14,158 matches
-
investigație calitativă în care am controlat cât mai multe dintre variabilele implicate. Am realizat 28 de interviuri biografice cu subiecți distribuiți în mod aproximativ egal în cele trei categorii analitice - lideri, activiști și membri pasivi, selectați din aceleași contexte de mobilizare alese ca unități de eșantionare, adică scara de bloc. Cei zece lideri au fost identificați în persoanele șefilor de scară aleși - cu excepția unui fost lider care acționa ca înlocuitor deoarece colectivitatea a blocat numirea unui conducător oficial. Pe membrii activi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să achiziționeze locuințe de mai bună calitate. Pe de altă parte, pentru generațiile celor din studiul nostru, blocurile de apartamente reprezintă rezidențe stabile, pe termen lung. Astfel, acest model de segregare rezidențială constituie o premisă pentru apariția unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice. Împingându-i pe cei cu status socioeconomic în alte locații
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
termen lung. Astfel, acest model de segregare rezidențială constituie o premisă pentru apariția unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice. Împingându-i pe cei cu status socioeconomic în alte locații, segregarea rezidențială a creat contextul de mobilizare pentru acțiune colectivă a unor actori care, în alte condiții, sunt percepuți ca fiind mai puțin activi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice. Împingându-i pe cei cu status socioeconomic în alte locații, segregarea rezidențială a creat contextul de mobilizare pentru acțiune colectivă a unor actori care, în alte condiții, sunt percepuți ca fiind mai puțin activi. Se demonstrează, astfel, că dependența propensiunii pentru leadership și activism social de poziție socială este relativă. O legătură mai strânsă cu tema cercetării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deținut atât „activism latent”, cât și leadership, au beneficiat, celelalte condiții fiind egale, de traiectorii organizaționale mai bogate ce i-au recompensat cu funcții și continuă și astăzi să joace roluri de conducere în inițiativele comunităților. Cum apar microcontextele de mobilizare. Miezul vecinătății Potrivit datelor factuale culese în cercetare, alte trei forțe cauzale sunt în acțiune. Una dintre acestea este efectul de rețea, alta e alcătuită din resurse, ambele fiind conectate la un al treilea factor: momentul din ciclul vieții persoanei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lor actuale cu mai bine de 20 de ani în urmă - a fost temeiul constituirii în cadrul scărilor a unor rețele dense care le oferă elementele identității și securității. Astfel de rețele constituie, pe de altă parte, infrastructura care ajută la mobilizare prin ușurarea comunicării, impunerea obligațiilor prin forța reciprocității și prin inhibarea tendinței spre defecțiune ca urmare a monitorizării reciproce. Mai mult, apartenența la astfel de rețele este asociată cu un interes sporit față de bunul colectiv de vreme ce oamenii din această categorie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din punct de vedere social, tinerii și cei cu dizabilități, vor fi atrași într-o mai mică măsură de acțiunea colectivă. Oamenii aflați în această grupă de vârstă nu numai că și-au constituit deja rețele în cadrul vecinătății, care ajută mobilizarea pentru acțiune colectivă, ci au și mai mult timp. Participarea la ședințe, truda pentru scară sau administrarea contabilă pretind timp, resursă pe care pensionarii o dețin într-o mai mare măsură decât ceilalți. Totuși, vârsta poate avea și un efect
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
activismului pe baza rezultatelor din secțiunile anterioare coroborate cu propozițiile din teoriile de referință. Unele dintre relațiile din acest model sunt simple ipoteze, care așteaptă încă testarea. Activiștii și liderii se manifestă în aceste două calități doar în contexte de mobilizare care sunt situații structurate de factori aflați în afara controlului individual. Microcontextul de mobilizare pentru acțiune colectivă este, în mod tipic, produsul unor forțe de la nivel macro. În cazul nostru, contextul de micromobilizare este constituit de rețeaua socială densă din cadrul scării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
referință. Unele dintre relațiile din acest model sunt simple ipoteze, care așteaptă încă testarea. Activiștii și liderii se manifestă în aceste două calități doar în contexte de mobilizare care sunt situații structurate de factori aflați în afara controlului individual. Microcontextul de mobilizare pentru acțiune colectivă este, în mod tipic, produsul unor forțe de la nivel macro. În cazul nostru, contextul de micromobilizare este constituit de rețeaua socială densă din cadrul scării, care este un produs al proceselor de segregare rezidențiale ce au afectat peisajul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
