1,950 matches
-
bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.1 Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege un set de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
2002). 3.3.4.1 Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege un set de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului de sine, indivizii susțin cognitiv preferința
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
care s-au confruntat cu criza, au simțit că relizarea optimă a muncii nu le-a oferit satisfacții. Tailandezii au simțit că dacă lucrau din greu nu le era garantată o viață mai bună. Aceste rezultate indică faptul că percepția motivațională a muncii asidue este semnificativ redusă după criză deoarece nu au fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și religioase vor fi asociate cu patologia monetară, în mod special cu sindromul zgârcitului, a risipitorului și a vânătorului de oferte (Furnham și Okamura, 1999). 5 CERCETAREA 5.1 Obiectivele cercetării Lucrarea aceasta își propune să descopere relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. După cum am prezentat în partea teoretică de-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe teorii despre motivație, noi am ales-o pe cea a lui Scholl (2000) deoarece
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
au dezvoltat mai multe teorii despre motivație, noi am ales-o pe cea a lui Scholl (2000) deoarece considerăm că explică cel mai pertinent relația dintre motivației și mediului organizațional. Astfel obiectivul a fost acela de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație și anume: 1. Să se determine dacă implicarea motivațională și sistemul bugetar sau privat influențează atitudinea față de bani. 2. Să se afle cei mai buni predictori pentru atitudinea față de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
explică cel mai pertinent relația dintre motivației și mediului organizațional. Astfel obiectivul a fost acela de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație și anume: 1. Să se determine dacă implicarea motivațională și sistemul bugetar sau privat influențează atitudinea față de bani. 2. Să se afle cei mai buni predictori pentru atitudinea față de bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și tipul de organizație și anume: 1. Să se determine dacă implicarea motivațională și sistemul bugetar sau privat influențează atitudinea față de bani. 2. Să se afle cei mai buni predictori pentru atitudinea față de bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
24 activează în sistemul privat. Dintre respondenți 16 sunt de gen masculin și 40 de gen feminin. Majoritatea subiecților au studii superioare (53 din 56). 5.5 Instrumente În această cercetare am utilizat două instrumente, un chestionar care măsoară implicarea motivațională (IM4Constantin et al., 2009) și o scală a atitudinii față de bani (MA) care combină itemi din Money Attitude Scale al lui Yamauchi și Templer (1982 apud Baker și Hagedorn, 2008) și din Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
lui Yamauchi și Templer (1982 apud Baker și Hagedorn, 2008) și din Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham (1984 apud Baker și Hagedorn, 2008) conform articolului prezentat de Baker și Hagedorn în 2008. 5.5.1 Chestionarul Implicații Motivaționale (IM4) Este realizat și dezvoltat de către Ticu Constantin și echipa e-team, varianta pe care am aplicat a fost cea din 2008, care este alcătuit din 40 de itemi dihotomici, după cum se poate vedea în exemplu următor: 13. Profesional vorbind
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de itemi dihotomici, după cum se poate vedea în exemplu următor: 13. Profesional vorbind, cred că mai important este: să am libertatea să fac ceea ce îmi place; ca efortul meu să fie răsplătit. În continuarea atașez prezentarea sintetică a chestionarului Implicații Motivaționale așa cum a fost făcute de autori (IM 4 Constantin et al., 2008). Există numeroase teorii ale motivației, credibile, de notorietate și consistente sub aspectul susținerii teoretice sau dovezilor empirice, care converg spre cele descrise mai sus și spre analiza a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de autori (IM 4 Constantin et al., 2008). Există numeroase teorii ale motivației, credibile, de notorietate și consistente sub aspectul susținerii teoretice sau dovezilor empirice, care converg spre cele descrise mai sus și spre analiza a ceea ce se numește orientarea motivațională sau direcția implicării motivaționale. Aceste teorii încearcă să explice ce îi motivează pe diferiți oameni, ce anume îi face să acționeze, să se implice motivațional. Majoritatea analiștilor motivației sunt de acord cu faptul că motivația se referă la un ansamblu
