19,907 matches
-
nealterată prospețimea și actualitatea, într-un univers depoetizat, care se deschide, cu precădere, prozei. Cu toate acestea, acuratețea comentariului valéryan nu poate fi negată, nici noblețea exploratorie a poetului, care, la capătul unei meditații de peste douăzeci de ani, conchide că "meseria nu e cunoscută", iar noutățile "vin din problemele cele mai vechi, regândite și reluate îndeaproape". Este meritul lui Marius Ghica acela de a ilumina, grație ilustrei autorități valéryene, un teritoriu încă bântuit de trivialitate și amatorism, de a conștientiza, într-
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
devin, pe rînd uneori, protagoniști, și nu contenesc să vorbească despre vocație, valoare și artă. Despre ce înseamnă să fii dedicat. Prospețime. Performanță. Nu știu cîți ar fi avut acest curaj. După douăzeci de ani. Un soi de fanatism al meseriei. Fără de care, cîteodată, povestea nu ar fi și nu s-ar povesti. S-a jucat la Amfiteatru doar o seară. Se va juca de acum la Masca, pe strada Uverturii, în cartierul Militari. Acolo unde Mihai Mălaimare spune o altă
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
mizerabilismul, sexismul și decepționismul înving, iar lectura criticului e din ce în ce mai amară, mai lipsită de satisfacții (al doilea coșmar). Scriitorii înșiși sunt din ce în ce mai agresivi față de critică, dacă nu scrii laudativ despre ei (al treilea coșmar). Viața literară nu e deloc idilică. Meseria de critic are un grad de risc foarte ridicat. Alex Ștefănescu își amintește periodic de toate aceste inconveniente, care pot fi dezvoltate în adevărate drame sau boli profesionale (sastisirea, mizantropia, depresia). Și, totuși, nu renunță. E o dovadă de tărie
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
show și transformarea tragediei în spectacol cu milioane de spectatori avizi să vadă lacrimi și sînge, o telenovelă macabră. Ironia face ca cei doi protagoniști să facă parte din aceeași breaslă, însă Daniel Pearl (Dan Futterman) își asumă riscurile unei meserii devenite periculoasă, dincolo de spațiul protector al ecranului, iar încercarea de a investiga și a dialoga cu membri simpatizanți Al Qaeda conduce la deznodămîntul tragic. Totodată Daniel Pearl este marele absent al filmului, Michael Winterbottom a ocolit inteligent capcana unei ficțiuni
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
întreg eșafodajul construit cu migală pentru a ajunge la mărturia, la dialogul esențial se prăbușește ca un castel de cărți de joc. Regizorul nu face prin aceasta istoricul fulgurant al unei erori sau al unui eșec, ci chiar miezul acestei meserii exercitată cu devotament și plină de riscuri. Noi știm că Daniel participă la un carnaval kar-mic care se va termina cu moartea lui, cu toate acestea, regizorul ne introduce împreună cu el și cu anchetatorii în labirint, ne face să participăm
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
ziare și reviste, în broșuri și pe încăpătoarele pagini de internet, ei sunt târâți prin tribunale și eventual condamnați, după cum tot ei ajung în perpetuitate pilde vii ale conduitei intelectuale reprobabile. Însă adevărații experți în plagiat, singurii cunoscători ai "secretelor" meseriei, au fost, sunt și vor rămâne de-a pururi "negustori cinstiți" de bunuri ale spiritului" (p. XI). Mi s-a părut foarte ciudată această compătimire a plevuștei, a plagiatorilor dovediți, prinși în locul marilor rechini ai culturii. Văd aici un reflex
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
o asemenea emisiune nu ar avea prea multe zile și că producătorul ar trebui să-și găsească repede un alt loc de muncă, unul care să fie pe măsura recalcitranței cu care a îndrăznit să încalce regula de aur a meseriei: aceea de a întreține clienților iluzia că ceea ce văd este realitatea concretă și că, pe deasupra, realitatea nu poate fi contra-făcută prin rețete tehnice născătoare de efecte vizuale. Cu alte cuvinte, orice se poate spune la un post de televiziune, afară
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
voi veni". Aflat în armată, Sebastian se pomenește vizitat de un sublocotent din altă companie, care "s-a prezentat - cu totul nereglementar - el cel dintîi" (sic!). E vorba de un admirator care se rostește astfel: "Sînt ofițer de rezervă. De meserie sînt profesor de liceu, la Sibiu. Sînt un vechi cetitor al d-tale. Sînt fericit că te pot cunoaște. Dă-mi voie să-ți strîng mîna și să te felicit". Atitudinea scriitorului de notorietate se arată a fi - cum altfel
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
