5,311 matches
-
Apophis, dintre zeul sumerian Ninurta și Asag, dintre Marduk și Tiamat, dintre zeul hitit al furtunii și șarpele Illuyankas, dintre Zeus și Typhon, dintre eroul iranian Thraetaona și dragonul cu trei capete, Azhi-dahaka. ș...ț Pe scurt, prin uciderea unui monstru ofidian - simbol al virtualului, al haosului, dar și al autohtonului - o nouă „situație” cosmică și instituțională se instaurează În lume. (M. Eliade, 1981, pp. 215-216) Mitul cosmogonic cel mai cunoscut la populațiile Asiei Centrale și Septentrionale este un mit aproape
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitologia irlandeză, Arthur și cavalerii săi din mitologia celtică etc. Cel mai adesea, eroii au parte de o naștere ieșită din comun, dovedesc puteri aparte Încă din copilărie, beneficiază de sprijinul unor divinități, animale sacre, arme vrăjite, se luptă cu monștrii apelor și uscatului, cu animale cu o putere ieșită din comun, cu armate dușmane sau cu alți eroi, descoperă noi teritorii și Întemeiază cetăți și au parte de o moarte extraordinară (L. Raglan, 1965). În esență, miturile eroilor arată cum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
animale cu o putere ieșită din comun, cu armate dușmane sau cu alți eroi, descoperă noi teritorii și Întemeiază cetăți și au parte de o moarte extraordinară (L. Raglan, 1965). În esență, miturile eroilor arată cum un obstacol pentru umanitate (monstru, cataclism, lipsa accesului la Însemnele civilizației precum focul, tehnicile agrare sau armele) este depășit prin curajul sau istețimea unui personaj - de aici derivă și sintagma „eroi civilizatori”, frecvent aplicată acestor figuri mitice. În alte culturi, eroii civilizatori pot avea un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de transfigurare Într-o ipostază aproape non-umană, În care puterile Îi sunt amplificate fără limite: „Este vorba despre o furie transfigurantă, de o frenezie prin care omul se depășește, schimbându-și comportamentul și uneori chiar forma, devenind un fel de monstru neobosit, insensibil și chiar invulnerabil, infailibil În mânuirea armelor și cu o privire de neînfruntat” (G. Dumézil, 1942, p. 17; vezi și M. Eliade, 1986, pp. 159-160). De obicei, Înainte de luptă, el doarme un somn greu, de netrezit, mănâncă și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la magus-mag, vrăjitor și magia-magie, vrăjitorie), apoi "a fermeca" (popular fărmăca, fărmeca), de la latinul pharmacum, "a descânta", de la discantare, "soarte, soartă" din latinul sors, sortem, sau "altar", "vărgură", "păcat", "drac", "închina", "rugă", "ajuna" sau termenul provenit din substrat, precum "balaur" (monstru), smău, bală, "ghionoaie" (ciocănitoare). Inexistența templelor, lipsa idolilor, absența dedicațiilor nu constituie premise ale abstractizării sacrului, ce vine în întâmpinarea ideii Dumnezeului creștin, nevăzut, infinit? Nu este o premisă a creștinării? Expresie a persistenței păgânismului, după retragerea aureliană (275), este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
45 Aportul autohton a intrat în patrimoniul spiritual al locuitorilor din nordul Dunării, odată cu generalizarea modului de viață rural și începutul uniformizării civilizației și spiritualității locale. Menținerea în lexicul limbii române a unor vocabule de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră, zgripțor (animal fantastic, înaripat), zgripțuroaică (vrăjitoare, harpie) sunt o consecință a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în zona căruia se dezvoltă capacitatea creatoare a autorului. Alunecarea din real în miraculos se petrece ca în basm, cu numeroase apariții de personaje și locuri supranaturale: orașul Limonardo și povestea „marelui învățat Biju”, învingător în lupta cu „Mama Petre”, „monstru, cu capul despicat dintre ochi și până la bărbie”, „paznicul hranei și întrerupătorul zodiacului”, „Decanul Majestății”, „orașul-surpriză” Bostonbach, unde „locuitorii nu umblă, ci se târăsc pe o parte a trupului, cu urechea lipită de pământ” și au, ca principală ocupație, „crearea
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
lor scade în timp. Pe scurt 5.2 Frici uzuale la copii Stadiu de dezvoltare Frici frecvent întâlnite Copil mic Frică de străini, de activitățile legate de toaleta personală, de rănire a propriei persoane Preșcolar Frică de creaturi imaginare, de monștri, de întuneric, de animale Elev de școală primară Frică de animale mici, de întuneric, de fulger și tunet, de amenințările la adresa siguranței personale Elev de școală gimnazială Frică legată de sănătate (de tratamentul dentar), frica de a nu fi trimis
