1,976 matches
-
nu ne-ar fi teamă de eticheta radicală. Și nu ne e. De ce să ne fie, de vreme ce, iată, tocmai pe această ubicuitate și-a consolidat catalanul inconfundabila operă. Ferindu-se programatic să se cantoneze într-o singură soluție, frecventatorul de mondene coride a fugit, delirant, de la un motiv la altul, asumîndu-și, finalmente, un ansamblu unic. Prea grav în aventură totală, pentru a-l minimaliza noi prin eticheta frivolității. (Singura frivolitate în care catalanul s-a plasat prost a fost cea a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ballata, rondeau etc.), favorizându-se astfel o răspândire mai rapidă în popor. În general, era respectat nu numai metrul textului profan, dar și rimele și conceptele, iar uneori erau păstrate chiar aceleași cuvinte. Faptul că aceste cântece aveau un conținut monden, erotic și licențios, nu avea nicio importanță, fiind vorba de o practică veche, deja răspândită în Evul Mediu. Așadar, nimeni nu considera o profanare acest procedeu, dimpotrivă, era considerat drept un corectiv al cuvintelor, uneori chiar obscene, din textul profan
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ieșit deja la iveală și în perioadele precedente, acum adăugându-se și noile instanțe legate de noua sensibilitate muzicală. Sintetizăm prevederile cele mai importante: - noua muzică concertantă trebuia să fie astfel executată (nu abolită!), încât să nu se dovedească profană, mondenă sau teatrală, pentru că, dincolo de orice dispută asupra valabilității sau nu a noului tip de muzică, „nu există nimeni care să nu dorească o diferențiere între cântecul bisericesc și melodiile teatrale”; - cântecul polifonic și instrumental sub formă de motet este acceptat
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
copiilor”, „Luceafărul literar și critic”, „Epigrama”, „Curentul magazin”, „Progresul literar”, „Rapid”, „Glasul neamului”, „Curentul pentru copii și tineret” ș.a. (cifra finală însumând, probabil, peste 120 de titluri). Prestația în fruntea unor publicații croite în tipar occidental, cu sprijinul unor cercuri mondene și artistice (în stilul consacrat de „l’Illustration” și cu o grafică de zile mari, asigurată de maeștrii Curții, „Foto Julietta”, „Foto Buzdugan”, „Foto Royal”), deschide un episod fertil în jurnalistica lui D., poetul exersând după 1910 consecvent (odată cu numirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
Întrevedere dovedindu-se imperfectă În unele cazuri. Aceste dileme se amplifică În cazul cercetărilor asupra claselor superioare. Poziția observatorului În mediul acestor categorii de subiecți nu poate trece neobservată, el nu poate fi un „observator mascat”, un „rătăcit” În lumea mondenă care cultivă maniere și stiluri diferite de ceea ce a Întâlnit până atunci cercetătorul. Este nevoit să accepte atunci poziția artificială de invitat la reuniuni de grup, să Încerce să se integreze jocului social al acestor tipuri de reuniuni, să decodifice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu Radu Tudoran, Ioan Buduca cu Vladimir Tismăneanu și Nicolae Manolescu, Ioan Buduca și Dan Pavel cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. În octombrie 1992, apare ca supliment al C. revista „VIP” (Viața Invizibilă a Personalităților), gazetă format „people”, de informație mondenă. Începând cu al cincilea număr și până în mai 1996, redactor-șef al acestei publicații, care va ecplisa revista-mamă, este poetul George Stanca. Din vara lui 1996, gazeta va fi preluată și condusă de Cristian Brencu. După o anumită perioadă, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286629_a_287958]
-
atunci când își însoțește copiii, ea speră întotdeauna să nu întâlnească pe nimeni, merge cu capul plecat pentru a nu întâlni nici o privire. Dacă situația este neobișnuită sau reprezintă o necesitate (întâlnire cu editorul sau cu autorul, aniversare în familie, serată mondenă), ea are insomnii în mai multe nopți care preced evenimentul. Rușinea este cvasi constantă după fiecare scadență socială, uneori minoră (sentimentul că a fost ușor ridicolă în maniera în care a răspuns comentariilor brutăresei în legătură cu poluarea orașului), uneori intensă (dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sosurilor (sub numele de „ostropiiale“) 11 rețete. Bucătăria turcească nu cunoștea sosurile în înțelesul lor de preparat culinar gătit separat și adăugat unei alte mâncări. Ioan Kemény, invitat la nunta fetei lui Vasile Lupu cu nobilul lituanian Janusz Radziwill, eveniment monden petrecut pe data de 5 februarie 1645, consemnează: „Mâncărurile erau foarte bine gătite, după datina polonă, nu cea turcească [...], dar erau și multe plăcinte, care, acestea, nu sunt polone.“ În 1657, un ambasador suedez primit la curtea lui Constantin Șerban