pentru înfăptuirea acestui lucru, reașezarea termenilor discursului, toate acestea și încă multe altele țin de acea formidabilă putere a curiozității. Ea, de fapt, ne ține fantastic de tineri, de dinamici, de deschiși, de împătimiți de ceea ce facem, de ce gîndim, de meseriile noastre, de ce iubim, de ce ne dă satisfacția că nu am devenit seci, uscați, dezagreabili, cărbuni de bucătărie, cum spunea Nietzsche, cîndva. Mi se pare că, uneori, din perspectiva celor de mai sus, ne mulțumim să tratăm în viteză arta actorului
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
uzinei, modernizate, i se spune de mecanică fină. Cartierul Muncii, atunci s-a făcut, pentru muncitorii fabricii... Un obicei al lui Costinescu era să trimită în Germania să învețe acolo cei mai tineri și mai buni strungari, tehnicieni, să facă meserie. Era înainte de război. Și tinerii se întorceau, excelenți meseriași, curați, bine îmbrăcați, cu purtări nemțești, civilizate. Așa era și Jean Popa, cumnatul meu, cel pe care avea să-l ia de bărbat, sora mea, Marica, având acum 91 de ani
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
morți în plină erecție), luînd doar mașina de scris Consul cu mine... părăsindu-mi pînă și manuscrisele (după trei ani mi-au fost aduse de un unchi după mamă, în trei saci de hîrtie; nu dispăruse nimic!), nu numai nevasta, meseria de medic, cărțile... Cînd îmi ieșea ceva, mă strîmbam într-o oglindă îngustă" D.P.: Vorbeați adineauri de un cîntec neîntrerupt, care vă clocotea în cap și care se cerea, de fapt, doar transcris cu repeziciune, să nu se piardă. Mărturisiți
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
de aceea, interzis. Or, intelectual nu poate fi decât gândind de unul singur. Dar însuși faptul de a fi intelectual e dubios. I-o spune foarte răspicat și ceremonios ofițerul în interogatoriul de la Securitate: "Un intelectual are îndoieli, asta e meseria lui. Cunoști definiția aia... stai puțin... cum era?... și ducând mâna la frunte, căută un timp... A! da, își aduse aminte cu vioiciune: "numesc intelectual o funcție fără întrebuințare", definiția burgheză a intelectualului rupt de mase, bineînțeles. Cunoști definiția asta
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
Cristian Teodorescu 44 de informatori și nu se știe cîți securiști de meserie s-au ținut după profesorul Livius Ciocârlie din 1966, pînă în 1989. A rezultat un dosar de peste 1000 de pagini. Cînd am citit confesiunea sa din revista "22", mi-am imaginat, la început, că blajinul cărturar a dus o viață
Securitatea l-a mirosit pe Livius Ciocârlie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9413_a_10738]
-
carieră, programele de studii sau calificare și de a le aplica în maniera proprie, aleasă de persoană. Calificare - ansamblu de competențe care permit desfășurarea de activități specifice unui domeniu, ocupație sau profesie. Cariera - reprezintă totalitatea rolurilor sociale, familiale, funcțiilor, profesiilor, meseriilor, ocupațiilor, experiențelor de muncă, dar și referitoare la timpul liberhobby urile. Viziunea tradițională descrie cariera drept o succesiune de roluri ocupaționale, pe când modelele recente insistă pe interconexiunea dintre carieră și viață. Astfel, termenul de carieră capătă un sens îmbogățit, incluzând
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
te învârtoșa în singurătate, nu te îndârji. Cine are îndârjire, spune Neagoe, către fiul său Teodosie, nu-l vede pe Dumnezeu. Treapta a XXVI-a A patra scrisoare către cel născut, al meu Acum am înțeles: Ingineria nu este o meserie, ci o stare, așa cum toate cele primite de om sub soare, stări sunt. Actoria este o stare, la fel medicina, arhitectura, agricultura... O, voi ștampile și voi diplome, O, voi fabrici de ingineri și de actori, de medici și arhitecți
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
și specialitate, cursuri de pedagogie, publicarea unor articole în reviste și organizarea unor consfătuiri la care au contribuit fiecare pe baza experienței personale și care au dus la clarificarea diferitelor probleme de educație. CAPITOLUL IV Învățământul secundar și școlile de meserii Prin legea instrucțiunii din 1864, se stabilesc numărul de școli secundare și localitățile în care vor fi înființate. Se preconizează înființarea a doua licee și trei gimnazii la București, un liceu și două gimnazii la Iași și Craiova, un liceu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
populația scolara. Învățământul secundar din județul Gorj, și-a făcut datoria și a pregătit foarte mulți tineri care ulterior au devenit medici, ingineri, profesori și care de cele mai multe ori s-au întors în locurile natale pentru a profesa. Școlile de meserii Învățământul Profesional și Tehnic În Județul Gorj Datorită necesităților stringente ale economiei țării, din această perioadă, școlile cuprinse sub această denumire au fost fixate în Legea Instrucțiunii din 1864. Aceste școli erau: Școlile profesionale de agricultură,de industrie și comerț
