2,841 matches
-
acestor ani.“ (Flacăra, 17 februarie 1973) „Moartea președintelui Mao Tzedun ne aduce în memorie din nou frumoasele sentimente de prietenie pe care le-a purtat poporului român, evidențiate cu pregnanță în timpul vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu din 1971. Conducătorul chinez a militat pentru legături tovărășești dintre Partidul Comunist Chinez și partidul nostru, pentru relații frățești dintre China și România. Numeroasele manifestări de compasiune ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din țara noastră, exprimate emoționant în telegrama adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, arată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Comunist Român le-a creat în anii victoriei socialiste, pentru afirmarea femeii în toate domeniile vieții și muncii sociale.“ („Din toată inima“, în vol. omagial Nobil însemn al dăruirii: omagiu tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1987, p. 7) TOMOZEI Gheorghe „Militez, așadar, la o întoarcere a presei literar culturale la profilul ei clasic, reabilitând tipul făcătorului de gazetă, personaj robit «foii» pe care o slujește acum, cândva se robea unei munci la fel de anevoioase domnul redactor Mihai Eminescu, cel care nu abandona
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de asuprire și exploatare și de a-i asigura bunăstarea lui materială, ci și de a făuri o civilizație spirituală superioară bazată pe o pregătire culturală și o educație morală, patriotică, revoluționară, în spiritul umanismului socialist, tovarășa Elena Ceaușescu a militat pentru o cultură pusă în slujba grandioasei opere sociale pe care o înfăptuiesc oamenii muncii din țara noastră, pentru o fuziune a literaturii, a tuturor artelor cu marile preocupări ale poporului român, pentru ca toți creatorii de artă și de cultură
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și practică, tovarășul Nicolae Ceaușescu are o contribuție decisivă la ridicarea României pe noi culmi de progres și civilizație, conferindu-i prin strălucita și prodigioasa sa activitate un recunoscut prestigiu internațional.“ („Promotorul neobosit al noii spiritualități românești“, Amfiteatru, ianuarie 1987) „Militând pentru răspândirea valorilor umaniste de pretutindeni, a creațiilor inspirate din tumultuoasa viață a poporului nostru, creatorii, compozitorii și interpreții muzicii dau viață în arta lor generoaselor orientări definite cu clarviziune și fundamentare științifică în documentele partidului nostru.“ („Mesajul umanist al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de lumină“, Convorbiri literare, ianuarie 1988) MARCU Gheorghe, prof. univ. „Pornind de la adevărul subliniat în repetate rânduri de secretarul general al partidului, potrivit căruia știința și învățământul constituie factori de cea mai mare importanță a progresului contemporan, tovarășa Elena Ceaușescu militează pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii contemporane.“ („Rolul factorului uman în înfăptuirea progresului economico-social“, Steaua, ianuarie 1988) MARE Călina, prof. univ. dr. „Ideile fundamentale ce caracterizează programul partidului au o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prof. univ. dr., rectorul Universității din București „Trăind și muncind alături de conducătorul nostru iubit, tovarășul Nicolae Ceaușescu, prin tot ceea ce a realizat și realizează tovarășa Elena Ceaușescu reprezintă un înalt exemplu pentru toți oamenii de știință, pentru toți cei ce militează pentru progresul și prosperitatea țării, pentru triumful idealurilor progresiste. Pildă de muncă, abnegație, devotament pentru bunăstarea întregului popor, pentru prezentul și viitorul țării, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu și-a dedicat întreaga viață, toată puterea de muncă și energia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe drumul ascendent al dezvoltării economice și sociale, al înfloririi culturii și civilizației românești, al întăririi păcii și prieteniei cu toate popoarele lumii.“ („Orizonturi noi în creația artistică“, România liberă, 25 ianuarie 1984) „Alături de ilustrul fiu al poporului nostru, a militat și militează tovarășa Elena Ceaușescu, om politic și savant, promotor al valorilor științei, învățământului, culturii și artei, a cărei aniversare semnifică și pentru muzicieni o zi de sărbătoare.“ („Profundă gratitudine“, Săptămîna, 8 ianuarie 1988) TOMUȚA Gheorghe, conf. univ. dr., decanul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ascendent al dezvoltării economice și sociale, al înfloririi culturii și civilizației românești, al întăririi păcii și prieteniei cu toate popoarele lumii.“ („Orizonturi noi în creația artistică“, România liberă, 25 ianuarie 1984) „Alături de ilustrul fiu al poporului nostru, a militat și militează tovarășa Elena Ceaușescu, om politic și savant, promotor al valorilor științei, învățământului, culturii și artei, a cărei aniversare semnifică și pentru muzicieni o zi de sărbătoare.“ („Profundă gratitudine“, Săptămîna, 8 ianuarie 1988) TOMUȚA Gheorghe, conf. univ. dr., decanul Facultății de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