participare mai bine ambalate cultural. Sporirea gradului de implicare comunitară nu este, prin urmare, o chestiune simplă de sporire a conștiinței sau de instruire. Cum resursele pentru implicare sunt deja existente, problema constă în stimularea formării și funcționării microcontextelor de mobilizare, a rețelelor și organizațiilor care pot să identifice ușor problemele colective și să organizeze resursele existente pentru furnizarea bunurilor colective. Rețelele comunitare pot juca, de exemplu, un rol important din acest punct de vedere. Pe termen lung, pe de altă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
agriculturii, a silviculturii sau a practicilor de pescuit, iar principalele activități se referă la: diseminarea expertizelor de politici, dezvoltarea cercetării, crearea unor structuri care să faciliteze dezbaterile între națiuni, adecvarea cunoștiițelor la realitățile concrete. Banca Mondială reprezintă principala forță de mobilizare a resurselor la nivel global pentru susținerea țărilor în curs de dezvoltare. Încă din 1973 documentele Băncii Mondiale subliniază faptul că sărăcia absolută este mult mai pronunțată în mediul rural. Majoritatea săracilor lumii trăiesc în mediul rural: „Aproximativ 800 de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemelor de irigație, al managementului pământului, al asigurărilor în agricultură, managementul pescuitului, implementarea internațională a standardelor fitosanitare. În anul 2003 a fost înființată Platforma Globală a Donatorilor pentru Dezvoltare Rurală (Global Donor Platform for Rural Development) care are drept scop mobilizarea investițiilor și a suportului pentru dezvoltare rurală și a agriculturii Ca rezultat al acțiunilor concentrate ale Băncii Mondiale, în anul fiscal 2004 investițiile în proiecte de dezvoltare rurală au depășit suma de șapte miliarde (peste 40%), comparativ cu numai cinci
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în domeniul dezvoltării. Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD) este o agenție specializată a Națiunilor Unite care a fost înființată în 1977 ca o instituție financiară urmărind realizarea principalelor deziderate stabilite la World Food Conference din 1974. Scopul a fost mobilizarea resurselor pentru reducerea sărăciei în mediul rural și dezvoltare rurală prin: promovarea dezvoltării sociale, egalitate de gen, creșterea veniturilor, protecția mediului și o mai bună guvernare locală. Strategia IFAD se concretizează prin acordarea unor împrumuturi și granturi, susținerea intensificării dialogului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o proprietate cumună: impun organismului să se adapteze, să se reorganizeze. Răspunsul organismului la factorii de stress numit și sindrom de adaptare se derulează în trei faze: 1. rezistență de alarmă constituie primul răspuns al organismului cu instaurarea stării de ’’mobilizare generală’’ a mecanismelor de menținere a vieții. În această fază acută a reacției de alarmă, rezistența generală a organismului scade sub nivel mediu. 2. stadiul de rezistență favorizează dezvoltarea optimă a celor mai adecvate canale de apărare: concentrarea reacțiilor fizice
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
posibilă apărarea țării și În cazul unei agresiuni bulgare, până atunci nestudiată. O parte din forțele armate române au fost relocate În planificarea militară, astfel Încât să poată reacționa rapid În cazul unui atac bulgar În Dobrogea. Potrivit unui memoriu privind mobilizarea, redactat În iulie 1900, corpul 1 Armată urma să fie ținut În rezervă la Râmnicul Sărat astfel Încât, În funcție de situație, să poată fi deplasat fie spre Moldova, fie spre Dobrogea <ref id="24">24 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București (În continuare
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
căreia „situația politică a României cere ca noi să mergem cu cel mai tare” <ref id="38"> 38 Memoriile Regelui Carol I, vol. III, p. 105. </ref>. În cadrul Consiliului de Coroană de la 2/14 aprilie 1877 - convocat concomitent cu decretarea mobilizării generale a armatei rusești - Carol I avea să se pronunțe În favoarea intrării În acțiune a armatei române alături de cea țaristă, Însă o mare parte din cei prezenți socotea neutralitatea drept cea mai bună alternativă <ref id="39"> 39 Ion Mamina
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
77, 102.</ref>. Cel de-al doilea război balcanic, declanșat În iunie 1913 prin atacarea de către Bulgaria a foștilor săi aliați, a determinat o schimbare de atitudine la nivelul cercurilor conducătoare române, care, În condițiile periclitării echilibrului În zonă, hotărăsc mobilizarea trupelor și trecerea lor dincolo de Dunăre <ref id="184"> 184 Ibidem, p. 135.</ref>. Acest moment a reprezentat, de fapt, semnalul desprinderii României de alianța cu Puterile Centrale. Prin Pacea de la București (august 1913), succes de prestigiu al diplomației noastre
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
