4,790 matches
-
În „Addio del passato" glasul ei a exprimat dramatismul, boala, speranța deșartă, moartea protagonistei fiind realizată foarte original. În celebra arie „Libiamo ne'lieti calici", Pavol Breslik a performat bine, dar a ratat finalul. În actul II, a cântat „De' miei bollenti spiriti" legănându-se într-un scrânciob ca un copil... L-am admirat pe excelentul bariton englez Simon Keenlyside în rolul Giorgio Germont, prezență scenică impunătoare, cu o voce caldă și care a ridicat nivelul general al interpretării muzicale. Decorul
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
O mie de ani într-o singură zi Proclamă un ceas fără eroare, In duminica de suflet te-aștept să vii Poemul să-l citești întruchipat din mare. Prilej universal de a ne cunoaște, De a vărsa cuvântul înapoi, În mielul din câmpie ce tăcerea o paște, Așa cum va fi în Ziua de Apoi. Ziua de ceară În amiaza aceasta Dumnezeu a vărsat Călimara cu cerneală galbenă peste oraș, Se colorase totul de parcă ar fi pictat Un tablou de toamnă adunată
VERBUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375127_a_376456]
-
ajunge. Vă-nchipuiți așadar ce mare era veselia și ușurarea când dădea unul dintre noi semnalul că ar fi găsit poiana visată. Hulpavi ne repezeam la ghiocei, culegând în frenezie, alergându-ne printre pomi, cățărându-ne pe crengi, zburdând ca mieii, făcând tumbe și chiuind mai abitir decât jivinele pădurii. Cred că dacă n-am fi știut că ghioceii sunt otrăvitori, de bună seamă am fi mușcat cu mare poftă din ei! Întotdeauna m-am întrebat cum făcea mama când simțea
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
sufletul meu rogu-te și ascultă-mi simțirea. Este gălăgie mare în mintea mea dar sufletul, sufletul mi-e liniștit, în pace, ca o biserică veche, de lemn, din vârful muntelui. Cuvintele se joacă pe pajiștile mele verzi, ca și mieii primăvara. Se înghesuie la gura sufletului, să iasă, să le prind în horă. Le pun aripi doctore și le las să zboare, ca fluturii. Colorații mei fluturi! Știi doctore, eu sunt poliglotă, vorbesc noaptea cu luna, să-mi vindece furtuna
DE SUFLET de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372724_a_374053]
-
a ploaie măruntă. Aici sub snopul de raze, în mierea soarelui, Se-ntoarce amurgul în verdele dintr-o tulpină. Așteptând, trec nodurile nopții peste zări Și cocoșii își pregătesc cântecele melancolicelor deșteptări. III Tata despică inima nucului, Tata despică inima mielului Și focul umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos, Și sevele nucului se preling
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
în mierea soarelui, Se-ntoarce amurgul în verdele dintr-o tulpină. Așteptând, trec nodurile nopții peste zări Și cocoșii își pregătesc cântecele melancolicelor deșteptări. III Tata despică inima nucului, Tata despică inima mielului Și focul umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos, Și sevele nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
cântecele melancolicelor deșteptări. III Tata despică inima nucului, Tata despică inima mielului Și focul umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos, Și sevele nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
Arzătoare lacrimă a durerii, Norocul iubirii să mi-l spele. Cât de greu mă picură iubirea! Spune-mi: sunt eu împlinită oare? Chipul tău și brațul și privirea, Când nu mă caută, ce tare doare! Te-aș devora, ca pe mielul blând Și te-aș face pe veci fântâna mea, Căci tu mi-ești mângâiere-jurământ Și lacrima din zori în vreme rea. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: LACRIMA DIN ZORI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23
LACRIMA DIN ZORI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373081_a_374410]
-
Pentru iudei, sărbătoarea pascală are cu totul o altă semnificație, chiar dacă poartă în ea profeția morții și a înviereii Domnului Iisus. Cu mii de ani în urmă, Dumnezeu, prin Moise, a salvat poporul evreu din robia egipteană, prin sacrificarea unui miel de parte bărbătească, fără cusur. Cu sângele mielului sacrificat, evreii ungeau ușiorii caselor, pentru a fi recunoscute de îngerul Domnului care trecea pe lângă casele israeliților, stropite cu sânge, lovind în același timp casele egiptenilor. Noaptea aceea, a fost numită de către
