe (2); gîndi (2); imagine (2); insistent (2); iubire (2); melancolic (2); natura (2); oameni (2); orb (2); rău (2); rușine (2); soare (2); stele (2); în sus (2); tablou (2); televizor (2); uimi (2); se uita (2); uitat (2); undeva (2); a urmări (2); urmărire (2); ușor (2); veghea (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vibrații; zdruncina; a zgribuli; zvîcnire (1); 808/176/56/120/0 trist: supărat (163); vesel (49); supărare (27); lacrimi (24); fericit (21); durere (20); bucuros (19); singur (15); melancolie (14); suferință (14); posomorît (13); lacrimă (12); om (10); plîns (10); melancolic (9); nefericit (9); abătut (8); amărît (8); depresie (8); îngîndurat (8); mohorît (8); ploaie (8); necaz (7); singurătate (7); copil (6); necăjit (6); plînge (6); tristețe (6); urît (6); dezamăgire (5); îndurerat (5); probleme (5); sărac (5); deprimat (4); eu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curînd; da; dar; descoperiri; dezinvolt; dinozaur; Dumnezeu; educație; emoție; entuziasm; eternitate; eu ființă; a fi; ființă vie; ființe vii; floare; floră; foarte; frumusețe; fug; fugă; gîndire; gîză; glas; grabă; gunoi; început; îndrăgostit; înflorit; înțelegere; întotdeauna; lemn; liber; luptător; mama; măreț; melancolic; mergător; minciună; mîndru; mit; moarte; mobil; moi; morcov; morgă; mormînt; morți; motivat; muncitor; natură; neamul; noroc; nou-născut; omorît; omul; ca omul; oportunitate; pas; pasăre; pămînt; persoană; peste; peștișor; pisică; plăcere; plăceri; puternic; răcoare; răsufla; răsuflă; rațional; realist; realitate; rece; care
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Funcționale Disfuncționale Funcționale Disfuncționale trist item 2 nefolositor item 5 preocupat item 10 anxios item 8 mâhnit item 15 deprimat item 12 îngrijorat item 6 îngrozit item 16 amărât item 7 deznădăjduit item 26 neliniștit item 24 panicat item 20 melancolic item 3 fără speranță item 4 încordat item 14 înspăimântat item 11 necăjit item 13 depresiv item 9 alarmat item 19 înfricoșat item 25 supărat item 21 distrus item 22 tensionat item 1 nervos item 17 îndurerat item 18 disperat
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
dar fără cheaguri, dacă ciclul este prelungit sau dacă simțiți răceală în partea inferioară a abdomenului, luați produsul patentat You Gui Wan și urmați instrucțiunile. Dacă aveți ciclu neregulat, cu flux de intensitate diferită, senzație de umflare a sânilor, sunteți melancolică sau nervoasă, luați produsul patentat Xiao Yao Wan și urmați instrucțiunile. Dacă ciclul întârzie și fluxul este redus, de culoare deschisă, sunteți palidă sau slăbiți, luați produsul patentat Wu Ji Bai Feng Wan și urmați instrucțiunile. Dacă sunteți obeză, aveți
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Când eram foarte tânăr, nu mă atrăgeau decât bibliotecile și bordelurile. Acum... mă trădează ochii. Am tulburări de vedere care mă fac să urăsc toate cărțile pe care le-am citit” (15 ianuarie 1975 Ă 606). Un umorist și un melancolic. De nu cumva, scrisul e mai degrabă consecința și expresia umoristului decât a melancolicului. E aproape dezamăgit că ardelenii, pe care nu-i disprețuiește, „n-au avut niciodată simțul ridicolului” (12iulie 1974 Ă 605). Cine are simțul ridicolului, crede el
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ochii. Am tulburări de vedere care mă fac să urăsc toate cărțile pe care le-am citit” (15 ianuarie 1975 Ă 606). Un umorist și un melancolic. De nu cumva, scrisul e mai degrabă consecința și expresia umoristului decât a melancolicului. E aproape dezamăgit că ardelenii, pe care nu-i disprețuiește, „n-au avut niciodată simțul ridicolului” (12iulie 1974 Ă 605). Cine are simțul ridicolului, crede el, ajunge să refuze lumea, să o nege, sau să se nege pe sine. Oricum
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
loc, dezamăgit de apetența francezilor către facil, dar totuși mulțumit că am puterea ironiei în fața viitorului” (21 iunie 1975 Ă 517). Ironia chiar față de fatalismul în care crede, cu atât mai mult pentru că aparține strămoșilor săi. Deocamdată, să dăm credit melancolicului. Cioran trăiește o surdă confruntare cu propria ereditate. La drept vorbind, nu-i aceasta decât fața, de penumbră, a luptei sale cu originile, pe care și le reneagă; o dispută care se înscrie, crepuscular, în reflexele urii de sine și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran în el, din moment ce nu l-a uitat! La drept vorbind, un vers care ascunde în metafora lui întreaga experiență a lui Cioran privitoare la melancolie: deopotrivă salvare estetică a suferinței, depășire a răului prin asumarea lui, iluminare prin durere. Melancolicul se salvează, masochist aproape, tocmai prin explorarea și perpetuarea stării de criză; un masochism al cinicului care se ascunde în orice epicureu. Tocmai de aceea, Cioran nu suferă de înstrăinare decât într-un fel exterior. Firește, Parisul e pentru el
