3,398 matches
-
de panoplia și maniera poetului, din care răzbat incontestabil accente goliardice, uneori villonești, mai ales în nerușinat-candidele epitalamuri, irmoase ori invocații erotice. Oricum, nu în asemănări ori filiații stă valoarea poeziei lui, ci în originalitatea extrem de rafinată a „formulei”. În pofida „modestiei” aparente, a caracterului „insignifiant” , așa-zis mărunt, anodin și intimist al tematicii, a candorii angelice a liricii sale, B. ocupă în tabloul poeziei românești postbelice un loc important. Excelența versificației, frumusețile lexicului, consistența imaginii nu explică în sine și întru
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
infinită”, RL, 1977, 13; Simion, Scriitori , I, 322-327; Iorgulescu, Scriitori, 38-39; Poantă, Radiografii, I, 295-297; Florin Mugur, Emil Brumaru, ST, 1979, 3; Grigurcu, Poeți, 448-455; Cristea, Faptul, 150-153; Doinaș, Lectura, 219-223; Lit. rom. cont., I, 728-730; Gheorghiu, Reflexe, 81-84; Cristea, Modestie, 76-79; Pop, Jocul, 328-396; Călinescu, Biblioteci, 136-144; Grigurcu, Existența, 227-241; Cistelecan, Poezie, 191-194; Florin Mugur, Schițe despre fericire, București, 1987, 262-268; Micu, Limbaje, 194-201; Lucian Alexiu, Serbările galante, O, 1990, 15; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 150-153; Dumitru Țepeneag, Reîntoarcerea fiului
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
ar vrea să înfrunte / obositele ceasuri, întinsele-amare” ( Poetul). Ca autor al antologiei 13 poeți - 13 poezii de dragoste (1943), C. rămâne același poet sensibil, receptiv însă și la producțiile lirice ale confraților, dovedindu-și astfel, încă o dată, generozitatea, dar și modestia. SCRIERI: Endymion, București, 1937; Vrăjitorul apelor, București, 1942; România - hotar de răsărit al Europei, București, 1943; Pasărea de foc, Iași, 1973. Antologii: 13 poeți - 13 poezii de dragoste, cu 13 portrete de Neagu Rădulescu, București, 1943. Repere bibliografice: Vintilă Horia
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
Cristea, Domeniul, 121-126; Iorgulescu, Al doilea rond, 264-268; Regman, Colocvial, 192-195; Felea, Aspecte, I, 145-147; Raicu, Practica scrisului, 339-342; Iorgulescu, Scriitori, 40-44; Simion, Scriitori, I, 341-352; Poantă, Radiografii, I, 242-244; Grigurcu, Poeți, 380-383; Marcea, Concordanțe, 271-274; Raicu, Fragmente, 261-263; Cristea, Modestie, 66-69; Sorescu, Ușor cu pianul, 366-371; Cistelecan, Poezie, 139-142; Cândroveanu, Lit.rom., 242-244; Horia Gârbea, Constanța Buzea, „Ultima Thule”, LCF, 1991, 16; Eugen Simion, „Spart e tot smalțul liniștitelor cuvinte”, CC, 1991, 2; Val Condurache, Fuga spre Nord, RL, 1991
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
la organizație, Ilie Barbu își aruncă singur, cu un gest hotărât, pălăria pe dulap. Notațiile acestea, în aparență «de amănunt», dezvăluie în mod viu frământarea de la început a lui Barbu, trăsăturile care-l caracterizează ca individ în acest moment, sfiala, modestia, energia încă nedescătușată, și relevă transformarea care s-a produs cu acest personaj (...). Dar cel mai strălucit exemplu din literatura noastră îl constituie fără îndoială Mitrea Cocor, erou atât de viu și puternic individualizat, încât cititorii din lumea întreagă l-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ultimul număr fiind dublu (9-10). Comitetul redacțional este format din V. Apostoleanu, D. Barbu, Stelian N. Cucu, N. Gaiu, Gh. V. Gâlcă, Iosif Maloman, P. Todicescu, Gh. Tomescu, Șt. Vancea. În articolul Către cititori, din primul număr, e exprimat cu modestie țelul publicației, care nu vrea să se înscrie pe nici o „axă ideologică”, ci urmează doar „direcția bunului simț”. Pornită la drum „cu gândul unei munci cinstite”, ea va ilustra „o năzuință către frumos și adevăr”. Paginile revistei oglindesc această tendință
