2,071 matches
-
Brașov. Biograful a mai precizat că prezența la Turnu Roșu a lui Barbu Iscovescu nu se poate explica în alt mod. Tot Ionel Jianu a adus ideea că Iscovescu s-ar fi întors prin Sibiu în drumul său spre Țara Moților cu misiunea de a lua contact cu șefii mișcării revoluționare, fără a aduce nicio altă dovadă documentară. În plus, Jianu a încercat să găsească o explicație, nesusținută de surse, pentru a afla cum a ajuns Iscovescu la București, nicidecum ce
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
drumul spre București și așa zisa misiune pe care Iscovescu ar fi avut-o. A menționat situația militară din Ardeal în acel moment și a amintit de desenele pe care Iscovescu le-ar fi făcut în drumul său spre Țara Moților. A indicat conform desenelor localitățile prin care a trecut și care se regăsesc pe litografia "Apărătorii naționalității române în Transilvania 1848 - 1849": Deva, Sibiu, Turnu Roșu, Predeal, cu mențiunea că nu știe ce ar fi căutat Iscovescu prin Predeal. Referitor
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Alba și Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Crișan a fost tratat în aceeași manieră. Conform ordinului împăratului, ca “toți românii care vor fi neîndoios cunoscuți că au comis maltratări, să fie mutați cu vitele și ustensilele lor”, sute de moți au fost strămutați în Banat și Bucovina. Moților li se acordă libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desființarea servituții personale și a legării de glie (august 1785), căsătorii fără consimțământul nobilului și dreptul la învățătură. Răscoala a avut un larg ecou
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
Crișan a fost tratat în aceeași manieră. Conform ordinului împăratului, ca “toți românii care vor fi neîndoios cunoscuți că au comis maltratări, să fie mutați cu vitele și ustensilele lor”, sute de moți au fost strămutați în Banat și Bucovina. Moților li se acordă libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desființarea servituții personale și a legării de glie (august 1785), căsătorii fără consimțământul nobilului și dreptul la învățătură. Răscoala a avut un larg ecou în străinătate. Din Austria până în Portugalia, din Germania
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
în scopuri financiare. Cretu s-a căsătorit cu Sandra Lauer pe data de 7 ianuarie, 1988. Au avut doi copii gemeni Nikita și Sebastian, care s-au născut în anul 1995. O altă formație lansată de Cretu s-a numit Moți Special ("Cold Days, Hoț Nights"), cu care Cretu a produs melodii și a cântat la mijlocul anilor 80. A fost patronul casei de muzică A.R.T. Studios din Ibiza, înainte să se mute la o nouă reședința din dealurile Ibizei. Nouă
Mihai Crețu () [Corola-website/Science/304111_a_305440]
-
6 biserici de lemn, dintre care 2 au fost aduse la București (cea din Mintia, expusă în interior, și cea din Bejani, în curtea muzeului - ambele din județul Hunedoara), iar alte 4 sînt păstrate și îngrijite in situ (la Lunca Moților - jud. Hunedoara; la Groșii Noi, Julița și Troaș - jud. Arad). Horia Bernea a decedat în seara zilei de 4 decembrie 2000, la Paris, după ce suferise o dificilă intervenție chirurgicală pe cord deschis. Corpul său a fost adus în țară și
Horia Bernea () [Corola-website/Science/304207_a_305536]
-
Ridicată între anii 1931-1934 în stil neobizantin, prin eforturile localnicilor în frunte cu protopopul Aurel Munteanu, a fost numită și "Catedrala Moților".La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin. Românii ortodocși din Huedin s-au organizat în filie aparținătoare de parohia Călata în anul 1869, unde funcționa de fapt și Protopopiatul Ortodox. După Marea Unire, în condițiile reînființării
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
două costume populare autentice din zonă, de bărbat, respectiv de femeie, precum și a unor țesături tradiționale care făceau parte din zestrea fetelor de măritat. Nu putea lipsi evocarea unor momente dificile din viața atât de greu încercată a mocanilor și moților - care, atunci când nu au mai putut îndura umilințele au răbufnit violent, în încercări de obținere a unor drepturi sociale și politice. Sunt redate momentele luptelor din timpul răscoalei din 1784, conduse pe valea Ampoiului de Horia și Cloșca, precum și anii
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