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă, conferința disidenților ruși etc. Antrenată în preocupările cotidiene sau mondene ale „vechii emigrații”, S. frecventează ședințele cenaclului lui L. M. Arcade și reține opiniile participanților (de pildă, la tema „să scrii în franceză sau în română”, Virgil Ierunca „a condamnat fără apel pe poetul român care ar încerca să scrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
la șefia PNL dinist, în detrimentul liderului lor, Gheorghe Brătianu 662. Relațiile dintre Gheorghe Brătianu și regele Carol al II-lea au înregistrat o ameliorare în iarna anului 1936, fapt dovedit de invitația la palat, adresată istoricului cu ocazia unor activități mondene și de schimbul de telegrame între cei doi, pe tema orientării politicii externe a României, în preajma vizitei efectuată de rege la Varșovia, în ianuarie 1937663. Schimbarea de atitudine poate fi observată și în presa georgistă, care își modifică discursul, diminuând
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
două lovituri simbolice pe blocul de granit, că s-a produs un incident incredibil. Un individ care nu aparținea nici suitei imperiale, nici notabililor francezi s-a proțăpit în fața perechii imperiale, l-a tutuit pe Țar și, cu iscusință foarte mondenă, i-a sărutat mâna țarinei! Înmărmuriți de atâta dezinvoltură, ne-am ținut respirația... Puțin câte puțin scena s-a precizat. Cuvintele intrusului, învingând depărtarea trecutului și lacunele francezei noastre, și-au regăsit claritatea. Febril, le captam ecoul: Très illustre Empereur
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
O întreagă lume, cu totul nouă, a dat năvală asupra mea. De altfel, revelația aceea m-a frapat înainte de toate prin decorul ei: scena amoroasă și mortală se desfășurase la Élysée! În patul prezidențial! În vârful piramidei puterii, gloriei, celebrității mondene... Îmi imaginam un interior luxos, cu goblenuri, cu aurituri, cu șiruri de oglinzi. În mijlocul acelei splendori - un bărbat (președintele Republicii!) și o femeie, contopiți într-o îmbrățișare înflăcărată... Uluit, am început să traduc inconștient scena aceea în rusește. Adică să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sinucidere din strada Fidelității, dezvoltând motivul din Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus, satirizează maniera tendențioasă de redare a știrilor lipsite de importanță, exagerate și transformate în mobiluri pentru scandal. Nu în ultimul rând, este satirizată presa mondenă care devine obiect al disputelor în așa numita înaltă societate (High-life). Așadar, în afara țintelor predilecte din comedii, și anume politica și familia, descoperim și în proza scurtă un evantai destul de cuprinzător al satirei caragialiene. Trebuie totuși să precizăm că elementele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Teodor Mazilu, parodierea prea stridentă a stilului de viață high-life, pretinsă reminiscență de moravuri burgheze, se transformă în subteranul replicilor într-o "înghimpare" a fățărniciei și a snobismului celor care-și trădează nostalgia vremurilor trecute chiar prin mimetismul reiterării obiceiurilor mondene: acumulări de Luchieni, fixarea unei zile de primire, afișarea unui comportament libertin în cuplu, achiziționarea cățeilor de buzunar, căutarea stării de spleen etc. În același mod se poate constata reconversia satirică a formulei "absurdului" presupuse de parabola utopiei din piesa
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mahala... și el n-are lemne... și n-are șfanț..." 51. Pe aceleași coordonate se plasează și drama Logodnicului din romanul omonim al Hortensiei Papadat-Bengescu. Tânărul Costel este aici provincialul stabilit în București, permanent preocupat de integrarea în grupul celor mondeni, în special prin vestimentația modernă pentru care își cheltuiește toate resursele financiare trimise de părinți. Naiv și ușor manevrabil de o cocotă experimentată, ca și Mișu din menționata bucată caragialiană, Costel este pregătit, după moartea bunei Ana, să înfrunte lumea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
partidele de plăcere", prezent cu alte semnificații în literatura postcaragialiană. De pildă, în piesa lui Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța, vilegiatura încetează să mai reprezinte o goană haotică după relaxare mimetică, o simplă schimbare de decor pentru aceleași deprinderi mondene. Stratagema lui Valeriu Cristea, de completă izolare spațio-temporală și renunțare la orice habitudini înrobitoare, urmărește veritabila deconectare și marcheză regulile unui joc de-a fericirea, prin reconstituirea unui cadru paradisiac, efemer, dar preferabil viețuirii anchilozate în rutină. Față de armonia acestui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