AVANTURI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285503_a_286832]
-
politicieni români contemporani, Valeriu Stoica. Aceasta a dus probabil și la permanenta lui plasare În plan secund. În calitate de președinte al Partidului Liberal, putea la fel de bine să joace el Însuși cartea președinției. Unul dintre elementele neadoptării acestei poziții nu Îl constituie modestia, ci buna cunoaștere a impactului posibil asupra procesului și jocului electoral. Cred că Mugur Isărescu a fost Împins extraordinar de puternic de către președintele Emil Constantinescu. E foarte greu de spus cum a putut acesta să-l convingă pe Isărescu să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Ungheanu. Vladimir Tismăneanu: Cred că l-am Întâlnit pe Edgar Papu de două ori: o dată era În curtea bisericuței de vizavi de Liceul „Caragiale”, lângă poștă. Stătea ca Într-un fel de chilie, tremura când dădea mâna, era de o modestie inimaginabilă. Trec peste enormitatea faptului că un grup de antisemiți foloseau ideile unui cărturar convertit la creștinism născut Într-o familie de evrei! În orice caz, e foarte interesant că, din tot ce se putea găsi În materie de ideologie
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
rămâne fată bătrână. Pentru Sara, tranziția cea mai importantă este de la viața de femeie necăsătorită la cea de femeie măritată - relația de cuplu care implică dragoste și atracție nu ocupă nici un loc în relatările ei. Dacă acest lucru se datorează modestiei în limbaj sau atitudinii ei față de heterosexualitate nu putem ști precis. Sara îi vorbește intervievatoarei de dificultățile pe care le-a întâmpinat în atingerea acestui scop din cauza naturii profesiei - mai concret, fiindcă la colegiul de institutori și, mai târziu, în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ale disciplinei. Pe de altă parte însă, au apărut și alte modalități de definire a criteriilor, precum și liste de criterii noi, mult mai concise. Într-o foarte recentă lucrare, Rogers și colaboratorii săi (în curs de apariție) au propus, cu modestie, următoarea idee: „În cercetarea calitativă, un criteriu de validitate fundamental este acela ca interpretările și concluziile să fie strict ancorate în text” (p. 5). Hammersley (1992) a propus două criterii extrem de generale: validitatea, care se referă la gradul de adevăr
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
executate cu măiestrie de artizan și cu muncă de benedictin - dau impresia de creneluri, alteori au chiar forma clasică a crenelurilor, de parcă ar fi săpate în zidul de apărare al unei cetăți. În toată măreția aceasta se observă și falsa modestie: construcție înaltă, cu aparente deschideri prin bolți și arcade, ea nu îngăduie, decât cu zgârcenie, să se reverse lumina soarelui; doar atât cât să-i asigure credinciosului așezarea în fața preotului; de acum cadrul este potrivit spre a manevra conștiința. Există
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
propriul program de lucru ori să te plângi de greutățile meseriei. La fel de păgubos și inestetic este să afișezi o atitudine de superioritate, să-ți dai cu părerea când nimeni nu ți-o cere ori să faci caz de talentul tău. Modestia și buna cuviință, abilitatea de a te face plăcut și simpatic, fără a da în umilință sau (Doamne ferește!) în slugărnicie, reprezintă cheia integrării rapide și confortabile într-un colectiv. Șefii Într-o redacție, sunt mai mulți șefi decât și-ar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
151-171; Poantă, Radiografii, I, 231-235; Nițescu, Poeți, 173-180; Alboiu, Un poet, 121-123; Băileșteanu, Abside, 26-48; Grigurcu, Poeți, 372-379; Cristea, Faptul, 116-122; Raicu, Contemporani, 122-126; Zaciu, Lancea, 94-100; Grigurcu, Critici, 579-581; Felea, Prezența, 220-223; Pop, Lecturi, 85-90; Raicu, Fragmente, 247-254; Cristea, Modestie, 58-61, 194-201; Iorgulescu, Prezent, 225-227; Cistelecan, Poezie, 143-154; Dimisianu, Subiecte, 164-171; Regman, De la imperfect, 146-161; Micu, Limbaje, 253-269; Cândroveanu, Lit. rom., 239-241; Cornel Ungureanu, Ana Blandiana, O, 1990, 12, 19; Ioan Holban, Documente ale memoriei colective, CRC, 1990, 22, 23
