2,504 matches
-
omului modern pentru mituri trădează dorința lui ascunsă de a asculta povești, de a afla cum lumile iau ființă și ce se întâmplă cu ele"), narațiunea fiind o formulă readaptată conștiinței moderne a mitului și a mitologiei 104. Trăsăturile narațiunii mitologice (așa cum însuși Eliade numește proze de genul Pe strada Mântuleasa), ultima dintre axele stilistice ale creației eliadești, evidențiate de E. Simion (alături de faza indică, proza de tip existențialist/trăirist, romanul joycian Lumina ce se stinge și proza fantastică bazată pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
înțeles și de Drăgaică, "Drăgaicele sunt un fel de Șoimane, Rusalii sau Sfinte care opăcesc pe oameni"26). Victor Kernabach face distincția între Ileana Cosânzeana (a cărei etimologie incertă o găsește în cosângeana) sau Ileana Simziana, personaj feminin al basmelor mitologice românești, considerată zână, fecioară sapiențială, zână htonică și Iana Sânziana, divinitate selenară, sora-iubită a Soarelui de care fuge27. Mai plauzibilă apare ipoteza lui Romulus Vulcănescu care trece în revistă credințe, mituri sau legende despre luna ca reduplicare mitică a soarelui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
balada Soarele și luna, Romulus Vulcănescu identifică "trei transsimboluri ale atributelor ei mitice, care trădează cele trei aspecte ale ipostazei: ca zână selenară, ca zână a florei medicinale și ca zână a mării (s.a)"31. Această perspectivă relevă complexitatea mitologică a Ilenei Cosânzene și relativizează distincția foarte fermă între zână htonică (Ileana Cosânzeana) și zeitatea lunară (Iana Sânziana)32, având în vedere că Diana este zeitate cinegetică și lunară deopotrivă. De altfel, interpretarea lui Kernbach nu se susține etimologic, deoarece
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Kernbach nu se susține etimologic, deoarece Cosânzeana își are etimologia în sânziana (zeița Soarelui)33 și nu în cosângeana, etimologie pe care și autorul o consideră incertă 34. În acest sens, Ivan Evseev are în vedere o interpretare lingvistică și mitologică, drum care duce la solstițiul de vară și la mitologia florii de sânziană și evidențiază evoluția "de la o divinitate lunară (Diana), la o zână (Iana Sânziana sau Ileana Cosânzeana), iar de aici la o plantă (sânziana)"35. În Enciclopedia sa
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Hadria", derivat de la toponimul Hadria 84, localitate de unde își are numele marea omonimă. Analiza etimologică a numelui 85 pune numele în legătură cu elementul arhetipal, și, prin aceasta, cu esența dionisiacă a personajului (lucru pe care îl evocă și numele cunoscutului personaj mitologic Ariáne prin jocul lingvistic Adriana/Ariana). Semnificația numelui trebuie căutată și în repetarea obsesivă a numelor Adriana-Ariana, precum și în modificarea fonetică din interiorul numelui. În contextul de față, numele Adinei apare ca un hipocoristic pentru Adriana, pentru că personajul s-a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
disocierea dintre proza fantastică și cea mitică, Ștefan Borbély făcea o subtilă distincție metodologică, pornind de la două scrisori ale lui Eliade: una către Mircea Handoca, în care vorbește despre Pe strada Mântuleasa, "o lungă povestire fantastică (eu i-aș zice mitologică)", și o alta către Elena Beram, cu referire la aceeași nuvelă care nu trebuie inclusă printre celelalte proze fantastice: : "socotesc că Str[ada] Mântuleasa nu trebuie să fie integrată volumului de proze fantastice. Mai târziu, s-ar putea retipări și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fantastic pe care îl folosește Eliade apărea în două accepțiuni 182: "una denominativă, directă, utilizată pentru prozele fantastice clasice" (Șarpele, Nopți la Serampore, La țigănci etc.) și alta între ghilimele pentru "ciclul bucureștean" de mai târziu, camuflând termenul de proză mitologică (Pe strada Mântuleasa, Nouăsprezece trandafiri, Noaptea de Sânziene, Uniforme de general etc.). Această sesizare a unui tip de proză de o altă factură o regăsim și în delimitările pe care le face I. P. Culianu în monografia lui Mircea Eliade, între
