11,461 matches
-
descoperit niște origini, tipic rusești: bragă (braga), arenda (arenda), poștă (pocita), cavaler (cavaler), covor (covior) ș.a. Nu știam că rușii au fost primii care ne-au adus cu poștalionul bragă și covoare. Apoi, ca niște adevărați cavalieri, au arendat primii moșiile din Principatele Române. Harașo, cavalier! Davai arienda! Limba ucraineană: tot după autorii DEX-ului, ucrainenii ne-au blagoslovit cu unele cuvinte, precum: bezmetic (bezmatok=stup fără matcă), (a)boscorodi (bascaraditi), bubă (buba), cotigă (kotiha), ș.a. Cum s-a întâmplat? Probabil
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
pentru cultivarea viței de vie . Vița de vie era o cultură ce avea însemnătate pentru cei din zonă, întrucât, spre exemplu, există și mențiunea că” Viga Podeanca din Podeni la 1632, a dăruit nepotului ei Nicola din Glogova via și moșia sa din Podeni” . De asemenea, sătenii de la Podeni, țin sărbătoarea de Cârstov, (Cârstovul viilor) , iar pronosticul recoltei de struguri cu ajutorul florii de Rodul pământului era firesc în preajma începutul noului an agricol . În acest context planta din rândul fitototemurilor de origine
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
unchiul său după tată Gheorghe Duncea, biserica de lemn din Prejna, satul său de origine paternă și ca excepție, haiducul Șandru, cu frații săi care se învrednicește să ctitorească o biserică de lemn în hotarului satului Broscari Mehedinți 6 pe moșia Bisericii Sf. Ilie din Craiova, lîngă drumul de olac care lega în acea perioadă(pînă în 1852)Cernețiul cu Craiova , urcând de la Bistrița, pe prăpăstioasa Valea Hoțului(denumire păstrată până azi)pe platoul Bălăciței tăind-o drept spre capitala Olteniei
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
și de cetașiilor Dăești.Și de Nicola și de catașii lor Stroești. Și de Ionașco și de ceata lor Stelești. Și de popa Costandin și de cetașii lor Mocihănesti.Și de Ianco și de cetele lor Bădești. Ca să le hotărâm moșia Severinești sud Mehedinți.Deci la vreme strângându-se cu toții la un loc, în fața locului , în Tău, le-am tras moșia după obicei, pe trei locuri. Despre răsărit, pe culmea din hotarul Urdăreanu, în sus până în hotarul Căzăneștilor stânjeni 1120; peste
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
Și de popa Costandin și de cetașii lor Mocihănesti.Și de Ianco și de cetele lor Bădești. Ca să le hotărâm moșia Severinești sud Mehedinți.Deci la vreme strângându-se cu toții la un loc, în fața locului , în Tău, le-am tras moșia după obicei, pe trei locuri. Despre răsărit, pe culmea din hotarul Urdăreanu, în sus până în hotarul Căzăneștilor stânjeni 1120; peste mijloc, iar din hotarul Urdăreanu, în sus până în hotarul Căzăneștilor, st. 1420; la capu, iar din hotarul Urdăreanului , in sus
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
găsit în tot hotarul patru tee. De s-a consemnat unu (al )Borcenilor, altul (al )Dăeștilor, altul (al)Mocimăneștilor, altul(al )Bădescului, care (e)pe teiul Borcenesc , Osebindu-să de cătră ceilalți moșneni, le-am dat pe din jos alăture cu moșia Urdăreanului, puind și semne cu petre, le-au venit la capătul moșii, despre răsărit stânjeni 293, pe mijloc stânjeni 365, la apus stânjeni 286. Iar pentru o vale ce să zice Govodarva, care este cu apă de mori, țiu toți
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
Borcenilor, altul (al )Dăeștilor, altul (al)Mocimăneștilor, altul(al )Bădescului, care (e)pe teiul Borcenesc , Osebindu-să de cătră ceilalți moșneni, le-am dat pe din jos alăture cu moșia Urdăreanului, puind și semne cu petre, le-au venit la capătul moșii, despre răsărit stânjeni 293, pe mijloc stânjeni 365, la apus stânjeni 286. Iar pentru o vale ce să zice Govodarva, care este cu apă de mori, țiu toți mori în rând, fiind multă pricină și gâlceavă între dânșii. Așa i-
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
286. Iar pentru o vale ce să zice Govodarva, care este cu apă de mori, țiu toți mori în rând, fiind multă pricină și gâlceavă între dânșii. Așa i-au așezat și i-au tocmit, cum li s-au hotărât moșia și li s-au âmpărțit pe patru cete, patru tee. Așa să fie și în apă. Gorcenii pe un tei și celelalte cete, pe trei tee. Mai strigând Gorcenii că le-au căzut mai îngustă și mai proastă partea lor
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