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înstrăinat, fără îndoială, în parte, și numai uneori total; dar numai uneori” (269 Ă 9aprilie 1975). Cum să ia în tragic povestea cu înstrăinatul, când el se simte foarte bine în găoacea melancoliei, în care se închide cu voluptate? Sceptic, melancolic, umorist, Cioran nu putea fi tragic, chiar dacă limitele care îl definesc se metamorfozează în deschideri și în iluminări. Să recitim: „Melancolia, această rană a frumuseții”. Dar poate că Cioran spunea toate astea conjunctural, numai și numai pentru a-și vindeca
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
propriei inconsistențe, care o dublează pe aceea a lumii. De aici, nu numai anxietatea, ci și umorul, în fond, atât de puțin bănuit, căci ar contrasta cu demonismul, pe care îndeobște i-l atribuim lui Cioran. Un sceptic veritabil, chiar melancolic fiind, nu se poate împlini decât prin umor, adică prin conștiința aparenței și relativului. Poate că nu va fi fiind exemplul cel mai potrivit pentru deschiderea acestei discuții, dar mi se pare, totuși, că, oricât de forțată, situația pe care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu încredere și curaj. Cu toții au fost mai mult sau mai puțin disperați și timorați, începând cu mine. Disperarea unui neam întreg” (III, 320). Curios să spună Cioran asta despre propria mamă. Căci, asemenea lui însuși, mama este „orgolioasă, capricioasă, melancolică” (I, 65). Să fie acestea argumente pentru înfruntarea vieții? În alt loc, citim: „Tot ce am în mine bun sau rău, tot ce sunt, îmi vine de la mama. I-am moștenit bolile, melancolia, contradicțiile, totul. Fizic, îi semăn leit. Toată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cîte ceva... dar acum trebuie să mă duc la cumpărături... m-am întors din drum numai ca să vă spun că... nu așa credeam să învăț a muri vreodată.... (această replică o va spune obstinant, de la tristețe pînă la strigăt, plîns, melancolic, alb, ghiduș, pînă în pragul patologicului; Ea 2, intrînd și asistînd la o parte din această scenă, nu știe ce să facă, cum să intervină să-l liniștească, e speriată de propria-i neputință; revine și Ea 1, vede și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
expunerii este sentențios și lapidar: "Matei Gavril este poet: "Sufletul meu este plin de zăpadă/ Toată noaptea am visat că a nins..."". Sau: "Mircea Dinescu își umple poezia cu îngeri ascunși în noroaie. Împerechează purul cu impurul într-un timbru melancolic pronunțat. Dincolo de lumea exterioară descoperim prospețimea și vitalitatea cenzurată de pudoare". Sau: "Tudor George este foarte preocupat de arta lui, de aceea și-o tot definește în câteva rânduri. Nu fără melancolie, ne convinge că părul și barba i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
belșugul lui; el nu este evocat, ci trăit efectiv. În acest complex timpul devine calendarul muncilor și al roadelor. Ion Horea descrie toamna cu belșugul ei în detalii de pastel surprinse în obiectivul aparatului de filmat, însoțite de o muzică melancolică și duioasă; timpului pillatian i se adaugă mai multă ceață, ochiul care se vrea senin se întunecă treptat: "Parcă ninge peste mine, parcă-aș fi deodată mire." Picturalul la Ion Horea este dominat de sentiment, de atmosferă, el se estompează
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cred,/ oricât mi-ai spune, timpul nu-și ascute gheara/ deși acații ceții spre mine își reped/ săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara". Mircea Dinescu își umple poezia cu îngeri ascunși în noroaie. Împerechează purul cu impurul într-un timbru melancolic pronunțat. Dincolo de lumea exterioară descoperim prospețimea și vitalitatea cenzurată de pudoare. "Elegiile de când eram mai tânăr" prezintă lumea ca un spectacol în care unii înalță piramide, iar alții se visează prinți sau cerșetori. Este un volum luminos, cu un aer
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
străbate poezia de la primul volum la ultimul, stă sub semnul seninătății și al resemnării: Când te va-ndemna iubirea/ Mă vei căuta cum sunt,/ Să mă duci cu mâna albă-n/ Locuința de pământ". Sau se autodefinește ca un rapsod melancolic, solitar, cu fața întoarsă spre moarte, "suflet ce s-a voit nobil prin suferință" ("Rod în singurătatea câmpiei") Cântecul va dovedi imperfecțiunea existenței sau dorința de perfecțiune și armonie, el însemnează vorbe, râsete, plâns, așa cum moartea implică vocea tăcerii. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de aur, iubita are părul de aur, trâmbița este de aur, nisipul este de aur, groapa este de aur, norii sunt de aur, îngerul este de aur. Exemplele se pot înmulți în acea lume de paradis, în care poetul rămâne melancolic și solitar: "Acum se face lumină/ în cerul pe care l-am părăsit, dar iată că vine amurgul și/ un trandafir înflorește pe inelarul tău." "Poemele de dragoste" (1975) reiau tema iubirii realizată eminescian în somn și în moarte: "tu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]