11,805 matches
-
pe piloți pe deasupra casei trecând spre război: Vezi, acolo e un băiat care învață degeaba. Atunci putem să prăbușim o bombă! zicea celălalt. Nu, îi răspundea în șoaptă pilotul-șef, pentru că din el va ieși un mare poet. Daaa? se mira copilotul, atunci să ocolim ruta aceasta pe direcția V-V-N, să nu-l bruiem! Scriam versuri matematice, ecuațiile se înșirau luminoase, vântul foșnea printre blocuri cu 100 de etaje, muzica perdelelor fluturând la geamurile fără flori, obeliscul de inox
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Tu, bineînțeles, cu imaginația ta inconfortabilă, emiteai deducții de genul: trăim sub ruinele produse de un cutremur neștiut, dar nu ne dăm seama. Sau: suntem morți demult și ne visăm trăind. Și alte aberații. Și atunci cum să mă mai mire faptul că ești un elev... perpetuu! Până când, întrebai tu? Mereu! Îți răspundeam eu. Dar tu cum de ai absolvit școala vieții? Eu îți răspundeam, derutat, că te obosești să judeci tocmai tu, cel mai încet în această activitate firească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nimicnicii și râdeau ca la vizionarea unei telenovele cu răsturnări de situație pe care nu le înțelegeau. De multe ori te surprinzi în ipostaze pe care dacă le analizezi mai târziu, în filmul memoriei, nu le pricepi ego-ul și te miri pentru că ai provocat lumea cu existența ta, fără să fi vrut să exiști. Și te cufunzi în neliniște și întrebări cu parfum de eseu, ajungând la concluzia: Propoziția 2: Pentru ca aplicația liniară A a spațiului vectorial normat E în spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
păstrase haina poeziei, devenind ea însăși Poezie. La lecții, hipnotiza pe profesori, eu, golul suprem, o priveam fascinat și bâlbâielile mele atrăgeau notele cele mai mici în catalog. Dar eu pluteam peste bănci către lumea de afară, care nu se mira că vedea doi tineri, un el urmat de o ea, frumoși și strălucitori, sfidând ploaia și vântul și toamna pentru a exista în obișnuita postură de morți fără a ști că sunt morți printre mormintele vii ale lumii de atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
I-au luat în brațe și au dispărut cu un zgomot scurt de trupuri despicând apa în cădere. Apoi liniște. Șarpele muzical se zvârcolea în depărtare, spre Ghecet. Am plecat alături de Zeu, urmărind de la distanță panglica albă, fără să mă mir că respirăm apă, ca peștii. M-am văzut pe mine dormind pe mal alături de un câine negru. Zeul Păgân m-a dus în împărăția înecaților Dunării, arătându-mi oglinda orașului. Nu lipsea nici strada mea, cu casa de unde fugisem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
raze lunare, cu gura cupelor strânse pentru a păstra în muțenie cântecul. Pe câmpia dintre Brăila și Cazasu, milioane de albine își îmbălsămau tăcerea cu pioșenia din chiliile hexagonale, singurul zumzet, dar atât de meditativ încât și tăcerea însăși se mira de necuprinsa limpezime, pentru că era o liniște totală. Moleculele își încetaseră divizarea, virușii luară și ei o pauză, iar atomii trași de urechi își așteptau aterizarea într-un alt loc în care să zbârnâie. Se aștepta ca ultima boare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se striga întâi catalogul și chiar în clipa aceea Povestitorul se trezi. Își adună multiplele dedublări de prin toate coclaurile Pleistocenului și după ce și le încorporă deschise mecanic computerul. Văzu cele întâmplate după căderea sa în genunile somnului și se miră pentru prima oară de când inventase mirarea. Măruntaiele de homunculi se cred zei! bolborosi. Și își concentră focalizarea pe clasa scamelor din Liceul Brăilean, care tocmai atunci își aștepta adunăturile să-și ocupe locurile în bănci. Îi văzu pe toți bătrâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
larg deschisă, în fundul ei văzându-se o gură deschisă și o alta mai mică, adică o mulțime descrescătoare de guri de șoarece într-o gură deschisă de șobolan. Angoasa ancestrală a acestui neam pândit de moarte de la -∞ până la +∞. Ceea ce o miră pe Mioara fu asemănarea celor două lumi, precum era sus, așa era și jos, adică rase diferite de rozătoare care viețuiau împreună, într-un conglomerat de orașe, țări, cetăți, triburi și continente, încât cel mai prost statistician putea să prevadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ploaia secundelor, globulară, mistuitoare, cu aceeași încrâncenare solară, însăși partitura-mamă prin care devenise din făt, soare muzical, îndrăcit de a arde tot, condiționată prin scop: de a distruge cu plăcerea arderii, tot, tot, tot, dăruindu-se toată, toată, toată, se mira cum din microcosmosul solar devenise cogeamite galaxie de lumină, puțind a dragoste, beată de barbara năvălire a simțurilor, miros auditiv pentru îngerii indignați, beție la care trăgeau cu ochiul asceții peșterilor din Univers în care, timpul stătea degeaba, buimăcit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