li s-au âmpărțit pe patru cete, patru tee. Așa să fie și în apă. Gorcenii pe un tei și celelalte cete, pe trei tee. Mai strigând Gorcenii că le-au căzut mai îngustă și mai proastă partea lor de moșie, ce li s-au venit. Am socotit de le-am mai scos, de la mijloc , de le-am mai dat 10 stânjenila săliște; înspre dealurile cu viile care sunt pe pământul altora. Așa i-am mai scos să stăpânească înfundate, ei
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
moară iar Borcenilor să-și facă cu toții alta și să o ție Gorcenii jumătate. Și ceilalți moșneni jumătate. Iar celelalte două vadere să le facă ceilalți moșneni, toți Dăeștii, Stroeștii, Steleștii, Bădeștii, Socmăneștii. Drept acestea, văzând că este a lor moșie bună și dreaptă, le-am dat această carte ca să stăpânească cu pace. G. Podeanu, vel pitar; Barbu Poenarul; Dumitru Mezincea;Matei Glogoveanu. 15 novembre 1761 ................................................................... Document aflat în posesia autorului. O copie a fost depusă și la Arhivele Naționale Mehedinți
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
Valea Rea, au venit la mine cu cinstita porunca Dumitale, cuprinzătoare că ar fi jăluit cum că li s-ar fi stricat o carte de hotărnicie de popa Gheorghe Ghițul, ce au fost luat astă vară să le cerceteze sămnele moșii ce le au în hotarul Săverineștii. Și cerând ei prin judecată a li să face îndreptare, ca nu după vreme să li să strămute partea lor ce o au din vechime de către alți moșneni. Cercetându-le cărțile ce au, s-
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
21. Zapis de vânzare pământ în hotarul Govodarva Adecă noi care mai jos ne vom iscăli încredințăm cu zapisul nostru la cinstita mâna dumnealui ceaușului Istrate Calotescu prin care să să știe că având noi fieștecare câte un peticel de moșie în hotarul Govodarvei, care moșie o arătăm mai jos, fieșcare cîți stânjeni are . Și fiindcă în trecut hotarul acela era din cumpărătură, din vechime alături cu acei al nostru, ne-am tocmit între noi de a noastră bună voie și
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
în hotarul Govodarva Adecă noi care mai jos ne vom iscăli încredințăm cu zapisul nostru la cinstita mâna dumnealui ceaușului Istrate Calotescu prin care să să știe că având noi fieștecare câte un peticel de moșie în hotarul Govodarvei, care moșie o arătăm mai jos, fieșcare cîți stânjeni are . Și fiindcă în trecut hotarul acela era din cumpărătură, din vechime alături cu acei al nostru, ne-am tocmit între noi de a noastră bună voie și i-am vândut D-lui
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
ne-am tocmit între noi de a noastră bună voie și i-am vândut D-lui aceste părți ale noastre, tocmindu-ne câte taleri cinci stânjenul, care bani ni i-am primit toți pe deplin. Însă lungul acestor părți de moșie este din culmea [Urdărenilor] pînă în culmea Cerveniții, să aibă Dlui a stăpâni în bună pace cu copii și cu nepoții, strănepoții câți Dumnezeu îi va dărui, nesupărați de către nimeni din neamul nostru. Și pentru mai adevărată credință ne-am
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
avut de cumpărat de la strămoși- vânzător 5 -//-Răducan i Ioan și Gheorghe Stelești- vânzători 4 -//-Dumitrașco Peștean i Ion i Costandin Sărăcinescu-vânzători 5 -//-Stanciu Băzdraci i vnuc ego Vasile al Marii- vânzători Total23-//-Acești douăzeci și trei de stânjeni de moșie am vândut noi acești mai sus arătați: pe care ne-am luat banii pe deplin Eu Vasile sin Popa ot Fântâna Domnească-[martor] Eu Pau Murdeală ot Gârnița Coțofeanului-martor Eu Jurca Grămadă ot Severinești- martor Și am scris eu Barbu
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
20 de ani ai lui Tudor Vladimirescu ar fi acoperiți cu date suficiente. Numai că la această vârstă fragedă, într-un prim document ce a ajuns până astăzi, din 1 decembrie 1801, Tudor (Theodor) postelnic, deja, cumpărase 10 stânjeni de moșie în hotarul Gârbeștilor din satul Vladimiri-Gorj de la Matei fiul lui Pătru Mândruț . Nedumerirea crește dată fiind potența materială a lui Tudor Vladimirescu în următorii ani când reușește să-și creeze o frumoasă avere funciară, ajungând stăpân, mai întâi în satul
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