se pronunța. CNAul sau pudibonzii de meserie se arată indignați de apariția unui trup dezgolit pe micile noastre ecrane, dar nu au nici o tresărire când pornografia nonsexuală se lăfăie în fiecare zi la televizor. Imaginile cu demonstrațiile naturiștilor dezbrăcați care militează în nu știu ce capitale europene pentru mersul pe bicicletă sau împotriva sacrificării animalelor se cer blurate în mod automat. Nimeni, însă, nu se gândește săi blureze fața lui Vadim Tudor și să i transforme vorbele în beepuri, când acesta apare la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de cauză? Păi, ar cam fi! Și ce-ar trebui să facă un post de televiziune care se consideră responsabil? La carte zice că ar trebui să servească interesul public... Avem televiziuni care se bat cu pumnul în piept că militează pentru binele Cetății. Care organizează campanii cu surle și trâmbițe pentru reîmpădurirea patriei, pentru construirea de școli, străzi și spitale, pentru câștigarea respectului față de cetățean, pentru constituirea unei adevărate gherile împotriva instaurării iminentei dictaturi. Nici una, însă, nu a explicat oamenilor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
punctul de vedere al audienței săi pui pe politicieni să se zgândărească unul pe altul, ba mai mult, să i asmuți și tu puțin, să faci lucrurile mai pal pitante. Iar dacă vorbim de campanii civice, dă mai bine să militezi pentru abstracțiuni cum e respectul - asta cu atât mai mult, cu cât nimeni nu va putea cuantifica reușita campaniei tale. În cazul presei televizuale sportive, există posturi care dau „informații“ despre iubitele fotbaliștilor, despre vacanțele sau mașinile lor, dar și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
românii adevărați, credincioși și cu ură față de străinii decăzuți, sunt foarte numeroși și reprezintă „o armată care na atacat încă“. Poate că, la un moment dat, îl vom vedea și pe Căpitanul acestei armate... Până una alta, există bloguri care militează pentru „Dan Puric Președinte!“. În Filocalia, Sfinții Părinți vorbeau despre „slava deșartă“, capcana în care cad unii credincioși care se cred prea credincioși. Astăzi, ne aflăm departe de aceste finețuri. Religioșii TV nu numai că se cred sfinți, profeți, unelte
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Curentul magazin“ etc.). În 1940 a fost silit să revină la București, unde, ca redactor-șef al „Gazetei refugiaților“, apoi ca director al revistei „Îndrumătorul nostru“ (1941-1943), dar mai ales ca asiduu colaborator la „Curentul“, „Evenimentul zilei“, „Sentinela“, „Soldatul“ a militat prin versuri, proză, articole pentru evidențierea caracterului românesc al etniei și al spiritului locuitorilor din Basarabia, argument esențial al luptei pentru redobândirea acestei provincii. De-a lungul carierei sale publicistice, Dimitrie Iov a semnat și D. Liuba, D. Pădure, D.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
schimb, nu au fost niciodată menționați În discursul oficial.) Unele dintre autoritățile comunității evreiești nu s-au lăsat nici ele mai prejos. După părerea mea, șef rabinul Moses Rosen - el Însuși o persoană cu comportament autoritar - a greșit atunci când a militat, În anii ’80, pentru interzicerea editării publicisticii socio-politice a lui Mihai Eminescu, cea referitoare la evrei <endnote id="(849, pp. 272 ș.u.)"/>. Sigur că Îngrijorarea rabinului șef din România este de Înțeles. Cercurile politice și culturale ultranaționaliste aveau nevoie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
celei din 8 august 1940 au fost precedate și urmate de sute de studii și articole de propagandă rasistă și ultranaționalistă, menite să pregătească și apoi să justifice apariția unor astfel de reglementări. Tipul de retorică este bine cunoscut. Se milita Împotriva „corcirii sângelui străvechi, geto-roman, cu sânge fanariot și țigănesc, iar acum, În urmă, cu sânge jidovesc” și a „infiltrării În grupul nostru etnic a unor elemente de rasă inferioară” și pentru „eugenie, adică Îmbunătățirea rasei pe cale ereditară”, pentru „legi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
massa evreiască din Huși curentul șovin nu s’a manifestat niciodată și chiar și grupările sioniste de dreapta s’au declarat În toate ocaziunile pentru Guvernul Groza, Însă luptă și pentru Palestina și contra teroarei engleze, după cum spun ei, militând unii pentru un stat binațional iar alții pentru un stat național”. Cei care visau la un stat bi-național erau, firește, acei moderați care propovăduiau Înțelegerea și conviețuirea pașnică dintre evrei și arabii palestinieni, iar ceilalți erau radicalii ultranaționaliști. Interesant ni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