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
care este și aprobată în toamna lui 1899, când acesta vizitează județul Gorj. I. Moisil a realizat că acest meșteșug de fabricare a oalelor este cunoscut din vechime de locuitorii județului, dar este și unul bănos, mulți se lăsaseră de meseriile lor pentru a se face olari. Scopul lui Mosil era să pregătească elevi și să formeze lucrători dibaci, culți, artistici tehnici, care să execute obiecte de uz gospodăresc dar și de artă, folosind ca ornamente motive de artă națională tradițională
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
fost mobilizat supraveghea diferite servicii. Au fost grave pierderi materiale pe care scoala le-a suferit în timpul celor 2 ani de ocupație. Cursurile s-au reluat la 1 ianuarie 1919. S-au înființat și în alte localități școli elementare de meserii exemplu una în Novaci cu 2 secții: lemnărie și rotarie apoi s-a adăugat dogărie și tâmplărie, croitorie și gizmarie. Durata cursurilor acestei școli era de 2 ani și jumătate, elevii beneficiau de vacanțe iar în perioada campaniei agricole când
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în perioada campaniei agricole când își ajutau părinții la muncile câmpului pentru a fi interesați la realizarea unor beneficii, primeau o cotă parte din efectuarea unor lucrări și la absolvire beneficiau de o trusă cu unelte strict necesară pentru practicarea meseriei învățate. Pentru atragerea copiilor din mediul rural, fără posibilități s-a organizat un mic internat și o cantină unde aceștia găseau hrană și adăpost iar absolvenții beneficiau și de reducerea stagiului militar. O altă școală de meserii care a funcționat
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
necesară pentru practicarea meseriei învățate. Pentru atragerea copiilor din mediul rural, fără posibilități s-a organizat un mic internat și o cantină unde aceștia găseau hrană și adăpost iar absolvenții beneficiau și de reducerea stagiului militar. O altă școală de meserii care a funcționat în județul Gorj a fost școala elementară de meserii din Vădeni, comună aflată la marginea orașului Tg jiu. Această școala avea o durată de 2 ani și jumătate iar ca meserii se învața fierărie, rotarie și lemnărie
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
posibilități s-a organizat un mic internat și o cantină unde aceștia găseau hrană și adăpost iar absolvenții beneficiau și de reducerea stagiului militar. O altă școală de meserii care a funcționat în județul Gorj a fost școala elementară de meserii din Vădeni, comună aflată la marginea orașului Tg jiu. Această școala avea o durată de 2 ani și jumătate iar ca meserii se învața fierărie, rotarie și lemnărie. La absolvire elevii primeau ca și colegii lor de la Novaci o cotă
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
stagiului militar. O altă școală de meserii care a funcționat în județul Gorj a fost școala elementară de meserii din Vădeni, comună aflată la marginea orașului Tg jiu. Această școala avea o durată de 2 ani și jumătate iar ca meserii se învața fierărie, rotarie și lemnărie. La absolvire elevii primeau ca și colegii lor de la Novaci o cotă de 50% din veniturile realizate sub formă de bani și unelte. Elevii din afara orașului aveau cantină și o sală dormitor dar erau
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
să ocupe unul din locurile celor doi jucători, va continua, mai departe, el jocul. 13. Muncitorii Locul - sală, teren, clasă. Elevii sunt așezați în cerc pe două linii față în față sau chiar în bănci. Fiecare elev își alege o meserie precum și gestul prin care redă munca aleasă. Învățătorul improvizează o poveste în care să fie vorba de diferite munci, cele alese de jucători, precum și de unelte și materialul necesar acestor munci. În timpul povestirii, de câte ori se pronunță ceva în legătură cu munca aleasă
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
Variantă Elevii care reprezintă oamenii au voie să execute orice fel de mișcare individual pe care umbra trebuie s-o execute. Când aleargă în sală jucătorii nu mai stau în rând iar umbra trebuie să se ducă după om. 14.Meseriile Locul - sală, teren. Jucători - 2 echipe de 10-12 jucători Material - o minge mică. Elevii sunt așezați în cerc. Unul din ei aruncă mingea strigând, totodată, o meserie, iar cine prinde mingea trebuie să rostească numele unui obiect întrebuințat în aceeași
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]