scufundată a lui Jupiter Adjutant, Diavol Andramelec. Lumina de bază infraroșul. Locatari de 150 de ani îngropați în Cimitirul Municipal. Zgomot de fond: plânsetul și scrâșnetul dinților. Domnule Președinte, Subscrisa societate comercială Noi: Carmer Martin, Charon Mewing, Bendit Justus, Hanauer Mira, Zebrak Josef în înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului cu numărul la data prin reprezentant dl/d-na chemăm în judecată societatea comercială cu sediul în pentru ca pe baza probelor ce vor fi administrate să pronunțați o hotărâre judecătorească prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o asemenea agitație când mi-ar fi constatată dispariția, peste foarte multă vreme, fără umbră de îndoială. Pornii mașina și constatai cu satisfacție că precedenta încarnare a lui Olaf făcuse plinul. Îmi plăcea tipul. Începui să rulez și tocmai mă miram de fluiditatea vehiculelor când pusei frână: la cincizeci de metri de apartament, cabina telefonică. Fără a mai parca mașina, am dat fuga să verific dacă funcționează: nicio problemă. Urcai la loc în Jaguar în culmea perplexității. De ce mă mințise mortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
îmi permite această ținută lejeră sau ar prefera să trec la costum și cravată. Păru surprinsă. -Ba nu, e foarte bine așa. V-a spus Olaf când se întoarce? Am răspuns printr-o propoziție negativă, ceea ce nu păru să o mire. -Am pus șampanie la rece. Vreți? Am făcut ochii mari. -Cu ce ocazie? -Am eu poftă. Vă place? -Da. Destupă o veuve-clicquot. Mă tulbură gândul că, fără s-o știe, avea ceva în comun cu această doamnă 1. -Îmi place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
cinci minute, dacă nu apare o începem fără el, zice Roja, și privirea îi alunecă la sticla de rachiu de pe masă care îl magnetizează făcîndu-l să tremure. S-o fi ținut el după voi toată ziulica, dar nu m-aș mira să se fi dat la fund pînă la urmă, e labil psihic, își pierde foarte repede cumpătul, face greu față presiunii, adaugă. Parcă l-am auzit spunînd că o să întîrzie puțin, își amintește Dendé, părea că ține cu tot dinadinsul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cu stomacul plin și mintea mi se limpezise. Tot scenariul ăsta se coace de ani buni, nimic nu se petrece întîmplător, îi spuse Bătrînul. Roja simți că încep să-l doară urechile, că muzica îi zgîrie timpanele. Să nu te mire că aflase de toate combinațiile, își aminti cuvintele lui Dendé, știa și că mica noastră afacere se va duce de rîpă, dacă stai să te gîndești puțin nu-i mare filozofie. Fii pe fază, rezolvă-ți problemele pînă să se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la radare, îi recomadă lui Sena, e adevărat că cu cît ajungem mai repede, cu atît este mai bine, însă nu ne gonește nimeni din spate. Se poate spune că Piticul a închis de tot robinetul, zice Petrică, te și miri că poporul a rezistat pînă acum, încă puțin și o să ajungem la faza de cantină ca în Coreea. Un strop de cafea i se prelinge de pe toarta subțire și îi pătează puloverul. — Drogurile o să distrugă capitalismul din interior, îi plăcea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
capătul percheziției despre care Roja o pusese în temă că era posibil să se petreacă în acea noapte. Zbîîîrrrr, tacatacataca, simte cum i se dezmorțesc degetele, își rotește privirea pe deasupra meselor de lucru, au rămas doar ele trei, ce te miri așa Delfinaș? Dacă o mai lungim mult, ne prinde dimineața tot aici, Tușico, tiparul e mama croitoriei, spune Angelina, asta așa o fi, apoi urmează cusutul, atenție mare Delfinașule, ce-ți mai umblă degețelele, mai mare dragul să te vadă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tremure, vă simțiți bine? se impacientează Părințelul, ce-ar fi să nu-mi mai purtați voi mie de grijă? vedeți-vă de treaba voastră, le-o întoarce Roja, ia uite drăcie, Tovarășul are rezervat propriul său panou, ce te mai miri, dacă tot e primul miner al țării, de ce n-ar putea fi și primul croitor? Nu mai e loc nici cît să înfigi un ac, văd că te-au afișat în mai toate ipostazele de propagandă, Piticanie, iar numele de sub