gustul deplin al morocănosului cenzor marxist-leninist: „Educația ateist-științifică - componentă a muncii politico-educative”. Bucurie mare, veselie generală, aplauze vii și asurzitoare În biroul Împuternicitului corectării devierii cuvintelor și la lecturarea altor articole „la temă”: „Multe materiale prezintă omul nou, etica socialistă, militează pentru orientarea opiniei publice În sensul respingerii misticismului (subl.ns.), prejudecăților (Educația ateistă și literatura, nr.1885/22 martie 1974)”. e.e. Pisați În popime ca-n sacu’ cu cartofi, fir-ar! Exponenții principali ai așa-zisei prostiri a enoriașilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fabrici de încălțăminte din București. Eftimie a murit pe la începutul anilor '80." Activitatea Kominternista a lui Eftimie Iliescu a fost confirmată, între altele, si de arestarea acestuia pentru acțiuni cu caracter secesionist. Conform directivelor Komintern-ului, "Partidul Comunist din România" (P.C.d.R.) milită, în perioada interbelică, pentru dezmembrarea statului român, reîntregirea României fiind considerată în documentele Komintern, elaborate la Moscova, drept o anexiune teritorială de tip imperialist, sustinandu-se teza leninista autodeterminării până la separare a diferitelor etnii (calificate drept popoare) și regiuni românești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ocupații(..) și a avut, se pare, și copii nelegitimi. Se știe din scrisorile primite de Vasili Ivanovici de la acesta. În 1935, Alexandru s-a întors din Rusia și a fost condamnat la trei ani de închisoare, pentru trădare de țară (milită pentru dezmembrarea României și trecerea Basarabiei la ruși), închisoare făcută cu intermitențe. Vecinii bănuiau că era informator al poliției în închisoare. Tot în această perioadă, Alexandru Iliescu s-a încurcat cu Maria, amantă lui Ivanus, un bolșevic care era în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Zacordat, era dublată în România de alte două organizații de spionaj, subordonate F.C.B.-ului și Komintern-ului. Prima dintre acestea, DRO Organizația Revoluționară Dobrogeana, conform denumini în limba bulgară) apăruse imediat după războiul din 1877-78, fiind o organizație nationalist-terorista bulgară, care milită pentru o Bulgarie Mare, ce urma să includă și Dobrogea românească. Membrii săi - celebrii comitagii - acționau mai ales in Cadrilater dar, deoarece în Bulgaria comitagii erau vânați fără milă de poliție, membrii DRO se refugiaseră în sudul României, un stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
si anume în zona Dunării. Din 1919, DRO se subordonase însă Komintern-ului și F.C.B., care o finanțau și o sprijineau logistic. Obiectivul DRO - dupa 1919 - se modificase și el substanțial: devenită organizație comunistă, obedienta față de U.R.S.S., DRO nu mai milită pentru o Bulgarie Mare, ci pentru autodeterminarea, până la separare, a Dobrogei de România și transformarea acesteia într-o republică autonomă independența (am văzut modelul anterior), care ar fi trebuit fie să facă parte din preconizată Republică Federativa Balcanică, fie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
facă parte din preconizată Republică Federativa Balcanică, fie să se alipească la U.R.S.S., ca a 16-a republică sovietică. De aceea, în 1925, se constituie și o Organizație Revoluționară Dobrogeana din Interior (V.D.R.O.), rivala primei organizații, care va milită, în continuare, pentru alipirea Dobrogei românești la Bulgaria Mare. În ianuarie 1930, DRO denunță VDRO pentru că "trimite bandiți înarmați în Dobrogea, cu arme procurate din depozitele de muniții din Bulgaria. Acești bandiți, cu toți agenți ai siguranței bulgare, comit cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
carieră ani de zile în cadrul C.C. al P.C.R., devenind socrul lui Valentin Ceaușescu, dar dezagreat se pare, din motivele de mai sus, de Nicolae Ceaușescu . Atât Vasili cât și Alexandru Iliescu aveau legături puternice printre comitagii bulgari din DRO, care militau - cum am menționat - pentru secesiunea Dobrogei, sub lozinca Trăiască Republică Populară Dobrogeana (Arhiva C.C. P.C.R. fond 31, mapă 20 din 1940). De altfel, trebuie precizat că DRO nu era compusă exclusiv din bulgari. Din cadrul organizatei făceau parte și unii Kominternisti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
menționat - pentru secesiunea Dobrogei, sub lozinca Trăiască Republică Populară Dobrogeana (Arhiva C.C. P.C.R. fond 31, mapă 20 din 1940). De altfel, trebuie precizat că DRO nu era compusă exclusiv din bulgari. Din cadrul organizatei făceau parte și unii Kominternisti Români, care militau și ei pentru Dezmembrarea României, deci care susțineau secesiunea Dobrogei! Prin casă conspirativa a lui Vasile Ivanovici și băcănia lui Alexandru Iliescu de la Oltenița, de pe strada I. H. Rădulescu, se pare că nu apăreau doar figuri binecunoscute poliției române, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
al Apărării, gen. Karpati, cât și pe gen. Demidov. iar prin acesta, pe gen.Krivosiev (comandantul GRU și unităților spetznaz), adjunctul mareșalului Ahromeiev, Șeful Marelui Stat Major sovietic, mâna dreaptă a ministrului sovietic al Apărării, Dimitri Iazov. Adică, întreaga filiera militară sovietică. În tot cursul eveninientelor din 22 decembrie 1989 și în zilele următoare, gen. Stănculescu nu s-a mișcat din sediul M.Ap.N. Chiar atunci când gen. Guse l-a amenințat cu execuția, pentru că a refuzat să se prezinte în fața lui, Stănculescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]