constituie și în comediile lui Caragiale un ingredient de bază al modalității comice absurde. Numeroși comentatori ai operei caragialiene au subliniat că gesturile, replicile și situațiile personajelor se sustrag adesea relației cauză-efect, circumscriindu-se absurdului. Situațiile aberante care domină peisajul monden caragialian capătă atributul normalității într-o "lume răsturnată", încadrabilă regimului nocturn al imaginarului, detașabil prin convertirea polilor, inversiune valorică și eufemizare. Transformarea tragicului în comic, a seriosului în glumă, a falsului în adevăr, a nonvalorii în valoare, a straniului în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ceva de genul ăsta - s-a datorat exclusiv intervenției mele de geniu. Am pus lumînări peste tot, o sticlă de șampanie la gheață În baie și tone de mici detalii de „lifestyle“, ca programe de operă și invitații la evenimente mondene de fițe (pe care le-am Împrumutat de la prietena mea din lumea bună, Suze). Și cuplul ăsta, familia Karlsson, ne-a făcut o ofertă pe loc! Și pot să-l achite cu banii jos! Ceea ce e extraordinar - doar că noi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mult lemn, din centru, nici nu știu cum se cheamă... A fost o plăcută discuție în doi. Cum vezi, nu cu oamenii am ceva, ci cu oamenii în cantități prea mari în același timp! Am început să detest aglomerațiile umane, inclusiv cele mondene, din cauza zgomotului și a unui fel de isterie, care se instalează inevitabil la un moment dat. Chiar dacă ies în oraș la un restaurant, prefer să fiu cu o persoană, două, trei. Am ieșit astă-vară cu Codruța, Cici și Sandu Călinescu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Brrr! Cred că din cauza mitingurilor, întrunirilor și ședințelor civice și politice din anii '90, m-am cam umplut în ce privește contactele umane masive! Prefer reuniunile în grupuri mici și, mai ales, foarte mici. Sigur, nu pot evita toate evenimentele culturale sau mondene, dar selectez și eu cât pot! Comunic mult pe Internet în schimb, chiar și cu prietenii mei din Iași! Și cu tine, nu? Dorin Popa: Pe istoricul timișorean Victor Neumann l-am cunoscut, în 1998, la Târgul Internațional de carte
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
țin foarte mult, e pe cale să ajungă VIP. Din păcate, nu cu excepționala sa poezie, nici cu cărțile serioase de proză, chiar cu excelentele articole de ziar, ci cu De ce iubim femeile?, o făcătura din texte publicate într-o revistă mondenă. Nu-l condamn că a publicat acele texte în revistă, că fiecare trebuie să trăiască din ceva, dar ideea de a face o carte... Care a adus bani editurii, e pe cale să-l transforme în VIP etc., dar care nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
îi apare drept rezultatul unei epuizări interioare, cu sugerarea pe alocuri a unor motivații ereditare. Cauza e însă stilul de viață al personajelor, orizontul închis și meschin al îndeletnicirilor lor, mai exact obsesia permanentă a poziției sociale, de unde și rivalitatea mondenă dintre grupuri, când nu de-a dreptul arivismul cel mai ignobil și mai lipsit de scrupule. Într-un atare context, boala și moartea dobândesc semnificații simbolice, îngroșând culorile sumbre ale tabloului și figurând parcă destinul tragic al unei umanități damnate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
în sfera atracției lor și pentru a-i determina să ia decizii în favoarea intereselor lor. Datorită charismei și puterii lor de seducție, au intrat în istorie curtezane care au marcat viața suveranilor, nobililor, bancherilor, oamenilor de cultură, au pigmentat societatea mondenă, politică și artistică a timpului. Au atras, au cucerit, au fascinat și au sedus prin frumusețe, senzualitate, eleganță, inteligență, arta conversației, arta amorului rafinat. Au șocat prin frivolitate, extravaganță, opulență, risipă, cruzime. Au creat pasiuni trecătoare și stabile. Puternice, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
firii, să se antreneze în jocuri erotice, după cum acestea li se potrivesc. În Italia, în perioada Renașterii, de prestigiu se bucurau meretrices onestae. Femei frumoase, elegante, cultivate, curtezanele Renașterii se remarcau prin conversații de spirit în saloane și la festivități mondene, țineau companie personalităților politice și artistice ale timpului, bancherilor. Unele dintre aceste frumuseți celebre au intrat în istorie prin inteligență și rafinament, fiind în compania unor personalități marcante ale timpului: Imperia, Camilla Griffo, Angela del Moro, Tullia d'Aragona, Veronica
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
somptuoase, cu servitori, erau elegante, educate, sofisticate. Se implicau în viața culturală și se amestecau, uneori, în viața politică. Au fost perioade în care tinerele curtezane erau libere să trăiască în compania oamenilor bogați și influenți, să dea tonul vieții mondene, și perioade restrictive în care li se interzicea portul veșmintelor de mătase, al bijuteriilor, se ascundeau în pelerine și în spatele măștilor. Curtezanele de condiție modestă cortigiane di lume erau expuse disprețului și violenței. Își câștigau existența în locuri vizibile, lângă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]