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
simte o "teroare sacră", deoarece Cucoaneș are "aerul unui profet de spaimă apocaliptică"203. Pierderea limbajului articulat, imaginea sacră de "Neptun înălțându-se printre talazuri" ca și "o stranie mirare care te scotea din timp, proiectându-le într-o auroră mitologică", "limba de balaur", figura transformată "în teofanie"204 scot definitiv personajul din lumea comună, integrându-l generoasei mame-naturi. Întrebările pe care i le adresează omul obișnuit reprezentat prin naratorul - prieten, despre existența lui Dumnezeu, despre viața de după moarte, " Spune-ne
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a sfântului, a "individului" - în sens kierkegaardin - singurătatea lui absolută, incoruptibilă, incapacitatea lui blestemată de a comunica cu semenii"212). Codul pe care îl aplică unui text pe care îl recunoaște supracodat "în sensul că folosește mai multe coduri, literare, mitologice, ezoterico-mistice" conduce la înțelegerea numelui personajului principal ca un "nume generic cu conotații aristocratic-boierești și de basm, într-o ordine pur-spirituală - derivație posibilă de la coconaș-cuconaș", fără vreo legătură "cu nume sau pseudonime istorice". În acest sens, Matei Călinescu apelează la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Fie că reprezintă "logica mitului", fie "logica puterii"419 numele eliadești se organizează în serii sinonimice: Oana-Anca Vogel, Lixandru Gheorghiță-Iorgu Calomfir-Dumitrescu, Vasile I. Borza-Vasile Economu-Lixandru V. Gheorghiță- Anca Vogel, Arghira-Zamfira-Marina. În aceste lumi posibile definite de Eliade ca "două lumi mitologice diferite, antagonice și totuși până la urmă identice" care "se ciocnesc, intră treptat în contact una cu cealaltă, iar lumea birocratică începe să funcționeze în chip fantastic"420 se realizează o sinonimie la nivelul etimologic al numelor personajelor, legitimată de echivalențele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de care depinde fecunditatea universală. În acest caz, zeii meteorologici (trăsnetul, furtuna, ploaia) și genezici (taurul) își pierd suveranitatea absolută, nu mai sunt creatori cosmogonici, ci "fecundatori și procreatori în ordinea biologică", iar "hierogamia devine funcția lor esențială"431. Substratul mitologic (Oana / Marea Zeiță) se împletește cu credințele din mitologia românească; Oana amintește de fata de uriași (din studiile lui Marcel Olinescu) care fură copilele oamenilor de rând și le ține în poala sa. Fiecare personaj aduce cu sine o mitologie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dar și de faptul că, privind înapoi (s.m.), a văzut că șoferul murise. Eliade precizează de la început sursa gnostică a unor teme și motive din nuvelă, deși, în tratatele sale de istorie a religiilor 517 arată că aproape toate temele mitologice și escatologice folosite de autorii gnostici sunt anterioare gnosticismului stricto sensu, contribuția acestui curent fiind în reinterpretarea îndrăzneață și pesimistă a unor mituri și idei. Amnezia (sau uitarea propriei identități), somnul, captivitatea, căderea, nostalgia după țara pierdută sunt simboluri și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nume". Asemeni lui Dionysos, zeul care se arată dintr-o dată și dispare apoi în chip misterios, cunoscând epifanii și ocultări periodice, Leana dispare din această mito- geografie terestră, ca apoi să reapară la o cârciumă modestă. ""Dispariție", "ocultare" sunt expresii mitologice ale coborârii în Infern, deci ale "morții"" scrie Eliade în Istoria credințelor...527. Ca urmare, catabasei miticului poet corespund disparițiile Leanei în căutarea amnezicului Adrian ale cărui mesaje le preia. Numele pe care îl ia nu înseamnă doar schimbarea identității