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ațâțare (Streche, Rada, Tinca). Instinctele arată disperarea lipsei de ființă. Moartea, despuiată de suferință, de speranța redempțiunii se reduce la recea numărătoare a cadavrelor (Dimineață, Morții). Închisoarea e „Golgotă șeasă, fără altare”. Totuși, o undă de lumină în ochii unui monstru (Sfântul), Ion Ion, fixat prin moarte în neprihănita copilărie, „fătălăul”, cu suprafirescul genealogiei lui metaforice, de androgin („Cine știe din ce zmârc,/ Morfolit de o copită/ De făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de Edward Clodd (Myths and Dreams, 1890), savantul român identifică o serie de asemănări între b. și vis (zborul ca „mijloc foarte îndemânatec de locomoție”, comprimarea și dilatarea timpului și a spațiului, prezența firească a personajelor fantastice - zei, zâne, sfinți, monștri -, inexistența deosebirilor dintre limbi, chiar „dobitoacele” vorbind omenește, prezența metamorfozelor „celor mai extravagante”, „suferințele și nenorocirile cele mai cumplite se încheie sistematic printr-un bun deznodământ”). Fără a fi validată în chip științific, teoria onirică deschide drumul cercetării psihanalitice a
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
bunica vorbind cu Gavrilici, bețivul și scandalagiul din curtea noastră. Banca băbuțelor era goală - probabil le alungase apariția lui. Copiii se ascundeau pe după plopi. Locatarii, la ferestre, urmăreau cu interes scena: franțuzoaica asta ciudată, care îndrăznea să se apropie de monstru. Iarăși m-am gândit la singurătatea bunicii. Am simțit înțepături mărunte în pleoape. „Asta-i viața ei. Curtea asta, bețivanul ăsta de Gavrilici, enorma izbă neagră din față, cu toate familiile îngrămădite unele peste altele...” A intrat Charlotte, gâfâind puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sămânță legași acel blăstem? Nu s-a-nnegrit doar luna și soarele în ceruri Pe când îl răstigniră jidanii pe Cristos? Și ei au vrut să facă lucru-mprotiva firei, Au vrut să deie moarte celui fără de moarte... Dar astăzi, când se naște un monstru pe pământ, Cu inima cea neagră ca Vodă Mihnea Sânger {EminescuOpVIII 139} Și-atît de otrăvită, setoasă de plăceri C-acea a mumei sale: un om ce-a fi în stare În furie s-ucidă pe tată-său - și-n furie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi deie [o] putere Să pot descrie vouă al vieței mele vis Și-ntreaga vecinicie din sufletu-mi închis. Visarea mea cernită întoarce câteodată A vremei uriașe înfricoșată roată, Cu secolii săi palizi, cu stinsele-i popoare Ce-nchinau idoli monștri și le zideau altare. Când sufletu-mi e[-o] noapte bătrână și tăcută, Cu codrii săi de secoli {EminescuOpVIII 157} [ARBORE] Mă-nchin M[ăriei] Tale! ȘTE[EFAN] Portare, voi aici! [ARBORE] Nu trebuie să-l urmeze pe cel mare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ea se omoară. 2 2254 ACT I MARCU ACT II ANNA MOVILA ACT V Noaptea de rege. În noaptea cea de rege. ACT DIN URMĂ 1. MIRA 2. MIRA, TRIMISUL 3. MIRA, MARCUL (Toma știe că Anna Movilă e acel monstru afurisit care încurcă tot și se decide s-o piarză pe ea întîi, pentru ca să-i poată reuși planurile. Marcu, fiu de Domn, singur urmărește ideea d-a se preface înamorat de Anna, pentru ca să poată stinge sufletul acestei fiară, cu toate că este
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sub un gard. [(apart)] Citit-am [eu] odată-n psaltichie Că grea este în lume a regelui tichie. INTRIGANTUL (un iezuit palid, adâncit, sinistru) Hîrr! (Își arată dinții) Hîrr! Sunt rău... un demon. De-atîta răuție Eu m-am făcut un monstru și m-am dat la beție... Atât de infernal sunt încît de văz un cui Îndată eu pe dânsul căciula mea îmi pui. Lumina mă revoltă... de văd eu noaptea steaua Cu infernalitate eu îmi aprind luleaua. Cercat-am eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trebuie să te sfătuiesc să te ferești de strigătorii ăștia, să nu-i asculți neciodată prea mult. Ceea ce vorbește vocea ta internă și adevărată, aceea crede, lor nu te încrede neciodată. Mulțimea urlă pentru tot ce-i nou, fie un monstru, numai nou să fie. Li trebuie un lucru al modei, o caricatură cârpită din mii de trențe, ca ceea ce adorau ieri să zacă în noianul de toate zilele, de-ar fi avut prețu[l] său, de n-ar fi avut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
