KorAP: Find »[drukola/base=membru & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...4129 >

103,225 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

conform Actului, Consiliul poate adopta decizii care să completeze Anexa I cu acele convenții, acorduri și protocoale semnate înainte de data aderării; art. 6 alin. 2 aderarea României la acordurile și convențiile încheiate sau semnate de Uniune și de actualele state membre cu unele țări sau organizații internaționale; art. 6 alin. 7 adoptarea restricțiilor cantitative aplicate de Uniune importurilor de textile și îmbrăcăminte; art. 6 alin. 8 referitor la acordurile de pescuit; art. 17 referitor la adaptările din anexa IV; art. 19

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de pescuit; art. 17 referitor la adaptările din anexa IV; art. 19 referitor la politica agricolă comună; art. 17 contracte și plăți în sistemul PHARE ș.a. Se stabilește raportul dintre Tratatul de aderare și dispozițiile cu privire la drepturile și obligațiile statelor membre și în ceea ce privește atribuțiile și competența instituțiilor Uniunii (art. 3); aceste dispoziții se aplică și cu privire la Tratatul de aderare, adică acesta intră în regimul general de reglementări și instituțional al Uniunii Europene alcătuind împreună un singur tot. Acest art. 3 din

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
adică acesta intră în regimul general de reglementări și instituțional al Uniunii Europene alcătuind împreună un singur tot. Acest art. 3 din Tratatul de aderare face legătura între Tratat, pe de o parte și dispozițiile privind drepturile și obligațiile statelor membre, precum și atribuțiile și competența instituțiilor Uniunii astfel cum sunt stabilite în tratatele la care România devine stat parte, pe de altă parte 26. Dacă în art. 2 alin. 1, se prevede că România devine parte la tratatele pe care se

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
26. Dacă în art. 2 alin. 1, se prevede că România devine parte la tratatele pe care se întemeiază Uniunea, așa cum sunt acestea modiﬁcate sau completate, în art. 3, se completează cu precizarea că dispozițiile privind drepturile și obligațiile statelor membre, precum și atribuțiile și competența instituțiilor Uniunii astfel cum sunt stabilite în tratatele la care România devine parte se aplică cu privire la prezentul tratat. Termenii folosiți "devin părți la tratatele pe care se întemeiază Uniunea", sau "se aplică" nu sunt identici, dar

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
menționate apoi, în Actul privind condițiile de aderare și al adaptării tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (în care sunt reglementate aspectele constituționale și poziția României față de regulile organizației, cu caracter permanent sau tranzitoriu ca așezare a României printre statele membre în cadrul Uniunii Europene, modiﬁcarea unor acte comunitare pentru a ține seama de intrarea României) și apoi, în cele 9 Anexe (cu indicarea precisă a tratatelor la care România devine parte și a măsurilor de luat în consecință). Cel de-al

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
dar se produce automat în urma procesului prin care se conferă competențe din ce în ce mai extinse Comunităților Europene, din ceea ce revine în mod ﬁresc statelor în virtutea exercitării jurisdicției pe care o au; Uniunea Europeană reprezintă o organizație suprastatală și pe măsura realizării integrării statelor membre în aceasta, are loc o partajare a atributelor de suveranitate, întrucât ea face acte de conducere a societății (legiferând sau sancționând etc.) și substituindu-se acestora în relațiile lor internaționale. Uniunea Europeană are organe legiuitoare proprii care stabilesc reguli aplicabile (dreptul

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
implicite clauza de ﬂexibilitate etc.), avem o imagine despre dinamica transferului de atribute suverane ale statelor, care trec cu titlu de competențe la Uniunea Europeană 30. O serie de competențe rămân încă, pentru un timp nedeﬁnit, în competența exclusivă a statelor membre. *** Legea nr. 157/2005 pentru ratiﬁcarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană a trebuit să cuprindă, în afara dispozițiilor standard prin care se exprimă consimțământul statului român față de textul Tratatului (art. 1 și art. 2), o clariﬁcare referitoare la un

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
compared to the current European Union regulations. 1. Un eșec previzibil? Încă din perioada anterioară începerii negocierilor care urmau să conducă la ultimele două valuri de aderare la Uniunea Europeană (1 mai 2004 și 1 ianuarie 2007), prin care numărul statelor membre a sporit de la 15 la 27, s-a pus problema reformării instituționale a Uniunii pentru a putea face față noilor realități. În acest scop, a fost lansată ideea "revitalizării constituționale", al cărei spirit a dominat inițiativele comunitare ulterioare și s-

