2,085 matches
-
Rus prin centru, pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației este dată de întinsele suprafețe cu pădure de foioase, pășuni, fânețe naturale, vegetație de lunca precum și plantațiile de conifere. Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: căprioare, mistreți, iepuri, păsări cântătoare, pești în apele curgătoare și bălti. O bogăție însemnată o reprezintă varietatea ciupercilor, ce împânzesc covorul de frunze, în verile și toamnele ploioase. Prima atestare documentara a satului datează din anul 1325 sub numele de "Symisne". Descoperirile
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
sau animale. Cavalerul îndeplinește diferite acțiuni într-un spațiu în care apar, de regulă, un altar și pomul pe care se încolăcește un șarpe. Îl vedem, de asemenea, cu hlamida în vânt, că se avântă cu o lance să vâneze mistrețul. De obicei, este însoțit de un câine. Originea tracică a acestui cavaler, de presupus un zeu chtonic, aniconic, sau în curs de antromorfizare este discutată, dar s-a precizat că tipul plastic este de origine greco-elenistică. Cavalerul care s-a
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
Optășani se află o parte a rezervației forestiere de gârniță Seaca-Optășani, întinsă pe aproximativ 124 ha. Alături de acest arbore vegetează și gorunul, unele exemplare având peste un secol vechime. Fauna este compusă din diferite specii de animale sălbatice (vulpea, lupul, mistrețul, dihorul de stepă, viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) și din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnița etc.) specifice zonei de deal. Bălțile au de asemenea o mare varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
anul 2010. În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a. Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc. Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide , in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m). Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
ajutor încearcă să salveze o femeie de la înec în a șasea zi, însă este purtat de curenți și salvat de către Jack, iar femeia moare. Devine un fel de mâna dreaptă a lui John Locke, care îl implică în vânătoarea de mistreți, izolându-l astfel de ceilalți supraviețuitori. Contactul cuLocke îl maturizează, astfel va înțelege nevoia de a se detașă de sora lui și de a-și urma propria cale. În timpul uneia dintre excursiile cu Locke pentru a o găsi pe Clăire
Boone Carlyle (Lost) () [Corola-website/Science/304155_a_305484]
-
sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
stațiuni balneare de interes terapeutic precum Băile Felix, 1 Mai și Buziaș. Dealurile de Vest au suprafețe mari acoperite de păduri de stejar caracteristice climei. Între speciile pădurii apar stejarii pufoși și stejarii brumării. Caracteristice pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița iar între pești mreana și bibanul. Partea superficială terestră se compune din clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenușiu și brun - roșcat
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
gazdă care joacă atât rolul de gazdă definitivă (găzduiește paraziții adulți în mucoasa intestinală), cât și de gazdă intermediară (găzduiește larvele infestante care parazitează fibrele musculare striate). Contaminarea se produce prin ingestia de carne parazitată (de porc, mai rar de mistreț, focă, urs, cal, câine, pisică etc. în funcție de obiceiurile alimentare), consumată crudă sau insuficient preparată termic, care conține larve vii închistate de "Trichinella". Trichineloza prezintă un risc alimentar pentru oameni, datorită numărului mare de specii, repartiției cosmopolite a parazitului, slabei specificității
Trichineloză () [Corola-website/Science/312768_a_314097]
-
Prada principală a leopardului zăpezilor este practic oriunde și tot anul — copitatele. În sălbăticie, leopardul zăpezilor, în general se hrănește cu copitate: berbecul albastru, capra sibirieană, Marhurul, berbecul de munte, tarul, takinul, Seroul, goralul, Capreolusul, cerbul nobil, moscul siberian, cerbi, mistreți. Pe lângă acestea, din când în când ei se hrănesc cu animale mici, care nu constituie hrana lor tipică, așa ca spermophilus, pica și păsări (alectoris, curcani de munte, fazani). În munții Pamir ei se hrănesc, în mare parte, cu capre
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
în mânuirea armelor). Vânătoarea era un alt fel de exercițiu sportiv pentru nobili, dar și o sursă de trai. În alimentația oamenilor din Evul Mediu, carnea de vânat era foarte căutată. Tinerii nobili învățau cum trebuie să urmărească cerbul sau mistrețul și cum să mânuiască armele de vânătoare. Aceste raporturi erau determinate de datină. Vasalul era obligat să-și recunoască în mod solemn dependența de seniorul care i-a dat pământ cu drept de posesiune. El se prezenta înaintea seniorului pentru
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
luat căprioara kerynitică, care fusese închinată zeiței Artemis. Dar căprioara a fugit repede din ochii lui. Eurystheus s-a enervat, dar Heracle i-a răspuns simplu cău a fost destul de sprinten. Când fiul lui Zeus i-a adus lui Eurystheus mistrețul din Erymanthos, acesta, de frică, s-a ascuns într-un vas mare de bronz. A șasea ispravă a lui Heracle a fost aceea de a curăța imensele grajduri ale regelui Augias al Elidei, fiul zeului Helios. Prin schimbarea de curs