picioare a se ține Și a merge. PSAMIS ... Dar urîtu-i ciocârlanul ce l-ai prins. Cum de te-ai deprins cu dînsul? BOMILKAR (aparte) Jumulindu-l s-a deprins. LAIS Oare știu eu vreodată de ce capăt guturai? PSAMIS De-acest monstru e prea bună chiar părerea care-o ai. LAIS Dar fiindcă astăseară pleacă, ar fi de dorit Ca nimic să nu se zică rău de dânsul... BOMILKAR Ce-i mai rău s-a împlinit chiar. PSAMIS Așa dară pot în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la alții. [ 32] Gelozia se nutrește prin îndoieli; dar îndată ce trece de la îndoială la certitudine, atunci sau devine o furie sau se stinge. [ 41] Cine ține prea mult la lucrurile mici de ordinar devine incapabil pentru lucruri mari. {EminescuOpVIII 590} MONSTRUL VERDE de [Gerard] de Nerval I CASTELUL DIAVOLULUI Voiesc a vorbi de unul din cei mai bătrâni locuitori ai Parisului, el era numit într-o vreme diavolul Vauvert. De aci a și izvorât proverbul" Ești al diavolului Vauvert! Du-te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
faimoasa sticlă cu pecetea verde între dânsul și soția lui și afectă a nu vărsa din acest vin decât ei și lui. Sticla era verde ca frunza, vinul era roșu ca sângele. Nouă luni după aceasta cusătoreasa născu un mic monstru de tot verde, cu coarne roșii în frunte. Copilul creștea daca nu în virtute, cel puțin în corp. Două lucruri contrariau pe părinții lui: culoarea sa verde și un apendice caudal ce lua din ce în ce formele unei adevărate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nuanța prea pronunțată a epidermii, totuși nu era decât pentru puțin timp. Un moment pielea părea a se albi de tot când seara se înverzea din nou. Sergentul și cusătorița nu se puteau mângâia de necazurile ce le făcea ăst monstru mic, care din zi în zi se făcea mai încăpățînat, rău și malițios. Melancolia ce-i coprinse îi conduse la vițiul prea comun printre oameni de teapa lor. Ei se deteră la beție. Atât numai că sergentul nu voia să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
13 ani copilul pieri. Părinții lui, nemângâiați, urmară a bea, dar nu mai văzură reînnoindu-se teribilele aparițiuni cari le nelinișteau somnul. IV MORALITATE Astfel sergentul fu pedepsit pentru necredința lui și cusătorița pentru zgârcenia ei. V CE SE FĂCUSE MONSTRUL VERDE Nu s-a putut ști niciodată. {EminescuOpVIII 593} O ALEGORIE VECHE ȘI PURUREA NOUĂ [Criticon, III, 4, de Balthasar Gracian] [ARGUMENT] La 1794 mitropolitul Moldovei, Iacov, puse să se traducă și să se tipărească o carte numită Critil și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sparge țeasta capului lui Zu” (1, p. 245). Într-un mit hitit, balaurul Illuyanka îi răpește zeului furtunii Teshub ochii (și inima, într-o altă versiune), provocând astfel seceta. Printr-un șiretlic, Teshub își recapătă vederea și îl învinge pe monstrul ofidian (2, p. 245). în folclorul mitic românesc, tema în discuție este atestată din abundență. Amintesc doar basmele în care balaurii sau zmeii fură soarele și luna de pe cer (tip Greuceanu) sau merele de aur dintr-un copac cu valențe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de „somn nepomenit”. Mihai Coman a refăcut corect sfera semantică a expresiei : „somnul nepomenit” este unul de „netrezit”, fără de capăt, adică unul mortuar (22, p. 37). într-o astfel de stare letargică - stare proprie principiului Haosului precosmogonic - e cufundat demonul/monstrul la întâlni rea cu zeul/eroul. Vtra, de exemplu, după ce confiscă apele cosmice, este găsit de Indra în adâncul munților (Rig Veda, IV, 19, 3) zăcând întins (aśayanam), dormind (abudhyamanam), cufundat în somnul cel mai profund (su¿upa¡am
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceștia, prin comportamentul lor vivace și zgomotos, îi tulbură somnul : „Vreau să-i distrug, să termin cu purtările lor, ca liniștea să fie refăcută, să putem dormi” (1, p. 16). De regulă, când iese din starea de letargie (de nonmanifestare), monstrul produce un cataclism, ca în această colindă românească : Sus, în vârful muntelui, Sub cetina bradului, Unde-și doarme boul negru, Boul negru se sculară, De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară Și de vale c-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]