6,419 matches
-
și cu prietenii de vârsta ei. Într-o noapte a avut un vis straniu: Se făcea că se afla într-un loc necunoscut, unde se afla un palat imens, ca acelea despre care citise numai în basme. Se numea Palatul Miracolelor, pe dinafară era în întregime alb, dar nu putea să intre din cauză că porțile îi erau ferecate. S-a trezit brusc, înconjurată încă de imaginea exteriorului de vis al palatului, scăldat în razele soarelui. Vreme de câteva săptămâni, nu și-a
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
se distra, era o vreme minunată, numai ea avea tendința de a se izola și de a se îmbufna. - Ce faci, Louise, ești supărată? - Tată, când o să am zece ani o să vă duc într-un loc minunat. Se numește Palatul Miracolelor. Dar vedeți să nu faceți prostii, că altfel nu vă mai duc. - Bine, Louise, rosti tatăl râzând, o să fim cei mai cuminți părinți din lume. * Discuțiile despre războaie, oameni mari, ca și despre interdicția de a frecventa școala timp de
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
cele reale. Nu-și mai putea stăpâni emoțiile în fața acestei cavalcade extatice, nu-și dădea bine seama nici cât timp a trecut. Vru să se uite la ceas. Nu se poate, își uitase și ceasul. Ajunse în fața ultimei Camere, a Miracolelor. Privea curioasă ușa și avu sentimentul că această Cameră e cea mai deosebită dintre toate, că nimic, nici măcar ce văzuse până atunci nu putea rivaliza cu aceasta. Deodată i se făcu frică, o frică îngrozitoare, cum nu mai simțise niciodată
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
a ajunge la ieșire. Fugi tot mai repede, iar când ieși, în sfârșit, din palat, nu mai văzu în față decât o armată întreagă de spiriduși care chicoteau, iar în spate, o grămadă inertă de moloz care fusese cândva Palatul Miracolelor. * Se trezi plângând. - Louise, ce s-a întâmplat? Părinții o auziseră tocmai din camera cealaltă. Louise!! Răspunde!! - Lăsați-mă în pace!! Lăsați-mă singură, nu vreau să vorbesc cu nimeni!! aproape că zbieră fata, ceea ce i se întâmpla extrem de rar
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
n-are rost să ne prefacem. Știu că voi muri, degeaba ați încercat să-mi ascundeți asta. Dar nu știți ceva, anume că doar eu sunt de vină. Mai ții minte promisiunea pe care ți-am făcut-o cu Palatul Miracolelor? - Daa, da. - Ei bine, eu n-am putut să mă țin de ea, eu am încălcat-o. Zâna cea Bună mi-a spus că voi vedea lucruri minunate, cum n-am văzut vreodată, dar că trebuie să împlinesc zece ani
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
a spus că voi vedea lucruri minunate, cum n-am văzut vreodată, dar că trebuie să împlinesc zece ani. Eu n-am avut răbdare, și am intrat cu o zi înainte. Am văzut acele lucruri, dar înainte de ultima Cameră, a Miracolelor, mi s-a făcut frică și n-am putut să intru. Apoi Palatul s-a autodistrus, n-a mai rămas nimic din el. Dar de fapt eu l-am distrus, eu sunt singura vinovată. - Louise, draga mea, ce tot spui
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
astea, sunt sigură... Nu plânge... Poate că mi-am câștigat totuși dreptul la fericire... - Louise... Louise... iartă-mă, nu mai pot să vorbesc, rosti tatăl, printre hohote de plâns. * Visă că era iar înăuntru. Se afla din nou în fața Camerei Miracolelor, la fel ca atunci când nu împlinise încă zece ani. O încerca și acum o ușoară teamă, dar și-o învinse de data aceasta și intră. Înăuntru se afla Zâna cea Bună, cu un medalion magic. - Louise, draga mea, știam că
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
ani. O încerca și acum o ușoară teamă, dar și-o învinse de data aceasta și intră. Înăuntru se afla Zâna cea Bună, cu un medalion magic. - Louise, draga mea, știam că ai să te întorci. Înainte de a vedea Camera Miracolelor, trebuie să stăm puțin de vorbă. Ce ți-am spus eu să faci, când ți-am spus eu că ai voie să intri? Dar uite, pentru că ai fost fetiță cuminte și ai înțeles ce ai făcut, și pentru că mie orice
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
să regretăm cu adevărat greșelile (potențiale sau comise). Totul este să știm să evităm ireparabilul. Foto: By VitVit - Own work, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=20308649 Referință Bibliografică: MICUȚA LOUISE ȘI PALATUL MIRACOLELOR / Mihai Iunian Gîndu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Iunian Gîndu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