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
bolnav - și Catedra de istorie a literaturii române moderne; în 1937 devine profesor plin. Suferind de o afecțiune cardiacă, în ultimii ani trăia mai mult retras. Spirit lucid până la scepticism, inhibat din exces de reflexivitate, cititor insațiabil, bonomul acesta era modestia însăși. Interlocutor agreabil, surâzător, nu făcea caz niciodată de cunoștințele lui în felurite domenii (filosofie, estetică, sociologie, psihologie, economie, politică). Amplul studiu Alexandru Xenopol, teoretician și filosof al istoriei (1928) dezvăluie, în persoana lui B., un exeget cu apetență pentru
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
Gorcea, Structură, 137-140, 205-212, 232-239; Livescu, Scene, 177-185; Simuț, Diferența, 161-166; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 104-108; Val Condurache, Fantezii critice, Iași, 1983, 23-32, 42-44; Țeposu, Viața, 158-165; Manolescu, Arca, III, 166-189; Vlad, Lectura rom., 116-127; Cristea, Modestie, 164-177; Manea, Contur, 49-53; Odangiu, Romanul, 81-89; Raicu, Fragmente, 340-347; Simion, Scriitori, III, 446-461; George Bălăiță, RRI, I, partea II, 258-288; Ungureanu, Proză rom., I, 550-578; Cristea, Fereastra, 179-185; Holban, Profiluri, 137-149; Simion Bărbulescu, Profiluri literare contemporane, București, 1987, 152-163
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
de sentimentul propriei sale devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive, ea va manifesta o atitudine și un gen de conduită particulare În raport cu ceilalți, manifestate prin modestie, timiditate sau umilință. Modestia este o atitudine de rezervă, o atitudine de precauție În relațiile cu ceilalți, raportată Însă la propria imagine socială. Ea evită excesele, ambiția, situațiile prin care individul s-ar putea remarca, practicând o măsură sau o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive, ea va manifesta o atitudine și un gen de conduită particulare În raport cu ceilalți, manifestate prin modestie, timiditate sau umilință. Modestia este o atitudine de rezervă, o atitudine de precauție În relațiile cu ceilalți, raportată Însă la propria imagine socială. Ea evită excesele, ambiția, situațiile prin care individul s-ar putea remarca, practicând o măsură sau o autocenzură excesivă și riguroasă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o atitudine de precauție În relațiile cu ceilalți, raportată Însă la propria imagine socială. Ea evită excesele, ambiția, situațiile prin care individul s-ar putea remarca, practicând o măsură sau o autocenzură excesivă și riguroasă față de propria sa persoană. Spre deosebire de modestie, timiditatea poate fi socotită ca o „maladie stranie” (Alaină. Ea este o retragere În sine, tendința de a evita contactele exterioare, expunerea În public, prudența exagerată față de evenimentele periculoase sau obstacole. P. Janet o consideră „o boală a conduitei sociale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoanei, dificultățile În Psihologia morală, Eul, moral, valorizarea, afirmarea, frustrarea, natura, virtualitățile, imaginile, vârstele, Existența (vezi; viațaă, definiție, existența ca nevroză, conflictul existenței, temele existenței, Eroismul, Exilul, Forța sufletească, puterea sufletească, Ideile morale, Întâlnirea, Împăcarea, Intimitatea, Judecata de apoi, Libertatea, Modestia, Neliniștea metafizică, Psihologia, generală, morală, Persoana, În Psihologie, În Morală. tipuri de persoană, valoarea, semnificația, tensiuni și