prelucrarea zăcămintelor auro-argintifere din Munții Apuseni prin săparea de galerii și prin spălătorii de aur. După cucerirea Daciei de către români, aceștia au întemeiat în această regiune minieră, împreună cu autohtonii, așezări rustice montane. Locuitorii Bistrei fac parte din marea familie a moților, urmași direcți ai dacilor și ai coloniștilor români aduși de împăratul Traian în urmă ocupării Daciei. Una din urmele cele mai importante rămase de la români este drumul care leagă orașele române Apulum (Albă Iulia) de Alburnus Maior (Roșia Montană), coborând
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
vârful scutului sunt plasate încrucișat o pușcă cu cremene și un fluier, ambele de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. <br> Semnificațiile elementelor însumate:<br> Bustul lui Avram Iancu reprezintă pe Craiul moților, revoluționar la 1848. Arma de foc și fluierul au fost elemente călăuzitoare ale lui Avram Iancu în lupta pentru dreptate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Atestată documentar pentru prima dată în
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
a acestor zone o constituie frumusețea dansurilor populare. În privința dansului trebuie să remarcăm originalitatea si distincția netă a dansurilor moțești începând cu însuflețirea pătimașa a ,tropotitelor" (ele fiind jucate de mocani) pană la solemnitatea tarmilor (ele fiind jucate de către moți). Țarina, joc de perechi este cel mai de seama dans al moților și cunoaște un număr impresionant de variante. Acest dans se joacă elegant, deplasarea perechilor se face lent, solemn, cu mișcări largi de brațe, cu plimbări si învârtirea fetei
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
să remarcăm originalitatea si distincția netă a dansurilor moțești începând cu însuflețirea pătimașa a ,tropotitelor" (ele fiind jucate de mocani) pană la solemnitatea tarmilor (ele fiind jucate de către moți). Țarina, joc de perechi este cel mai de seama dans al moților și cunoaște un număr impresionant de variante. Acest dans se joacă elegant, deplasarea perechilor se face lent, solemn, cu mișcări largi de brațe, cu plimbări si învârtirea fetei pe sub mană. 0 variantă a țarinei este jocul ,Mocăneasca" dansat intr-un
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
protopop al Mediașului, a dispus încetarea obligațiilor feudale (deziobăgirea) în 13 sate din zona Târnavelor. Dar o armată revoluționară maghiară și secuiască, condusă de generalul polonez Józef Bem a ocupat mai toată Transilvania și Banatul, excepție făcând Carpații Apuseni, Țara Moților, apărată și controlată de Avram Iancu. Prietenul lui Roth, prototopopul Moldovan a fost nevoit, împreună cu mulți români și sași, să se refugieze peste munți, în Țara Românească sfătuindu-l pe Stephan Roth să facă același lucru. Într-o scrisoare adresată
Stephan Ludwig Roth () [Corola-website/Science/309022_a_310351]
-
Facla”, Timișoara, 1990, 188 188 18. Timișoara 16 -22 decembrie 1989 Miodrag Milin (colaborare) Editură „Facla”, Timișoara, 1990, 45 - 78, ISBN 973 - 36 - 0091 34 19. Făurirea statului național unitar român - contribuții bănățene 1914 - 1919 Miodrag Milin, Constantin Brătescu, Tiberiu Moț, Ioan Munteanu, Editura Arhivelor Statului, București, 1983, 240 240 Lucrare distinsa cu premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române. Nr. crt Titlul lucrării Autorii Editură, anul, nr. pagini Nr. Pagini contribuție personală 1. De la Autonomism la Memorand (1860 -1895) Miodrag Milin, Tipografia
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
3/15 mai 1848 a avut loc la Blaj o mare adunare națională, prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna. Adunarea a ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10.000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei "Un răsunet / Deșteaptă-te române", devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc. Comitetul avea trei mari preocupări: În iunie 1848 guvernatorul Teleky declară
Comitetul Național Român (1848) () [Corola-website/Science/308797_a_310126]
-
mică ferestră originală cu tăietura superioară în formă de acolada. În altar există un picior de altar tăiat dintr-un buștean sub forma unui picior de potir cu inel la mijloc, forma specifică secolului 18. Deși amândoi meșterii au fost moți, biserica poartă trăsăturile specifice ale unei biserici din Sălaj. Meșterii s-au adaptat așadar comenzii și așteptărilor comunității din Cizer. Trebuie remarcată totuși calitatea excelentă a lucrului în lemn, o trăsătură pe care nu toate bisericile de lemn din zona
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