din aripi și zborul devine mai crunt, Primesc adieri de speranță din Verbul ce-și spune "Eu sunt!" Iar duhul, închis în clepsidră, își leapădă firul ascet, Așteptând revenirea Acelui ce-I Frate și Domn și Profet, Ce har, ce miracol lăsat-ai, în lumea cu trai pervertit! Mai ai îndurare și astăzi și ierți când un duh e zdrobit, Nu ții seama Doamne la omul ce piatra în mână a luat, Cu Duhul blândeții spui încă: Te du, ești deplin
CÂND SPERANȚELE MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350257_a_351586]
-
limpede a izvorului, pentru a nu-și vedea înfățișarea atât de respingătoare! Și toate acestea, din cauza rivalei pe care o trimisese în moarte! Iar de la prințul Ter, firește, putea să-și ia adio! Nici măcar nu știa ce mai făcuse acesta. Miracol însă! După aproape un an, elixirul, preparat cu grijă și cu puteri supraomenești de Hada, a fost gata. „Dacă un om viu îl bea, își schimbă aspectul fizic și dobândește nemurirea, iar dacă este turnat peste mormântul cuiva, acela învie
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
un anume scepticism în privința chestiunilor legate de religie, dar era un spirit mult prea pătrunzător pentru a nu-și da seama de cantitatea imensă de necunoscut cu care ne confruntăm zilnic, de misterele vieții, ba chiar de posibilitatea existenței unor miracole, astfel încât s-a decis să acorde atenția cuvenită și acestui domeniu. A fost primit în schitul unor călugări din Grecia, doar ca vizitator, bineînțeles, iar acea experiență a descris-o ulterior drept "cea mai binecuvântată și apropiată de Cer" pe
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
și fără sfârșit, ce epopee a nonsensului! Dacă chiar exiști, dacă îți pasă de mine și de această soartă de damnat, te implor, eliberează-mă!”. “Nu te pot elibera, dacă nu te eliberezi mai întâi singur”, am auzit o voce. Miracol! Iată că m-a auzit! Dar răspunsul nu mi-a plăcut deloc. Doi. Virgil își petrecea viața imobilizat într-un scaun cu rotile. Căzuse rău pe gheață în timp ce executa un salt la patinaj, direct cu spatele spre sol, șira spinării
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
nu poate zbura. Dar el nu putea nici să meargă. “O, Doamne, dacă exiști cu adevărat, te implor, eliberează-mă! Fie-ți milă de mine!”. “Nu te pot elibera, dacă nu te eliberezi mai întâi singur”, a auzit o voce. Miracol! Iată că l-a auzit! Dar răspunsul nu i-a plăcut deloc lui Virgil. Mai mult, i s-a părut de-a dreptul stupid. Cum să se elibereze singur, dacă nu putea nici să meargă la toaletă cum trebuie? Probabil
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
a fost auzită. Epilog. M-am adresat medicului pe care-l știam, și acesta a fost de acord să încerce un nou tratament pentru Virgil, chiar dacă ceilalți doctori nu-i dăduseră vreo șansă. Și, după șase luni de tratament intensiv, miracolul s-a produs! Virgil a început din nou să meargă, ba chiar și-a reluat antrenamentele. Sâmbăta după-amiază, trece pe la mine ca să jucăm șah. Bucuria a revenit în viețile amândurora. ...Peste nu mult timp, am luat loc în tribunele patinoarului
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
aduce bucurie în suflete. Muzica răsună peste sală, apoi mișcările impecabil executate ale lui Virgil hipnotizează publicul. Totul este sublim, perfect! Doi oameni care și-au învins destinul. Dumnezeu privește de deasupra, cu seninătate, cu bucurie, cum s-a înfăptuit miracolul. Pentru că oamenii au înțeles vorbele sale. ...După un triplu axel al lui Virgil, mi s-a întâmplat ceva foarte straniu. Mi-am amintit de un cântec luat de pe net, “God and the devil” (“Bog i Szatan”, în original, era un
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
ca un fir conductor între Cer și Pământ, ca un liant între etern și efemer... Desigur, trebuie să fii înzestrat cu geniu ca să faci asta, nu oricine o poate face... Dar nu există o rețetă a creației, ci doar un miracol al creației, asta vreau să spun...”. „Impresionant. Totuși, cum să procedez când scriu, dincolo de acest adevăr?”. „Închide ochii și imaginează-ți toată suferința și toată măreția lumii. Privește în jurul tău, înțelege și retrăiește atât drama omului simplu, cât și a