mod deosebit, realizările materiale. Modificarea afectivității spre polul depresiv prin: accentuarea laturii introversive (bătrânul este mai închis în sine); scăderea rezonanței afective (supărarea și veselia se sting mai repede); scăderea toleranței la frustrare (mai supărăcios și nerăbdător); scăderea forței de mobilizare emoțională și motivațională; scăderea cenzurii în ceea ce privește controlul emoțional, labilitate emoțională (mai schimbător în emoții, stări dispoziționale, mai capricios), se răsfrâng și asupra nepoților care sunt plini de vivacitate, îi caracterizează activismul continuu. Stilurile parentale aplicate sunt importante. Bunicii sunt înclinați
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
sale; primul cuvânt apare în medie la vârsta de 2 ani, iar primele propoziții la vârsta de 3 ani. Vorbirea conține multe cuvinte parazite, perseverarea unor expresii, dezacorduri gramaticale activism redus al vorbirii (se înmulțește cu multe relatări superficiale, fără mobilizarea și organizarea amintirilor), vocabular sărac în cuvinte-noțiuni, frecvența tulburărilor de limbaj este mai mare decât la copiii normali, rezistență specifică la acțiunea de corectare a tulburărilor de limbaj, dificultăți importante în însușirea limbajului scris; Capacitate scăzută de organizare și coordonare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ridică în mod considerabil (Ifrim, 1986). 2.1. Efortul fizic Cuvântul efort (din franceză „effort” = sforțare) semnifică o încordare voluntară accentuată a unui organ sau a întregului organism pentru realizarea unui randament mai mare decât obișnuit; el se referă la mobilizarea forțelor fizice sau intelectuale. Teoretic sensul cuvântului efort semnifică o stare opusă repausului. În fiziologia efortului, sensul cuvântului efort este considerat sinonim cu termenul de „travaliu” pentru a denumi lucrul mecanic prestat de subiect (munca). Forma metodică (tehnică) de aplicare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
general, cu perioada de refacere. Oxidarea completă a acizilor grași rezultați prin hidroliza lipidelor asigură formarea unei cantități de ATP mult mai mari decât cea obținută în catabolismul glucidelor sau al aminoacizilor. Deși lipidele constituie o importantă sursă de energie, mobilizarea și catabolizarea lor se realizează în cadrul unor perioade lungi ale contracției musculare sau în eforturi prelungite, fiind utilizate după consumarea rezervelor de glucoză și glicogen muscular. O condiție obligatorie a oxidării aerobe a glucidelor, acizilor grași sau a unor aminoacizi
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
său personal, al familiei, al grupului de apartenență și al comunității în general. După recomandările finale asistentul social și clientul discută situația reală și împreună creează și negociază un program de intervenție, refacere și recuperare care trebuie să duca la mobilizarea copilului și la reclădirea sa în punctele în care a fost afectată. Esența acestei acțiuni are la bază mobilizarea tuturor resurselor din jurul copilului adică familia, asistentul social, grupul de prieteni alte resurse, comunitateaîn general. Asistența socială Misiunea principală a asistentului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
clientul discută situația reală și împreună creează și negociază un program de intervenție, refacere și recuperare care trebuie să duca la mobilizarea copilului și la reclădirea sa în punctele în care a fost afectată. Esența acestei acțiuni are la bază mobilizarea tuturor resurselor din jurul copilului adică familia, asistentul social, grupul de prieteni alte resurse, comunitateaîn general. Asistența socială Misiunea principală a asistentului social este de a evalua situația în care se afla victim. După conferința de caz în care echipa interdisciplinara
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
asistență socială”. Capitolul V METODOLOGIA DE CERCETARE Utilizarea managementului de caz în domeniul protecției și asistenței copiilor victime ale infracțiunii are ca scop: evaluarea nevoilor victimei, a resurselor acesteia și a celor existente la nivelul comunității în care aceasta trăieste; mobilizarea eficientă a furnizorilor de servicii specifice și a resurselor victimelor; conectarea victimelor la rețeaua furnizorilor de servicii, la resurse și oportunități pentru normalizarea vieții lor; dezvoltarea capacității victimelor de a face față dificultăților lor acute și de a se adapta
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
neuroleptice, ca efecte secundare (sindromul neuroleplic extrapiramidal). Bolnavul catatonic are un aspect înțepenit, ca de statuie. El este fie așezat în decubit lateral, fie chircit, fie în poziție fetală, fie în picioare cu capul flectat pe spate. Orice tentativă de mobilizare, interogare sau alimentare a bolnavilor este sortită eșecului. În spatele acestei tulburări se află o stare de „opoziție negativistă”. Pot însă exista și situații în care este posibilă mobilizarea pasivă a unor segmente corporale care, datorită hipotoniei musculare de data aceasta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]