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
554 (Eliade apropia această mișcare concomitent "populară" și seducând elitele, comportând "inițieri" și dispunând de "cărți", mai degrabă de tantrismul indian și de neodaoism 555). În felul acesta devin limpezi celelalte "sensuri" "doar sugerate în nuvelă" și adăugate cunoscutului scenariu mitologic al lui Orfeu, sensuri care trebuie privite într-un context mitologic mult mai larg ("poetul trebuie să ia în considerație și mitologiile șamaniste, siberiene, polineziene, amerindiene"); elementul "șamanic" este o constantă a mitului orfic: șamanii care au povestit coborârile lor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
inițieri" și dispunând de "cărți", mai degrabă de tantrismul indian și de neodaoism 555). În felul acesta devin limpezi celelalte "sensuri" "doar sugerate în nuvelă" și adăugate cunoscutului scenariu mitologic al lui Orfeu, sensuri care trebuie privite într-un context mitologic mult mai larg ("poetul trebuie să ia în considerație și mitologiile șamaniste, siberiene, polineziene, amerindiene"); elementul "șamanic" este o constantă a mitului orfic: șamanii care au povestit coborârile lor extatice în infern sunt creatorii unei "spectaculoase geografii a infernului"556
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
face parte și Ieronim, "cel mai precoce actor pe care l-am avut vreodată"598, "născut pentru spectacol"599. Revelarea "copilului-minune" are loc în noaptea de Sfântul Ioan, timp sacru predilect în prozele eliadești, când prin gura lui vorbesc eroi mitologici sau semizei, personaje fabuloase locuitoare ale oglinzii magice din salonul generălesei. Sub semnul imaginației vii și al întâmplării, blestemat de ursitoare să vadă, să-și imagineze (limbajul său creator implică imaginea, așa cum limbajul creator al lui Antim folosește o artă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-l atribuie în proză, făcând din sine autor și personaj ascuns al scenariilor sale: "ipostazierea ficțională înseamnă, în primul rând, i-realizare de sine, punerea propriei sale persoane în spectacol, integrarea sa în cosmologia spectaculară pe care o construiesc prozele mitologice"617. Faptul că intenționează să folosească uniformele unchiului său general în Hamlet, relevă faptul că Ieronim întrupează personaje de dincolo care nu au rupt legătura cu lumea celor vii: "Ieronim aduce moartea în lumea noastră, de aici: odată cu sosirea lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care închide trecutul personajelor, se află, la rândul său într-o cutie mai mare: casa624. Situarea unei cutii-sicriu într-o alta, oglinda - loc de trecere spre celălalt tărâm, precum și momentul sacru (noaptea Sf. Ioan) când Ieronim dă glas acelor personaje mitologice fabuloase care locuiesc în spațiul reflectorizant întregesc un decor unde fiecare element conotează ideea de moarte. Maria da Maria este "străina" așteptată de Antim și care vine, așa cum toți mesagerii și toate veștile vin "din altă lume". Din momentul în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
