2,739 matches
-
ce aparțin corului de plângeri de la Sankt Petersburg: "(...) Vameșii de la granița finlandeză sunt foarte nepoliticoși./ Apa îmi picură în cap prin tavan!/ Și rusa se strică!(...)"597. 3.3.2.6. "Oglinda literară"598 În introducerea articolului Contra "Argument" la "Mioara năzdrăvană" este amintită cartea L'agnelle voyante - Mioara năzdrăvană, carte care cuprinde traduceri ale baladei Miorița în "latină, italiană, spaniolă, portugheză, franceză, engleză, germană, poloneză, cehă, slovenă, maghiară, finlandeză, letonă, greacă, bulgară și esperanto"599. Subiectul Mioriței este reluat în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Vameșii de la granița finlandeză sunt foarte nepoliticoși./ Apa îmi picură în cap prin tavan!/ Și rusa se strică!(...)"597. 3.3.2.6. "Oglinda literară"598 În introducerea articolului Contra "Argument" la "Mioara năzdrăvană" este amintită cartea L'agnelle voyante - Mioara năzdrăvană, carte care cuprinde traduceri ale baladei Miorița în "latină, italiană, spaniolă, portugheză, franceză, engleză, germană, poloneză, cehă, slovenă, maghiară, finlandeză, letonă, greacă, bulgară și esperanto"599. Subiectul Mioriței este reluat în numărul din iunie de către Mariana Vicky Vârtosu. Aici
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1-2, 2008, p. 149. Brezianu, Barbu, Oare Brâncuși n-ar mustăci?, în "Oglinda literară", an VII, nr. 82, octombrie 2008, p. 3806. Buda, Dumitru-Mircea, Unde ne sunt cititorii, în "Vatra", nr. 2, 2011, p. 95. Bulandra, Al., Contra "Argument" la "Mioara năzdrăvană", în "Oglinda literară", an VII, nr. 77, mai 2008, p. 3472. *** Bursa cărților, în "Timpul", an XI, nr. 150, 9 septembrie 2011, p. 8. Canciovici, Mihai, Eveniment în lumea operei, în "România literară", an XLII, nr. 41, 27 noiembrie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
2009, p. 188. Vasiliu, Luiza, Ana-Maria Onisei, Legende urbane, în "Suplimentul de cultură", an III, nr. 63, 11-17 februarie 2006, p. 10. Vălcan, Ciprian, Automatele lui Vaucanson, în "Vatra", nr. 10-11, 2010, p. 186. Vârtosu, Mariana Vicky, L'agnelle voyante - Mioara năzdrăvană, în "Oglinda literară", an VII, nr. 78, iunie 2008, p. 3546. Velea, Mihaela, Artfair, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 2, 2011, p. 18. Vică, Constantin, Instituția criticului literar trebuie reformată, în "Vatra", nr. 4, 2008, p. 26
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sub egida Uniunii Scriitorilor din România și face parte din Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER) și Associazione delle Stampa estera din Italia, membru fondator al Asociației Revistelor și Publicațiilor din Europa. 599 Al. Bulandra, Contra "Argument" la "Mioara năzdrăvană", în "Oglinda literară", an VII, nr. 77, mai 2008, p. 3472. 600 Mariana Vicky Vârtosu, L'agnelle voyante - Mioara năzdrăvană, în "Oglinda literară", an VII, nr. 78, iunie 2008, p. 3546. 601 Ionuț Caragea, Barbu Brezianu - scurtă biografie, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
delle Stampa estera din Italia, membru fondator al Asociației Revistelor și Publicațiilor din Europa. 599 Al. Bulandra, Contra "Argument" la "Mioara năzdrăvană", în "Oglinda literară", an VII, nr. 77, mai 2008, p. 3472. 600 Mariana Vicky Vârtosu, L'agnelle voyante - Mioara năzdrăvană, în "Oglinda literară", an VII, nr. 78, iunie 2008, p. 3546. 601 Ionuț Caragea, Barbu Brezianu - scurtă biografie, în "Oglinda literară, an VII, nr. 80, august 2008, p. 3692. 602 Ibidem. Atât ordinul cât și traducerea lui par a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Blaga, Lucian" . Nu l-am publicat, dar a fost publicat într-un fel, ai să vezi. Era prin ’65-’66, urmam un curs de folclor evreiesc, iar cel mai mare folclorist israelian ne vorbește la un moment dat despre o mioară. Și vorbește, vorbește... Eu intervin: „Discuția asta mi-e cunoscută din cultura română!” Și i-am vorbit de baladă, de Blaga XE "Blaga, Lucian" , de spațiul mioritic etc. Nu auzise despre asta: „Eu nu citesc românește, nu știu cine este Blaga XE