și mobile, musculoase și puternice, de regulă, golașe, umede și lipsite de mustăți. Coada este relativ scurtă, rareori ajunge până la călcâi. Corpul este acoperit cu păr, în general, scurt și des, dar care se poate alungi, formând pe cap un moț și o barbă, pe gât și spate - o coamă, iar în vârful cozii - un smoc. Culoarea părului este foarte variată. Dimorfismul sexual este de obicei bine pronunțat. Cu puține excepții ("Tragulidae"), toate rumegătoarele au numeroase glande cutanate specifice pe cap
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
alte școli din Ardeal, ca și din Țara Românească. Corespondența lui de atunci este plină de căldură evanghelică și de sentiment patriotic. Încă din anii studenției de la Sibiu a început să publice articole și relatări despre diverse întâmplări din Țara Moților și din viața oamenilor de la țară, în sprijinul plugarilor și al muncitorilor, care duceau tot greul impozitelor și al războiului, dar erau cei mai nedreptățiți și lipsiți. După terminarea Teologiei, în timpul funcționării ca învățător, apoi preot, în satul Vidra de
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
al muncitorilor, care duceau tot greul impozitelor și al războiului, dar erau cei mai nedreptățiți și lipsiți. După terminarea Teologiei, în timpul funcționării ca învățător, apoi preot, în satul Vidra de Sus, a continuat munca de publicist și apărător al cauzei moților nedreptățiți. Pe lângă aceste scrieri cu caracter social, cultural și patriotic, părintele Iosif începe și un alt gen de lucrări cu caracter moral-biblic, în paginile de duminică ale diferitelor ziare și reviste, atât laice, cât și bisericești. Astfel că la data
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
fost închisă. În 18 decembrie 2013, Dan Diaconescu și Dorel Petru Pârv au fost condamnați la câte trei ani de închisoare cu executare iar Mitruș Ghezea la doi ani și șase luni de închisoare cu executare pentru șantajarea lui Ion Moț, fost primar al comunei arădene Zărand și a omului de afaceri Paul Petru Țârdea. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 București a fost contestată. În 4 martie 2015, Curtea de Apel București hotarește condamnarea lui Dan Diaconescu la cinci ani și șase
Dan Diaconescu () [Corola-website/Science/305732_a_307061]
-
răscoalei. Revine în Ardeal, e deportat din nou la Ofcea de unde își pierde urma, mai aproape de ținuturile natale, pe partea cealaltă a Carpaților Meridionali, în nordul ținutului Gorj, în satul Bărbătești Viersani. Împreună cu soția și-a făcut casă pe un moț de deal, numit și Piscul cerului. Urmașul lui, a construit biserică din satul Viersani, și și-a luat numele de Viersanu(pentru a-i pierde urma urmăritorii). Biserică a durat până în anul 1805 după care fiul acestuia Preotul Vierseanu a
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
sintetizat în urmă reacției nucleare: Acest proces, dezvoltat de Univesitatea de Stat de Fizica Stony Book, din New York, a produs izotopi de franciu cu masele de 209, 210 și 211, care sunt apoi izolați de către capcană magnetooptica ("magneto-optical trap" sau MOȚ). Rata de producere a unui anumit izotop depinde de energia fasciculului de oxigen. O rază de O din cadrul LINAC Stony Brook LINAC crează Fr în urmă reacției cu aurul: Au + O → Fr + 5n. Producția necesită un anumit timp pentru dezvoltare
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
1824, Vidra de Sus - d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth. S-a născut în Munții Apuseni într-o familie de țărani moți înstăriți. Cel dintâi strămoș cunoscut al
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth. S-a născut în Munții Apuseni într-o familie de țărani moți înstăriți. Cel dintâi strămoș cunoscut al lui este Gheorghe Iancu, preot ortodox în satul Vidra de Sus, participant la răscoala lui Horea și rudă cu acesta. Fratele bunicului lui Avram Iancu a fost Horea. Gheorghe Iancu (decedat înainte de 1812) a
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
necesari în cauza națională”". La 1 aprilie 1848, Iancu, alături de alți tineri români printre care Alexandru Papiu-Ilarian, Samuil Poruțiu și Florian Micaș, a sosit la Blaj, luând parte la consfătuirea politică. De la Blaj, Avram Iancu a plecat în munți, la moții săi, unde a ajuns la 6 aprilie. La această dată s-a desfășurat adunarea românilor de la Câmpeni, iar în zilele următoare a luat parte la întrunirile convocate de Simion Balint și Ioan Buteanu. Au fost convocate întruniri ale poporului la
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]