lui Pătru Mândruț . Nedumerirea crește dată fiind potența materială a lui Tudor Vladimirescu în următorii ani când reușește să-și creeze o frumoasă avere funciară, ajungând stăpân, mai întâi în satul mamei sale Vladimiri, prin cumpărarea a 12 ½ stânjeni de moșie la 14 martie 1803 de la doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-județul Mehedinți și peste o altă moșie din apropiere, în hotarul Hubavi, moștenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
creeze o frumoasă avere funciară, ajungând stăpân, mai întâi în satul mamei sale Vladimiri, prin cumpărarea a 12 ½ stânjeni de moșie la 14 martie 1803 de la doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-județul Mehedinți și peste o altă moșie din apropiere, în hotarul Hubavi, moștenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe Gilort, cel care le-a validat a fost „coconul Nicolae Glogoveanu”, paharnic și
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-județul Mehedinți și peste o altă moșie din apropiere, în hotarul Hubavi, moștenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe Gilort, cel care le-a validat a fost „coconul Nicolae Glogoveanu”, paharnic și ispravnic al județului Gorj. Tudor apare doar cu numele de Theodor postelnic, Tudor postelnicul, sau postelnicul Tudoran. O altă zonă în care Tudor și-a creat
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
pe drumul Glogovei, la Roșiuța în hotarul Lupoița (azi în marginea orașului Motru) . În documentele din1808 despre pricina dintre Marica Săvoiu polcovniceasă și moșnenii din Roșiuța, pe de o parte, și Tudor, pe de altă parte, pentru 406 stânjeni de moșie din hotarul Lupoița, cel din urmă este menționat cu rangul boieresc de sluger, dar și cu numele de Vladimirescu comandirul. În anul 1808, precizează documentul, Tudor se găsea la Cerneți, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei. În anul
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Vladimirescu”, editat în întregime de Rada Davidescu în 1978, mai aflăm despre mama conducătorului Revoluției din 1821 că era văduvă cu trei copii, Tudor fiind cel mic, despre șederea copilului Tudor în Prejna timp de șase ani, și apoi la moșia Glogoveanului de lângă Baia de Aramă și la Craiova unde a învățat trei ani „carte boierească” împreună cu fiul boierului Ioniță Glogoveanu, Nicolae. După terminarea învățăturii „a ajuns la boieria de Sluger”. Atunci - se pare - că Glogoveanu l-a numit mai mare peste moșiile
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
moșia Glogoveanului de lângă Baia de Aramă și la Craiova unde a învățat trei ani „carte boierească” împreună cu fiul boierului Ioniță Glogoveanu, Nicolae. După terminarea învățăturii „a ajuns la boieria de Sluger”. Atunci - se pare - că Glogoveanu l-a numit mai mare peste moșiile sale din Baia de Aramă, Glogova și Filiași. Dacă corelăm și alte date biografice, precum numirea lui Tudor Vladimirescu ca vătaf de plai (1806), călătoriile negustorești în Transilvania și la sud de Dunăre, crearea unei rețele de informatori și a mai multor
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
în totalitate datorită greutăților economico-sociale de atunci și a unor adânci transformări din punct de vedere politic. Avem totuși documente care atestă că și înainte de anul 1838, anul organizării învățământului sătesc, au existat școli sătești care funcționau pe lângă biserici, pe moșiile acestora. Nici în Regulamentul Organic, nici în Regulamentul Școalelor din 1832 nu se prevedea nimic despre învățământul sătesc. Un an mai târziu, 1833, prin modificarea unor articole din Regulamentul Organic, se adaugă un nou para- graf la art. 302 din
COMUNA ROȘIILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375968_a_377297]
-
Siliștea-Gumești este o comună mică, așezată în partea de nord a județului Teleorman, pe ambele părți ale Pârâului Câinelui, având o vechime de trei secole. Satul a aparținut mult timp Mânăstirii Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
să cunoască câteva litere, dar nu reușea să lege și cuvintele. Astfel mi-am început munca de ,,învățător” a lui Mihai Stănescu, fiindcă printr-o coincidență și pe fiul bulibașei îl chema tot Mihai, căci se născuse cică pe vreo moșie a regelui Mihai. Nu știu ce a vorbit tata cu bulibașa, însă tata mi-a spus ce aveam de făcut. Bulibașa a scos dintr-un coș de nuiele un abecedar destul de zdrențuit și slinos, câteva caiete curate, însă cu fel și fel
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]