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
University College London, Giacomo Benedetto de la Royal Holloway, Universitatea din Londra, Roger Scully de la Universitatea Gales, Liliana Hiriș de la Universitatea Robert Gordon din Aberdeen, José Manuel Sánchez Santos, Jesús Dopico și Atilano Pena de la Universitatea din A Coruña, George Poede, Mioara Nedelcu și Bogdan Ștefanachi de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Carmen Năstase și Răzvan Viorescu de la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava. De asemenea, îi sunt recunoscător Laviniei Armașu pentru traducere, Andreei Govna pentru revizie tehnică, precum și Anei Maria
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Facultate(a de Psihologie și Științe ale Educației) / facultate (mintală), influențe din Vest/ partea de vest etc. Aplicații Grupuri vocalice Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele/ structurile: * meargă, aripioară, hiat, mioriță, sau, bunăvoință, curajoasă, fiu, dulăpior, ie, deasă; * mioară, ai, zmeoaică, datorie, Steaua, iubire, înnoit, vreau, piesă, veșnicie, pieire; * mei,ursoaică, alcool, boală, ziua, diurn, abia, omenoasă, cuvios, sediu; * două, civilizație, mireasmă, contraatac, i-a lăudat, viu, inimioară, băiețel, euro; * deal, lupoaică, euforie, deasă, Eugenia, trei, voia, rai, știam
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
amândoi, ți-au spus, remediu, tăiere; * auriu, noaptea, nouă, câine, copiii, carieră, i-a lăudat, scriitor, băiat, aveai, înscriere; * prea, adiere, uitare, doină, biet, seară, plăpumioară, miel, alcool, vulpoi, atenționat; * înfiere, fereastră, suspiciune, bomboană, rescriere, treabă, arămie, creier, miime; * miere, mioare, aseară, lupoaică, aviație, întoarce, zău, știau, câine, aveau, descopereai; * Ionuț, vei, de-al nostru, argintie, al doilea, băieții, trebui, aceea, pâine; * nou, noutate, campioană, admirație, nouăsprezece, dai, noutate, uitare; * teamă, tăia, vii, creier, amândouă, mi-ai spus, foarte, alergie, uitat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Emil (1955). Din lumea celor care nu cuvântă. Ilustrații de Ioana Oltes. București: Editura Tineretului. Grimm, Frații (1991). Povești alese. Traducere de Dan Faur. Editura Venus. Grimm, Frații (2011). Basme. Traducere de Lia Decei, Iulia Feldrihan, Victoria-Dana Feldrihan, Traian Fințescu, Mioara Sechel. Ilustrații de Valeria Moldovan. București: Editura Corint. Hogaș, Calistrat [s.a.]. Părintele Ghermănuță: nuvelă. București: Editura Librăriei H. Steinberg & Fiu. Hogaș, Calistrat (1983). Pe drumuri de munte. București: Editura Minerva. Ispirescu, Petre (1966). Basme. București: Editura Tineretului. La Fontaine, Jean
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limba română, ale cărui volume, elaborate în cadrul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" din București și publicate începând din anul 1970, abordează în detaliu diferitele procedee de îmbogățire a vocabularului prin mijloace interne. În Cuvântul-înainte la primul volum, regretata Mioara Avram, redactor responsabil, amintea și elipsa printre "fenomenele care interesează formarea cuvintelor fără a fi procedee ale acesteia". Autorul volumului de față susține un punct de vedere oarecum diferit sau mai degrabă delimitativ asupra chestiunilor complexe pe care le vădește