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
altă semnificație, chiar dacă poartă în ea profeția morții și a înviereii Domnului Iisus. Cu mii de ani în urmă, Dumnezeu, prin Moise, a salvat poporul evreu din robia egipteană, prin sacrificarea unui miel de parte bărbătească, fără cusur. Cu sângele mielului sacrificat, evreii ungeau ușiorii caselor, pentru a fi recunoscute de îngerul Domnului care trecea pe lângă casele israeliților, stropite cu sânge, lovind în același timp casele egiptenilor. Noaptea aceea, a fost numită de către israeliți, Noaptea Salvării sau Sărbătoarea Pascală, sărbătoare în
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
Familiile egiptene au simțit aceeași durere pe care le-au provocat-o evreilor. Și ori de câte ori neîndreptățim pe cineva, într-o zi vom simți și noi aceeași durere pe care o pricinuim semenilor noștri. Dar totodată, știm că există sângele unui „miel pascal” ,nevinovat, care ne poate salva de la pedeapsă și moarte, atât timp cât vom sta ocrotirea acestuia. Niciodată să nu crezi că vei fi scăpat de răul pe care îl faci altora. De aici și zicala românească: „Cum faci, la fel ți
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
Vei fi judecat, după cum ai judecat. Iar dacă ai avut milă pentru aproapele tău, dacă l-ai iertat când ți-a greșit, la rândul tău, în ziua judecății, vei fi judecat cu milă și iertat de faptele tale, prin sângele Mielului Pascal. Sărbătoarea Pascală evreiască poartă amprenta salvării din robie de sub puterea egiptenilor. Acesta a fost primul Paște profetic din Biblie, pentru că mai târziu avea să vină pe lume Adevăratul Miel Pascal, trimis de Dumnezeu - Tatăl. Perioada cuprinsă între Intrarea Domnului
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
judecat cu milă și iertat de faptele tale, prin sângele Mielului Pascal. Sărbătoarea Pascală evreiască poartă amprenta salvării din robie de sub puterea egiptenilor. Acesta a fost primul Paște profetic din Biblie, pentru că mai târziu avea să vină pe lume Adevăratul Miel Pascal, trimis de Dumnezeu - Tatăl. Perioada cuprinsă între Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim și Învierea Sa, se numește Săptămâna Patimilor și este plină de evenimente semnificate pentru creștinii din lumea întreagă. În Sfânta Scriptură, în cartea apostolului Ioan 12: 1
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
-L VĂD PE TOPÂRCEANU Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se topește deja neaua, Bulbii-s în explozie, Mugurii de lapte beau a Zeilor ambrozie. Își scot puța pețiolii Din zăpada mieilor, Lapții-s goi, caliciul gol li-i Încă, ghioceilor. Soldățeilor de iarbă Abia de le dau tulei Pe la subsuori și barbă, Prea sunt cruzi, prea tinerei... Ici și colo, săltând clisa Prinsă între chingi adânci, Ies lăstari cărora li s-
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și benucuvântată, cu alte cuvinte, este una de referință în cadrul Bisericii și spiritualității noastre autentice, care ar trebui să fie cunoscută, recunoscută și apreciată pentru totdeauna, de către toți cei ce cred că „Biserica este
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
cu cele zece oițe țurcane gestante. Atâtea îi mai rămaseseră după inundații.Pleca să-și caute o nevastă harnică și bună de făcut copii.” Numai bine, până trec muntele, oile mele vor făta și cu banii luați pe jumătatea de miei voi putea face nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor.” Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi. Medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor se compune din: cătrincioare, cămeșoi, bondiță ornamentată cu flori de câmp, brâu, ciorapi împletiți, opinci, iar cel al băieților: cămeșoi, ițari, bondiță, brâu lat, cușmă de miel, ciorapi, opinci. Județul Prahova a fost reprezentat la festival de Ansamblul “Perinița” al Consilului Județean Prahova și de Ansamblul “Floare de cireș”, din Bănești. Ansamblul “Perinița” a fost înființat în anul 1978 de către folcloristul, profesor Constantin Manolache. Și-a propus
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