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Constantin et al., 2008). Există numeroase teorii ale motivației, credibile, de notorietate și consistente sub aspectul susținerii teoretice sau dovezilor empirice, care converg spre cele descrise mai sus și spre analiza a ceea ce se numește orientarea motivațională sau direcția implicării motivaționale. Aceste teorii încearcă să explice ce îi motivează pe diferiți oameni, ce anume îi face să acționeze, să se implice motivațional. Majoritatea analiștilor motivației sunt de acord cu faptul că motivația se referă la un ansamblu de forțe care provocă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
care converg spre cele descrise mai sus și spre analiza a ceea ce se numește orientarea motivațională sau direcția implicării motivaționale. Aceste teorii încearcă să explice ce îi motivează pe diferiți oameni, ce anume îi face să acționeze, să se implice motivațional. Majoritatea analiștilor motivației sunt de acord cu faptul că motivația se referă la un ansamblu de forțe care provocă sau mobilizează individul în a se angaja într-un comportament dat. Aceste forțe sau motive pot fi intrinseci, ce țin de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de factori interni/ de personalitate (plăcere, provocare, curiozitate, nevoie de dezvoltare etc.) sau extrinseci, ce țin de factori externi/ de mediu (recunoaștere, recompensă, control, sancțiuni etc.) Beauvais și Scholl, într-o lucrare de sinteză care ia in calcul principalele teorii motivaționale („Self Concept Motivation Theory”, 1999) propun un cadru conceptual la care pot fi reduse majoritatea teoriilor care vizează implicarea motivațională. Acest cadrul conceptual face referire la patru dimensiuni care definesc caracteristicile esențiale ale implicării motivaționale individuale: intrinsic process motivation; instrumental
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mediu (recunoaștere, recompensă, control, sancțiuni etc.) Beauvais și Scholl, într-o lucrare de sinteză care ia in calcul principalele teorii motivaționale („Self Concept Motivation Theory”, 1999) propun un cadru conceptual la care pot fi reduse majoritatea teoriilor care vizează implicarea motivațională. Acest cadrul conceptual face referire la patru dimensiuni care definesc caracteristicile esențiale ale implicării motivaționale individuale: intrinsic process motivation; instrumental motivation; external self concept-based motivation și internal self concept-based motivation. Pornind de la acest model teoretic sintetic am construit o probă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ia in calcul principalele teorii motivaționale („Self Concept Motivation Theory”, 1999) propun un cadru conceptual la care pot fi reduse majoritatea teoriilor care vizează implicarea motivațională. Acest cadrul conceptual face referire la patru dimensiuni care definesc caracteristicile esențiale ale implicării motivaționale individuale: intrinsic process motivation; instrumental motivation; external self concept-based motivation și internal self concept-based motivation. Pornind de la acest model teoretic sintetic am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
după ce țara noastră iese din criză pentru a observa diferențele dintre cele două aplicări, dar și pentru a determina anumite efecte ale crizei. Alte concepte asociate cu motivația pot avea un impact mai puternic asupra atitudinii față de bani, în comparație cu implicarea motivațională. Adaptarea unei scale de atitudine față de bani la cadrul românesc, care să conțină întrebări edificatoare pentru caracteristicile relației dintre români și bani. Extinderea lotului de subiecți din mediul bugetar și privat astfel încât să se acopere posturi și profesii cât mai
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
nor negativ care planează deasupra ideii de bani poate fi pus și pe seama crizei financiare cu care se confruntă țara noastră. Ceea ce poate fi o explicație pentru faptul că noțiunea de economie nu este corelată cu vreun tip de implicare motivațională, însă mai mult decât atât nu are legătură nici cu sursa de finanțare, fie ea bugetară sau privată. Putem afirma că această cercetare relevă faptul că organizațiile ar trebui să-și îndrepte atenția spre alte modalități de recompensare a angajaților
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