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
fost aprobat de Parlamentul European (500 voturi pentru, 137 împotrivă și 40 de abțineri) și urma să intre în vigoare cel mai devreme la sfârșitul anului 2006. Lăudat de mulți, criticat de unii, Tratatul a fost supus ratificării în statele membre, dar acest curs a fost oprit în momentul respingerii lui la referendum-urile din Franța (29 mai 2005) și Olanda (1 iunie 2005)2. A urmat o "perioadă de reflecție", care a durat, practic, până la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
instituțiilor Uniunii Europene. Vorbind despre entuziasmul general în care a început și s-a desfășurat procesul de redactare a Tratatului constituțional, trebuie spus că, practic, până la respingerea lui prin referendum-urile din Franța și Olanda, ipoteza neratificării acestuia de către statele membre nici nu a fost luată în considerare. Așa se explică și faptul că în Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, semnat la Luxemburg, la 25 aprilie 2005, se face referire doar la eventualitatea ca Tratatul constituțional să

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
comprehensibil, iar "Europa pe care încerca s-o reformeze ar fi diferit puțin de cea existentă"4 la momentul respectiv; a fost prea lung (448 de articole), "inabilitate patologică" a tuturor tratatelor Uniunii, în condițiile în care unele dintre statele membre (Marea Britanie, Olanda) doreau numai un simplu set de principii, formulate pe înțelesul tuturor; teama de necunoscut, provocată în special de ideea de federalizare; o parte din cetățeni nu sunt mulțumiți de felul cum arăta Uniunea la momentul respectiv 5 și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
constituțional și să găsească o soluție de compromis, prin care Tratatul să fie completat, nu diminuat. În declarația făcută cu prilejul preluării mandatului, s-a angajat să prezinte Consiliului European un raport întocmit pe baza consultărilor detaliate cu toate statele membre care să evalueze stadiul discuțiilor despre soarta Tratatului și să propună soluțiile posibile. După examinarea lui, raportul urma să stea la baza hotărârilor privind continuarea procesului reformei, care trebuiau să fie adoptate cel mai târziu până la sfârșitul anului 2007. La

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
evitat să se spună expres în declarații oficiale comune, a spus cancelarul german în calitatea sa de președinte al Consiliului European. Ea a declarat că structura internă a Uniunii Europene trebuie adaptată la o Uniune lărgită la 27 de state membre, în sensul că Uniunea are nevoie de competențe mai multe și mai bine precizate decât sunt în prezent în politica externă, justiție și afaceri interne și politica energetică. Totodată, trebuie să fie precizate mai clar responsabilitățile care revin statelor membre

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
membre, în sensul că Uniunea are nevoie de competențe mai multe și mai bine precizate decât sunt în prezent în politica externă, justiție și afaceri interne și politica energetică. Totodată, trebuie să fie precizate mai clar responsabilitățile care revin statelor membre și cele care revin Comunității, să se asigure că chiar și cu 27 de state sau cu mai multe, instituțiile Uniunii vor funcționa eficient, democratic și pe înțelesul cetățenilor. Angela Merkel a recunoscut că blocarea Tratatului constituțional este o "dezamăgire

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
urmat noi eforturi pentru pregătirea textului Tratatului de reformă și a proiectelor Protocoalelor și Declarațiilor, pe care președinția portugheză le-a prezentat Conferinței Interguvernamentale de la Bruxelles din 23 iulie 2007. Documentele au fost examinate în zilele următoare de experții statelor membre. În Concluziile Președinției reuniunii, s-a subliniat și "importanța crucială a consolidării comunicării cu cetățenii europeni, prin furnizarea de informații complete și cuprinzătoare referitoare la Uniunea Europeană și prin implicarea cetățenilor într-un dialog permanent", fapt care "va avea o importanță

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
5 anexată Actului final al Conferinței Interguvernamentale, Consiliul European și-a dat acordul politic asupra proiectului de decizie privind componența Parlamentului European, care urmează să fie adoptată cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Statele membre trebuie să adopte la timp măsurile interne necesare pentru ca în momentul intrării în vigoare a deciziei, legislația lor națională necesară pentru punerea ei în aplicare să fie în vigoare în timp util în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European din legislatura

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de vot cu dublă majoritate, Germania și-a dublat numărul de voturi în comparație cu cel care-i revenea potrivit tratatului de la Nisa. La rândul său, primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu, sublinia faptul că "trebuie să păstrăm aceeași direcție" și că statele membre "să nu facă nici un pas înapoi". Din contextul declarației sale răzbătea mai mult preocuparea majoră ca "Delegația României", respectiv el, Președintele și ministrul de externe, să aibă un punct de vedere comun pentru că, în asemenea situații, "nu ne putem permite

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Uniunii Europene, dreptul comunitar se aplică înaintea și în locul legii naționale, inclusiv înaintea și în locul Constituției. Acest principiu a fost înscris în art.I-6 din Tratatul constituțional: "Constituția și dreptul adoptat de instituțiile Uniunii....au întâietate față de dreptul statelor membre". Textul nu a fost însă preluat în Tratatul de la Lisabona, după cum vom vedea mai departe. Ordinea juridică comunitară are prioritate asupra ordinii juridice naționale. În această situație, ar fi trebuit ca mai întâi să se modifice Constituția, așa cum prevede art.