neliniști, persoana mea, persoana celuilalt, persoana-limită, Personajul, Psihobiografia, Psihoterapia morală Persoana, modelul psihologic, modelul moral, modelul metafizic, Prejudiciul, Puterea, Personajul, definiție, caracteristici, Psihologia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Structură, 123-125, 185-186, 200-205; Livescu, Scene, 190-193; Iorgulescu, Ceara, 234-238; Simuț, Diferența, 167-172; Steinhardt, Critică, 132-135; Vlad, Lectura rom., 132-140; Dimisianu, Lecturi, 137-145; Gheorghiu, Reflexe; 29-32; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 212-215; Marcea, Concordanțe, 232-236; Nițescu, Atitudini, 100-108; Cristea, Modestie, 190-194; Raicu, Fragmente, 346-351; Manea, Contur, 59-62; Moraru, Textul, 76-78; Odangiu, Romanul, 105-117; Augustin Buzura, RRI, 490-506; Ungureanu, Proza rom., 258-264; Al. Piru, Discursul critic, București, 1987, 218-221; Holban, Profiluri, 121-136, 150-169; Dimisianu, Subiecte, 115-121; Cosma, Romanul, I, 142-148; Zamfir
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
informații, pe cei ce ne-au fost modele atât în profesie, cât și în viață: doamna profesor Ruxandra Rășcanu, cu inepuizabilă energie și optimism și cu o memorie extraordinară, și-a amintit numele tuturor; domnul decan Cătălin Zamfir, care - cu modestia marilor spirite - ne-a făcut onoarea de a ne numi „colegi”, este, pentru mine, cel puțin, profesorul de la care am mereu ceva de învățat; doamna profesor Poliana Ștefănescu, fără de care am fi fost analfabeți în această lume unde până și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Locul marelui cărturar nu este printre cronicari, ci categoric alături de istorici [...]. Scrierea sa se disociază vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului și capacitatea de a străbate spațiile ample ale trecutului îl despart de cărturarii letopisețelor, indivizi marcați oricum de o modestie doar incidental atenuată de aspirația spre gândul elevat. DAN HORIA MAZILU SCRIERI: Fragment dintr-o cronică pre scurt a românilor, în Istoria Moldo-României, I, București, 1858, 295-376, reed. în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, publ. M. Kogălniceanu
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
care, fiindu-mi parteneră în brigada artistică la jocurile populare, făcea ca inima-mi să-mi vibreze în ritm de samba când o strângeam de mână, sau în brațe, la joc. Cred că mă plăcea și ea, dar vârsta, pregătirea, modestia și timiditatea, datorate faptului că nu prea ieșise din sat, o împiedica să se apropie de mine. Peste vreo cinci ani, pe când eram student în București, am reîntâlnit-o în magazinul Victoria. Anuța era la fel de frumoasa. A tresărit când m-
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
la metodele de îmbunătățire a legăturii Împărat Cronicar pentru generațiile ulterioare. Sunt sigur că noaptea a fost... una sufocantă și copleșitoare pentru amândoi, în lipsa unor cuvinte mai potrivite și în lipsa altora care nu se pot scrie de dragul eleganței și a modestiei. Capitolul 23 O conversație în bibliotecă Cerul portocaliu-sângeriu a continuat să cearnă nea peste oraș în acea noapte, la fel cum ar s-o facă multe seri de acum încolo! Oricât de mult ar fi închis legătura, eu tot mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
află și încearcă să se adune. Se forțează să fie atentă. Piso e un bun vorbitor. Seduce auditoriul nu numai prin calitatea scrisului, ci și prin prestanță. De unde o fi învățat să-și folosească cu atâta pricepere blândețea privirii și modestia accentului? Până și modulațiilor vocii le dă o dulceață cuceritoare. Uite-l cu ce măiestrie variază glasul, îl înalță, îl coboară, trece de la elocvent la familiar... Ba mai face și pe comicul! — Aceste răni, onorabile, pentru libertate le am primit
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]