această caracteristică a credinciosului atunci când își elaborează proiectele sale de antrenare a resurselor umane în implementarea lor. Percepția socială a omului religios este generată de principiul funcțional „iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți”, ceea ce va impune un sistem motivațional specific, o conducere bazată pe luarea în considerare a „trăirilor sufletești” specifice. Astfel, întâia problemă a sociologiei nu se referă la instituțiile, nici la structurile sociale, ci la cadrele trăirii colective, care sunt totdeauna cadre de actualizare a „latențelor sufletești
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
capitaliste): a) apariția mâinii de lucru libere din punct de vedere social-economic și juridic, în locul omului dependent (ca sclav sau iobag), ceea ce a dat relațiilor de muncă un caracter cu totul nou al conducerii „liber” acceptate și realizate prin sisteme motivaționale liber însușite; b) apariția unui nou tip de întreprinzător (cel capitalist), care-și bazează puterea pe factori strict economici (posesie de bani) și nu extra economici. Distincția socială între cei care au sau nu proprietatea asupra resurselor activităților economice este
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
primul rând, o concepție partizană, ideologică, exprimând o relație de putere. Managementul are funcția nu numai de a conduce o afacere, dar, în special, de a rezolva diferențele de interese în cadrul organizațiilor, de a rezolva conflictele și a găsi mijloacele (motivaționale și organizaționale) de a mobiliza grupuri profesionale diverse spre un scop comun. „Managementul ar putea fi privit ca funcție de coordonare legitimă, oriunde conflictul între aceste interese deosebite* a putut fi trecut pe prim plan, iar răspunsuri inovative pot fi formulate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
În raport cu exigențele clienților, cu acțiunile competitorilor, furnizorilor etc., selectați în context, se va elabora tipul de resursă umană (capitolul 1). Elaborarea strategiei managementului resurselor umane cuprinde: fixarea tipului de resursă umană; fixarea sistemului de recrutare, selecție, repartizare a oamenilor; sistemul motivațional utilizat; modul de conducere; performanțele așteptate; fixarea criteriilor de evaluare a stării personalului existent, crearea unei diagnoze realiste (care să prezinte starea prezentă a personalului în raport cu cea dorită, fixată ca țintă strategică); pașii necesari pentru implementarea strategiei. Analiza resurselor umane
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
gesturi, deprinderi, obișnuințe, atitudini și comportamente de consumator se formează din fragedă copilărie. Dacă viața poate fi Înțeleasă ca o succesiune de crize și conflicte pe care le avem de rezolvat, aceste crize sunt izvor de provocări, stări afective și motivaționale, care cer conduite și comportamente variate și creatoare pentru rezolvarea lor. Pe măsura ce studiile au progresat În acest domeniu, a devenit clar că investigarea comportamentului consumatorului necesită o abordare pluridisciplinară În care un rol esențial revine științelor comportamentale mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
despre aceasta. Atitudini și comportamente. Relația dintre atitudine și comportament este una complexă. Între atitudinile și comportamentele unei persoane pot exista relații de convergență sau de divergență. Relațiile de convergență relevă că anumite atitudini determină anumite comportamente. Atitudinile constituie forța motivațională și direcțională care generează un comportament specific, sunt cauza acestuia. Schimbarea atitudinilor unei persoane ne va determina și modificarea comportamentului acesteia. Dar, În anumite situații, constrânși de Împrejurări, oamenii Întreprind acțiuni, dezvoltă comportamente În discrepanță cu atitudinile lor prealabile, cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atât prezența unor atitudini antisociale (negative) determină și ghidează comportamentul deviant, cât mai ales, absența atitudinilor sociale pozitive. De aceea este necesar să acționăm pentru formarea unor atitudini pozitive care să determine comportamente corespunzătoare. Atitudinea, În calitatea ei de factor motivațional, este cauza acestuia. Totodată, comportamentul (efectuat) determină modificarea atitudinilor prin fenomenul de (auto)justificare postacțională ca expresie a nevoii de autoconsistență a individului. De fapt, Între atitudine și comportament există o relație de cauzalitate circulară, rolul esențial revenind relației de la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]