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
are prioritate asupra ordinii juridice naționale. În această situație, ar fi trebuit ca mai întâi să se modifice Constituția, așa cum prevede art. 11 alin. (3)20și după aceea să se ratifice Tratatul, la fel cum au procedat multe dintre statele membre.21 Textul constituțional pe baza căruia s-a ratificat Tratatul de aderare și Tratatul de la Lisabona (art.148 alin.(1)) nu constituie, după părerea noastră, o autorizare explicită de ratificare, ci stabilește numai procedura de urmat, respectiv faptul că legea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
în Polonia și Regatul Unit, restrâng aplicarea Cartei, pentru a nu se aduce atingere "situației speciale a statelor membre în ceea ce privește Convenția Europeană,....măsurile adoptate de statele membre prin derogare de la Convenția europeană,.....precum și rezervele cu privire la Convenția Europeană formulate de statele membre....." Cele două state au recurs la această clauză de excludere voluntară ("opt-out") din considerente diferite, de ordin intern. Eliminarea textului Cartei din Tratat este doar o schimbare de ordin formal pentru că, pe fond, din punct de vedere juridic, efectele sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de competențe ale Uniunii, introducând un titlu nou (Titlul I, art.2A-2E). Așa cum rezultă din textele respective, competențele sunt exclusive, partajate și de completare În cazul competenței exclusive, numai Uniunea poate legifera și adopta acte cu forță juridică obligatorie; statele membre pot să facă acest lucru numai dacă sunt abilitate de Uniune sau pentru a pune în aplicare actele Uniunii. Dacă Tratatele atribuie Uniunii o competență partajată cu statele membre într-un anumit domeniu, Uniunea și statele membre pot legifera și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
juridică obligatorie; statele membre pot să facă acest lucru numai dacă sunt abilitate de Uniune sau pentru a pune în aplicare actele Uniunii. Dacă Tratatele atribuie Uniunii o competență partajată cu statele membre într-un anumit domeniu, Uniunea și statele membre pot legifera și adopta acte obligatorii în domeniul respectiv, cu precizarea că statele membre își pot exercita competența lor numai dacă Uniunea nu și-a exercitat competența sa, iar în măsura în care Uniunea hotărăște să înceteze să își mai exercite competența, statele

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Uniune sau pentru a pune în aplicare actele Uniunii. Dacă Tratatele atribuie Uniunii o competență partajată cu statele membre într-un anumit domeniu, Uniunea și statele membre pot legifera și adopta acte obligatorii în domeniul respectiv, cu precizarea că statele membre își pot exercita competența lor numai dacă Uniunea nu și-a exercitat competența sa, iar în măsura în care Uniunea hotărăște să înceteze să își mai exercite competența, statele membre pot să își exercite din nou competența. Cu alte cuvinte, când competența e

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
pot legifera și adopta acte obligatorii în domeniul respectiv, cu precizarea că statele membre își pot exercita competența lor numai dacă Uniunea nu și-a exercitat competența sa, iar în măsura în care Uniunea hotărăște să înceteze să își mai exercite competența, statele membre pot să își exercite din nou competența. Cu alte cuvinte, când competența e partajată, Uniunea are prioritate. O precizare suplimentară se face în Protocolul privind exercitarea competențelor partajate, în sensul că, dacă Uniunea desfășoară o acțiune într-un anumit domeniu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Formularea din ultima parte a textului este criticabilă pentru că, chiar dacă s-a dorit să se sublinieze un fapt evident, efectul poate fi contrar celui scontat, deoarece textul poate fi interpretat în sensul că Uniunea, o organizație internațională creată de statele membre, atribuie competențe statelor respective, deși lucrurile stau exact invers. Statele membre au cedat Uniunii o parte din suveranitatea lor în anumite domenii și i-au atribuit competențele necesare pentru ca aceasta să poată îndeplini obiectivele comune. c) Supremația dreptului comunitar Așa cum

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]