creionul, care dovedesc că întâlnirea celor doi a fost reală, A.D. P nu reușește să-și amintească nici măcar figura acesteia: "Cum a fost posibil să uit tot? O asemenea amnezie își are desigur o cauză profundă. Dacă aș utiliza terminologia mitologică, aș spune că amnezia mea exprimă într-un fel cât se poate de concret moartea Euridicei. Pentru mine, Euridice a murit definitiv, așa cum ea n-a murit niciodată pentru Orfeu, nici după ce rămăsese pentru totdeauna în Infern. Dar dacă interpretarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de la Athanasie, Leana, Lena de la Elena, Manole, Manuilă, Manolache de la Emanoil etc. Nume masculine ca Andronic, Alexandru (Lixandru), Andrei sunt, la origine, nume personale compuse cu anér, gen. andrós "bărbat", foarte numeroase în vechea onomastică greacă 11. Într-o abordare mitologică, numele relatează despre moarte: Thanase (în proză, asociat ideii de spectacol, prin care moartea este anulată, traduce conceptul de "coincidentia oppositorum, model mitic"), Melania, Mavrodin; despre libertatea interioară (Elefterescu), despre strigoi în relație cu sărbătoarea Paștilor, valorificare a mitologiei românești
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
iubirilor imposibile. Ca o legitimare în plus, I.P. Culianu situează în momentul sacru al solstițiului de vară ""nunta" mitică, alchimică și mistică a Soarelui și Lunii, căci în acel moment intră soarele în semnul Cancerului, dominat de lună"13. Întruchipările mitologice ale numelor aparțin unei mitologii pe care o construiește Eliade, iar mitul (recreat) al soarelui și lunii este în acord cu ideea de transcendere a formelor populare, căutarea izvorului "din care s-a născut Miorița". Procedeul este intensificat în Noaptea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Floarea-Soarelui) amplifică solaritatea geografiei mitice. În al doilea rând, relația de sinonimie la nivelul etimologic (Pe strada Mântuleasa) stabilește echivalențe între cele două tipuri de reprezentanți aflați în "identități/realități alternative", lumi posibile pe care Eliade le definea "două lumi mitologice diferite, antagonice și totuși până la urmă identice". Numele se organizează în serii sinonimice: Oana-Anca Vogel, Lixandru Gheorghiță-Iorgu Calomfir-Dumitrescu, Vasile I. Borza-Vasile Economu-Lixandru V. Gheorghiță -Anca Vogel, Arghira-Zamfira-Marina, Iancu - Enache. În aceste exemple, sinonimia se realizează fie prin etimon comun, prin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
XXXI-a dupa Rusalii", în Iubesc, Doamne, ajută neiubirii mele!, lucrare disponibilă la adresa http://www.crestinortodox.ro/ carti-ortodoxe/iubesc-doamne-ajuta-neiubirii-mele/predica-duminica-xxxi-dupa-rusalii-80692.html, accesat la data de 20.09.2015. Niculiță-Voronca, Elena, Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, vol. I, II, Editura Saeculum I.O., București, 1998. Niculiță-Voronca, Elena, Studii în folclor, vol. I, Tipografia G.A.Lazareanu, Bucureșci, 1908. Negoițescu, Ion, Istoria literaturii române, Editura Minerva, București, 1991. Noica, Constantin, "Interpretare la Cratylos", în Platon, Opere, III
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Doina Ruști, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, București, 1998, pp. 102-104. 24 Sabina Fânaru, op. cit., p. 232. 25 Am preluat sensul pe care autoarea îl dă termenului de mitonim: "numele și relațiile personajelor cu referent mitologic" (Sabina Fânaru, op. cit., p. 240). 26 Ștefan Borbély, op. cit., pp. 27 și 38. 27 Mircea Eliade, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 47. 28 Mariana Istrate, op. cit., p. 58. 29 Mircea Muthu, "Înțelegerea personajului literar", în Excelsior, anul I
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
germenului de sacralitate din cuvântul profan) este un mit cosmogonic concentrat. (Traian D. Stănciulescu, op. cit., pp. 204-205). Ivan Evseev în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura "Amarcord", Timișoara, 1994, p. 119, considera numele un mit condensat: "Numele unui personaj mitologic, din punct de vedere etimologic, ascunde în sine un mit condensat, iar părțile din nume pot fi regăsite în fragmente ale ritualului". 60 Andrei Pleșu, op. cit., p. 70. 61 Ibidem, pp. 65, 73. 62 Walter Benjamin, Œuvres I, Mythe et
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]