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 582 SĂ NU PLÂNGI ! Sufletul mi-e zbuciumat, Tăcere unde ești să te ador, În spațiul tău nelimitat, Eu voi veni când mor! Nemurire, geniu, miracol? E cel mai autentic real, Dar în al vieții spectacol, Să știi să-ți alegi rolul ideal! Muncă și talent, sudoare, Deci cu astea o să învingi, Când durerea îți e mare, Tocmai atunci să nu plângi! 24 ianuarie 1966 Referință
SĂ NU PLÂNGI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362025_a_363354]
-
le hrăni. Acum, la bătrânețe, mi se spune că m-am înșelat. Sunt tentat să cred că-i așa. O fac totuși cu rezervă...Eu mă cunosc mai bine decât cei care mă ispitesc. *** Percep fenomenul Nașterii ca pe un miracol la care avem acces (evident, nu în toate detaliile lui). Dar și mai revelator e miracolul că născutul am fost chiar eu, respectiv, ai fost chiar tu... *** De propriile-ți succese bucură-te singur...Dacă, eventual, o faci cu asistență
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362015_a_363344]
-
că-i așa. O fac totuși cu rezervă...Eu mă cunosc mai bine decât cei care mă ispitesc. *** Percep fenomenul Nașterii ca pe un miracol la care avem acces (evident, nu în toate detaliile lui). Dar și mai revelator e miracolul că născutul am fost chiar eu, respectiv, ai fost chiar tu... *** De propriile-ți succese bucură-te singur...Dacă, eventual, o faci cu asistență, fii rezervat...Ai putea să-i întristezi sau chiar să-i intrigi pe ceilalți. *** Nu intra
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362015_a_363344]
-
descendenți din dacii liberii și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter - la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul „pare un miracol". La acest miracol un rol important l-au avut școala, presa și religia care au constituit în decursul secolelor farul ce a luminat în permanență istoria românilor pe aceste meleaguri în care ne-am născut. Ele au menținut vie flacăra
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
liberii și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter - la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul „pare un miracol". La acest miracol un rol important l-au avut școala, presa și religia care au constituit în decursul secolelor farul ce a luminat în permanență istoria românilor pe aceste meleaguri în care ne-am născut. Ele au menținut vie flacăra națională, împotriva tuturor
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
echilibrată, fără stridențe. Nu întâmplător am amintit de nivelul scăzut al veniturilor: practic, în provincie, foarte greu poți umple o sală cu bilete la casă, la un spectacol. Doar la „Alexandru Jula și prietenii”, la Galați, se petrecea așa ceva. Un miracol! În schimb, în București, unde sunt zeci de mii de oameni cu venituri mari, nu e nicidecum o problemă. Doar în 2011 au avut loc în Capitală zeci de show-uri ale unor vedete internaționale, la care biletele au costat
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
poartă pe umerii lor puternici, întinse cât zarea, Amintiri ce-și schimbă-ntr-o clipă, chipul și asemănarea. Norii duc neîncetat cu ei o taină - Înveșmântați de-a pururi cu o pufoasă haină, Ei ar vrea să știe prin ce miracol se naște culoarea Cu care noi, oamenii, ne-mpodobim visele și așteptarea. Norii ne-aduc necontenit o veste - Ei străbat încet, un drum ce se isprăvește Doar când în ochi și în suflet ni se stinge lent, mirarea Că iarna
POVESTEA NORILOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365822_a_367151]
-
Muzicologilor din România, - ca textier, compozitor și interpret de muzică populară, scriind proză scurtă, povestiri în proză și versuri, pentru copii, executând totodată grafica pentru cărțile de colorat, IOANA STUPARU are până în prezent următoarele volume publicate: CLIPA DE LUMINĂ, Editura Miracol, 2001, roman de debut, lansat la Sala Marin Preda, a Centrului Cultural M.I.R.A., București. OAMENI DE NISIP, Editura Amurg sentimental, 2006, roman-trilogie. Vol. 1 „Jurământul văduvei”, Vol. 2 „Târguiala”, Vol. 3 „Lacrimi pe vatră”. Lansarea a avut loc în Rotonda
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]