peste măsură cu ploi. În vară și toamnă secetă mare ! Timpuri, când, incredibil de ușor, se moare. De câteva m-am lepădat ca Dochia de cojoace, simțind că timpul mă paște și-am să fiu dus la iarbă verde, ca mielul, unde, nimeni, oricât m-ar mai iubi, nu mă mai poate vede. Referință Bibliografică: Reabilitarea, poezie de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1038, Anul III, 03 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
REABILITAREA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372285_a_373614]
-
împărtășanie?!... Care este, cu alte cuvinte, poziția Sfinților Părinți cu privire la această problemă?!... - Răspunsul meu este: Continuă Împărtășanie, iar cât privește vrednicia, noi preoții sfărâmăm Sfintele Sfintele, după cum citim în rugăciunea de după Epicleza Euharistică ce zice: „Se sfărâmă și se împarte Mielul lui Dumnezeu, Cel ce se sfărâmă și nu se desparte, Cel ce se mănâncă și niciodată nu se sfârșește, ci pe cei ce se împărtășesc îi sfințește” - argument pentru continua împărtășanie. În ce privește vrednicia, aceasta este un dar de la Dumnezeu și
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
cer eliberarea tuturor marilor penali și/sau politici (și puterea din care au făcut parte îi susține) adică inclusiv eliberarea penalilor actualei puteri, din care a rămas, ispășitor, doar Țapul (mă rog, confuzie de porecla dată unuia care lupta cu mieii, până-n pânzele albe) - tocmai acum, tocmai Țapul, și turma lui, (penală, dacă balanța Justiției este înclinată, că de obicei, de greutatea puterii, oricât ar fi de oarbă - sau dacă nu este orb judecătorul care se uită la balanța), tocmai ei
DIALOGURI CU ELISE (2) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376276_a_377605]
-
paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea cu șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E vară iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de prispa cu Ilene, De mere dulci, de fân, de vremuri vii. Când primăvara vieții va surâde Pe alt tărâm, pe-aleile cu tei, Bătrânul meu frumos ca pâinea caldă Va spune iar povești la nepoței. ********* Copilăria mea cu
BUNICULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379753_a_381082]
-
și mucenici rămași drepți în credință, Slavă vouă! Bucurați-vă miei ai turmei pentru Păstorul cel Milostiv, care-i aduce la staul pe cei rătăciți, Slavă vouă! Bucură-te Sfântă Cruce, căci prin lemnul tău prin care a fost răstignit Mielul Neprihănit, ne-ai adus mântuirea, Slavă ție! Bucură-te LUMINĂ PASCALĂ coborâtă din cer să vestești Învierea Domnului nostru, Slavă ție! Bucură-te Pace a lui Iisus, căci, punând capăt vrăjmășiei și urii, ai unit inimile, Slavă ție! Bucură-te
EXULTATE, JUBILATE! ALELUIA! LITANIE DE BUCURIE ŞI SLAVĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374681_a_376010]
-
apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Lucrarea aceasta, cu alte cuvinte, este una de referință în domeniul istoriei și a spiritualității autentice, care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
se-nfrupta senină din bucate: „Doamne-Doamne oare nu-i flămând La pieptul Maicii Lui îndurerate?” Și cu mânuța tremurând s-a dus Înspre icoana izvorând lumină, De unde îi privea uimit Iisus Făptura ei cu Dragoste deplină. Și aerul ofta ca mielul blând Când i-a atins pe buzele divine Bucata ei de pâine murmurând: „Primește-o, Doamne-Doamne de la mine...” Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Doamne-Doamne oare nu-i flămând... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03
DOAMNE-DOAMNE OARE NU-I FLĂMÂND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371726_a_373055]
-
ZI Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1449 din 19 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului se făcea că era noapte magii urechea prin care pământul ascultă bătăile de inimă ale universului smereau pe sub stele se făcea că își trimitea mieii lumină din lumină se făcea că cerul își descoperise capul și plecat cu mâinile împreunate se închina pruncului Referință Bibliografică: se făcea că se făcea zi / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1449, Anul IV, 19 decembrie 2014
SE FĂCEA CĂ SE FĂCEA ZI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371766_a_373095]