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
impresia că vă iau cu mine la fustangit, să v-o scoateți din cap, sînteți în misiune, nu la agățat, ați înțeles? Măcar dacă ați avea habar cîte pachete de chiloți, cămăși de noapte, și ciorapi ați desfăcut. M-aș mira să vă aduceți aminte măcar cît timp ați blocat camionul, ca să nu mai vorbim de ghivecele de flori și celelalte pagube minore. Nu-i nimic, adaugă, o să scriem totul din burtă, aproximativ, cu o singură excepție, clar specificată: panoul de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
știați că de fapt zodiile sînt treisprezece, adică număr cu ghinion? — Nu mai trage de timp, îl întrerupe Gulie, treci la subiect și spune-o pe-a lui Roja. E de bine sau e de rău? — Cum adică treisprezece? se miră Dendé. — Dom’ Roja, zice Tîrnăcop, chiar vreți să facem totul uitat, întreabă, dîndu-și seama că dintr-o clipă în alta cortul o să cadă grămadă. — Toate catrafusele astea nefolositoare, se aude vocea lui Roja pufăind, haine, cratițe, scule, lanterne, brichete, mîncare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
am nevoie de ceva cu greutate, îi explicase. Da, tangoul, măiculiță, repetă Părințelul cu mintea în altă parte, privind în direcția ușilor batante de la intrare care sînt izbite de pereți cu violență de fiecare dată cînd cineva intră sau iese. — Mira-m-aș să mai fie la ora asta o singură pereche în București care să-l practice cum se cuvine, fără să se facă de rușine, zice Curistul. Pentru cultura voastră generală, îi pune Roja în temă, să nu vă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la așa niște bucățele. — încep să mă înfierbînt tot mai tare, recunoaște Părințelul. — Așa e cînd îți vine totul pe tavă și nu trebuie să-ți mai muncești mințile cu nimic, zice Roja, gîndul îți poate zbura liber la te miri ce. — N-o să vă mai dăm nici o bătaie de cap de acum încolo, promite Curistul. Foarte bine, zice Roja, de aceea vă spun din start ca să nu avem discuții mai tîrziu, tangoul e al meu, nici să nu vă gîndiți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lumea ca un profesionist. — Vorbiți de parcă ați umbla să descoperiți talente, îi răspunde Curistul. Asta ar fi o nimica toată, zice Roja, ia privește-i și spune-mi dacă nu-i așa că se potrivesc de minune. — Măi să fie, se miră Curistul, urmărind cum în sfîrșit Părințelul și Angelina își fac apariția țepeni printre ceilalți dansatori. — Să vezi că nici bine n-o să-nceapă melodia următoare și puișorii noștri o să se pună pe ciugulit, prevestește Roja. — Și eu care credeam că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
bibliotecii, dă la o parte cîteva cărți, le așază cu grijă pe o altă poliță și începe să se scotocească în buzunare după ceva. — în două trei zile nici ăștia n-o să-și mai aibă rostul, cugetă Petrică, te și miri cum au dus-o pînă acuma, zice gîndindu-se la jurnalul intitulat Unde scurte, la atentatul cu bombă pus la cale de Pitic și la Carlos Șacalul. — Ia s-auzim totuși ce mai spun, zice domnul Președinte scoțînd la iveală o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
zice Petrică, nu mai poți avea încredere în nimeni, le-a spus și lor cineva că vine sfîrșitul, și hop, s-au gîndit, hai s-o facem lată. — Cacialma adevărată tot postul ăsta mizerabil, zice tăios Monte Cristo, nu mă mir de ce l-a scos de atîtea ori din minți pe Geniu, aici îi dau dreptate, prea au început să facă din țînțar armăsar cu orice ocazie. — Să trecem la ale noastre, intervine din nou domnul Președinte, ca să reușească planul nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de circulație? Cam așa ceva, se aude și vocea Curistului, voiam să v-o spun mai devreme, simțeam și eu că prea sîntem la mîna lor, că e timpul să rupem pisica, s-o luăm pe cont propriu. I-auzi, se miră Roja, pînă și Milițică a-nțeles despre ce era vorba. Pe lîngă asta, reia Părințelul, știi ce am mai simțit în clipa cînd făceam sensul giratoriu la Universității belindu-mi ochii la luminile de la Inter? întreabă, mijindu-și un zîmbet subțire
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]