Eurystheus () [Corola-website/Science/311855_a_313184]
-
sau brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN), cu specii de: cerb ("Cervus elaphus L."),căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), cocoș de mesteacăn ("„Lyrurus tetrix"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN), astfel: Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare (cu specii de "Dendrocopus major
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
este o rasă de câini care a fost concepută pentru a asista omul la vânătoarea de vidre, jderi, iepuri, vulpi. Ulterior, grație curajului, determinării și calităților fizice deosebite, a fost folosit și la vânătoarea de animale mari, cum ar fi mistreții sau chiar urșii. Poate fi folosit cu rezultate bune și în lucrul cu animalele iar în Marea Britanie este câinele preferat al forțelor de poliție. Localnicii își doreau să țină sub control dezvoltarea viguroasă a unor specii de rozătoare, în special
Airedale Terrier () [Corola-website/Science/312289_a_313618]
-
cercelușii și diferite specii de cactuși numiți de localnici „limba soacrii". În păduri este comun ursul, nărăvit uneori nu numai la vitele locuitorilor ci și la stupii și poamele de prin ogrăzi. Îl urmeaza cerbul carpatin, căpriorul, lupul, râsul și mistrețul, acesta din urmă dijmuind și el toamna lanurile de porumb și culturile de cartofi. Destul de frecvent se întâlnește jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își fac veacul, „iezănea”(bursucul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
centrul grădinii Pré-Catelan se gaseste un fag purpuriu bicentenar, al cărui rămuriș acoperă peste 500m² de gazon. Pe vremea Merovingienilor, în "Pădurea Rouvre", sau "Rouvray", numită astfel după denumirea franceză a arborelui dominant: gorunul, vânătorii urmăreau urșii, cerbii, lupii și mistreții, care erau foarte ușor de întâlnit. În 1308, tăietorii de lemne din cătunul Menus au făcut un pelerinaj la Notre-Dame de Boulogne-sur-Mer. La întoarcere, cu ajutorul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, ei au construit o biserică asemănătoare cu cea
Bois de Boulogne () [Corola-website/Science/309628_a_310957]
-
iar "hund" înseamnă "câine". Iată deci redată, încă din denumire, principala întrebuințare vânătorească a acestei rase. ul este un câine folosit pentru vânătoarea la vizuină, în general, și în particular a viezurelui și vulpilor, dar și a animalelor mai mari (mistreț, capre). La începutul secolului al XVII-lea, denumirea de teckel („câinele-bursuc”) era folosită pentru o rasă de câini cu părul neted sau lung; in 1890 s-a adăugat o a treia varietate, și anume cea cu păr sârmos. Crescătorii germani
Teckel () [Corola-website/Science/310036_a_311365]
-
încrucișarea acestora cu cele cu păr neted pentru a crește numărul de exemplare cu păr sârmos. Pe parcursul dezvoltării rasei, au apărut două categorii de mărimi, în funcție de prada vânată: câinii cu greutate de 13-16 kg erau folosiți pentru vânarea bursucilor și mistreților, iar cei mai mici, cu greutatea de 7-10 kg, erau eficienți in vânarea vulpilor și a iepurilor sălbatici. Importul de teckeli in Statele Unite a început în 1885. Teckelul este prețuit pentru calitățile sale de vânător și pentru temperamentul său. Se
Teckel () [Corola-website/Science/310036_a_311365]
-
45 cabaline și 6.000 păsări. Peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei sunt ocupate de pădure populată cu diverse specii de animale sălbatice și constituie un excepțional fond de vânătoare la: urs brun, lup, vulpe, mistreț, căprioara, iepure, cocos de munte, acvila ș.a. Comună Bistra se bucură de o bogată rețea hidrografica, compusă din râul Arieș (7 km pe teritoriul comunei) și din pâraie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
și ca trifoi acru, murul ("Rubus fructicosus"), mușchi de piatră ("Centraria islandica"), ciuboțica-cucului ("Primula officinalis") sau anglicelul. În adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp sunt destul de numeroase. Dintre păsări, cele
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
reptile, dintre care unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a comunei este bogată, iar numărul speciilor de pești cunoaște o mare varietate față de alte regiuni ale țării. Râurile sunt bogate în păstrăvi indigeni (Salmo trutta fario), păstrăv curcubeu (Salmo irideus
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa. În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile brun-roșcate ce fac parte din categoria celor argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri de
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul pe valea pârâului Criva. Ca o mângâiere pentru solul puțin productiv, se găsește aici un foarte bun cărbune de pământ, formând
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu ( Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul porumbar și uliul păsărar. Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]