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Studierea scurtării cuvintelor și sintagmelor în limba română are o tradiție recentă și o bibliografie destul de săracă. Amintim aici câteva contribuții: Iorgu Iordan, Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", ed. a II-a, București, Editura Socec, 1947, pp. 248-252; Mioara Avram, Ortografie pentru toți, București, Editura Academiei Române, 1990, pp. 125-136; DAS, în integralitatea sa și îndeosebi pp. 8-16 (Introducere în studiul abrevierilor). Există însă destule lucrări care aduc în discuție problema scurtării și mai ales câte un detaliu al acesteia
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
intrigată de-a binelea, ceva în genul: „Cum, nu le știi?!”. I-am explicat, la fel de calm, că le cunosc foarte bine, dar că este vorba de o formalitate procedurală. Părând că m-a înțeles, a început cu numele: Mioara Răceanu... După ce mi-a comunicat toate datele solicitate, neavând altceva mai bun de făcut, i-am cerut și doamna Răceanu mi-a pus la dispoziție, tot mai contrariată și convinsă pesemne că o agasez inutil, datele complete despre soțul ei
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
am sunat și la domnul Turcescu, că el a avut azi tema asta și a zis că diiiing... ..diiiiing“ ’rții mă-ti de labagiu și cu turcescu lu’ mă-ta... ce? A, da? Am revenit, dragii mei, s-a întrerupt, Mioara din Bajura, ești în direct. „Gec, aș vrea să-ți zic despre prietenul meu, el... Te bate, nu? Eram sigur. Dă-mi repede adresa, să vin să-i sparg muiu, o să emit prin telefonul mobil. „Nu, nu mă bate, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
telefonul mobil. „Nu, nu mă bate, dar mâine este ziua lui și diiiing... diiing“ Noi nu suntem serviciu de matrimoniale pentru panarame, locul tău este la bordel. Există, oameni buni, multe femei bătute de soți, dar care, la fel ca Mioara, se tem să recunoască. Păi așa cum naiba să le pot ajuta? Matilda din Negrești-Vaslui, te ascultăm. „Domnul Gec, pe mine m-o bătut omul prin violență, așa cum ai spus matale, pentru simplul fapt că nu i-a plăcut mâncarea. Uite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Și cu mușchi de matahală, Mândru stă, cu fața-i spână. Sunt uimit că-mi spune mie: Mina, mingea, mura, mărul, Fără mine nu poți scrie; Ăsta este adevărul! Fără mine nu e moara, Nici mașina, cărămida, Melcul, mâța sau mioara, Mormolocul și omida. Eu mă aflu ( ține minte?!) Și la masă, și-n hambare; Mama ia de mine-aminte; Nu sunt mic, mucos; sunt mare! Câți de ,,m’’ dorit-au, oare, Pe aici să se strecoare? E cuminte-acela care Rezultatul bun
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
diplome expuse în sălile de lucru . 26 Dar, aceștia rămân prieteni muți și reci... Despre valoarea Ansamblului vorbesc în timp și dincolo de timp numeroasele spectacole folclorice susținute în compania unor mari soliști de muzică populară, excelenți mesageri ai cîntecului tradițional: Mioara Velicu, Laura Lavric, Daniela Condurache, Mihai Ciobanu, Zenaida Julia, Sava Negrean Brudașcu, Irina Loghin, Elisabeta Turcu și Sofia Vicoveanca. Suflet din sufletul neamului său, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova, trăiește în egală măsură și prin noua generație pregătită cu multă
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
apare - independent de modul la care apărea inițial - la modul conjunctiv"191. *** Pentru a exemplifică modul de descriere tipologica a unei limbi, reproducem în continuare descrierea tipologica a limbii române, din articolul tip(ologie) din Enciclopedia limbii române, realizat de Mioara Avram: "În clasificarea tipologica tradițională, bazată exclusiv sau preponderant pe morfologie (de aceea numită și morfologica), română este o limbă neizolata flexionara, cu flexiune mixtă: sintetică și analitică (și cu evoluție parțială de la sintetism la analism); în ce priveste formarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Cuvînt-înainte: acad. Marius Sală, Editura Meronia, București, 2007. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, 2001. Vîrban, Floarea, Gramatică universală vs gramatică filosofica, în vol. Marius Sală (coordonator), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria Mioarei Avram, Editura Academiei Române, București, 2006, pp. 456-473. Wray, Alison (editor), The Transition to Language, Oxford University Press, Oxford, 2002. http://www.persee.fr/web/revues/home http://www.geocities.com/martinez robledo/WebTip/intip.htm (Introducción a la historia de la tipología
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
216 Asher, R.E., 353 Attenborough, Robert, 206 Augerot, James E., 354 Auroux, Sylvain, 233, 353 Austerlitz, Robert, 184 Auwera van er, Johan, 163, 359 Avădanei, Ștefan, 362 Avram, Andrei, 156, 159 Avram, Andrei A., 157, 226, 228, 229, 355 Avram, Mioara, 101, 134, 156, 228 B Bach, E., 353 Baciu, Ileana, 354 Bacon, Francis, 230, 231 Bahner, Werner, 126, 130 Baker, M., 93, 124 Ball, Martin J., 161 Bally, Charles, 353 Băltăceanu, Maria-Francisca, 151, 154 Bănățeanu, Vlad, 156 Bancel, Pierre, 132
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
262 Smith, John Charles, 158 Sofocle, 153, 272 Sohn, Ho-Min, 186 Solodow, Joseph B., 160 Song, Jae Jung, 133, 186 Soutet, Olivier, 156, 362 Spiewak, Julien, 191 Spitzer, Leo, 116 Spolsky, Bernard, 173 Spriggs, Matthew, 172 Sridhar, S.N., 193 Stăncescu, Mioara, 345 Starostin, Serghei A., 175, 176, 180, 181, 186, 188, 215, 218 Stați, Sorin, 18, 19, 51, 124, 133, 134, 362 Steiner, George, 362 Steinke, Klaus, 117, 133 Sternemann, Reinhard, 89, 91, 133 Stewart, W.A., 114 Stolbova, Olga V.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de mulți lingviști doar un dialect al limbii germane medii din grupul de dialecte francone de pe Mosella. Are trăsături apropiate de dialectul săsesc din Transilvania. 361 Clasificarea Zecimala Universală. Traduceri și adaptări: Alexandru Andrian, Georgeta Clinca, Dorina Niculae, Denise Rotaru, Mioara Stăncescu, Ioana Varlan, Lucia Vitcovschi, ediție medie internațională în limba română îngrijita de Georgeta Clinca, Partea I: Tabele sistematice, Vol. ÎI: Clasele 6-9, Bibliotecă Națională a României, București, 1997, p. 501-508. 362 Institutul de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan - Alexandru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate, dreptate, cutare; anapeste (cu accent pe ultima silabă) aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d) cuvinte formate din patru silabe lumânare, bunătate, sănătate, greutate, noutate, dimineață, căprioară; (e) cuvinte formate din cinci silabe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dus cu lacrimile înnodându-mi se în barbă în cabina tatei ăo împărțea cu regretatul Ion Stoian), ca să-l întreb "de ce l-au omorât?". Puțini ani mai târziu, tot tata filma în TVR duetul Contele de Luna-Leonora din Trubadurul, împreună cu Mioara Cortez-David. Eram fascinat de această soprană blondă, cu o voce care ți se împlânta direct în adâncul sufletului - mi aduc aminte că am ascultat prima oară "Sola, perduta, abbandonata" cu ea la un concert Vă place opera? și am avut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]